Sari la continut


Black Friday devine Blue Friday la Dementor Husqvarna şi Orange Friday la Dementor KTM. Între 21 şi 28 Noiembrie beneficiezi de discount-uri de până la 50% la motociclete, produse Husky Style, Husky Power, Power Wear şi Power Parts!
La United Motors găseşti începând cu 20 Noiembrie cele mai tentante reduceri ale iernii la motocicletele Kawasaki!
Între 27-29 Noiembrie, Automobile Bavaria Motorrad organizează Black Friday, unde beneficiezi de reduceri enorme la motociclete şi echipamente BMW şi Husqvarna!

Foto
* * * * * 1 voturi

Tehnica Germana Uitata - Linkuri


  • Te rugam sa te autentifici pentru a putea raspunde
122 raspunsuri in acest topic

#61 Cesar

Cesar

    throttle-by-life

  • Consigliere
  • 5,658 postari
    • Time Online: 76z 16o 29m 58s
  • Gen:Masculin
  • Oras:Bucuresti
  • Modelul:Fireblade 954RR
Inregistrat: 19 Apr 2005

Adaugat 13 April 2009 - 10:34 PM


Succes-uri!


#62 vladisto

vladisto

    Moderatorul Templier

  • Membri
  • 1,014 postari
    • Time Online: 3z 1o 13m 34s
  • Gen:Masculin
  • Interese:Iubire altruista intre persoane!
  • Oras:Bucuresti, sec.4, car. Berceni, str. Straduintei, tel. 0730.490.165, 0770.979.487
  • Motocicleta:Yamaha
  • Modelul:Motociclete: Yamaha SR 250 SE Special 1992, Kawasaki Vulcan VN 750 A9 1993, Suzuki Savage LS 650 Big Single P402 1995, primul proprietar 1996, Yamaha Virago XV 535 2YL 1993, Suzuki VX 800 VS51B 1993, BMW K 100 RS 1.0 i 16 V ABS 08.1991, primul proprietar 1992, Yamaha Virago XV 535 3BR California 1991, Automobile: Dacia 1310 model export Canada, 25.09.1984, Ford Mondeo II Turnier Ghia RKB Combi 1.8 i 16 V Euro 2 1997, Opel Corsa B Hatchback 1.0 i 12 V Euro 2, 1.07.1997
  • Numar moto:B-167-HOC, Numar auto: B-421-VIO
Inregistrat: 15 Jul 2005

Adaugat 19 April 2009 - 07:54 PM


Succes-uri!


Sa fie! (banuiesc ca ai absolvit Facultatea de Inginerie Aerospatiala; apropos, tatal meu a fost pilot de avioane de vanatoare; eu am absolvit Facultatea de Instalatii: instalatii electrice si automatizari, instalatii sanitare si de gaze, alimentari cu apa si canalizari, instalatii de incalzire, retele termice, aparate termice, instalatii de ventilare si climatizare, instalatii frigorifice) :D

Pana una-alta, am vazut un film pe youtube in care s-a obtinut levitatie prin folosirea unui solenoid toroidal (o bobina de forma unui colac), care in momentul alimentarii cu energie electrica s-a inaltat brusc dar nu a ajuns la inaltime prea mare deoarece s-a deplasat la un moment dat in lateral si a iesit din alimentare, cazand, deoarece nu era echilibrat prin folosirea unui fir cu plumb legat in centrul solenoidului toroidal prin sfori radiale. As incerca experimentul cat mai curand! Folosirea bobinei inelare am observat-o intr-o sectiune transversala a unui repulsin, asa cum numea fizicianul austriac Viktor Schauberger (30.06.1885, Holzschlag- 25.09.1958, Linz) primele discuri cu levitatie electromagnetica combinata cu suctiune cu turbina (Implosion Effect) si curgere laminara (Coanda Effect) pe suprafata lenticulara. Aceste discuri zburatoare foloseau propulsia prin suctiunea aerului (prin intermediul unei turbine cu 120 pale spiralate din ce in ce mai des spre extremitati si cate 3 grade intre ele) intr-o incinta aflata la capatul opus al turbinei, la 15.000 � 20.000 rotatii pe minut (rot/min, rpm) obtinandu-se si o racire puternica a materialului, la -4 C, adica temperatura apei de sub suprafata unui lac inghetat, creandu-se si un vacuum care face ca rezistenta intampinata la inaintare sa fie mult mai mica, ajungandu-se la viteze supersonice foarte mari in atmosfera (32,68 ori viteza sunetului, adica 40000 km/h in cazul Haunebu III, deci o jumatate de ora intre polul sud si polul nord terestru, asa cum specifica si amiralul Byrd in 1947 cand s-a intors cu portavionul din misiunea esuata de a distruge Neu Schwabenland, baza subterana din nordul Antarcticii, deci de la Polul Sud), fara a se produce bangul sonic, exact opusul fata de metoda clasica cu turboreactor, unde se intampina rezistenta mare la inaintare din partea aerului si temperaturi mari la suprafata pieselor (in camera de ardere sunt 2100 C, iar la diuza de ejectare a amestecului cherosen-aer se ajunge la 1000 C), energia dezvoltata la suctiune prin efectul de implozie fiind de 9 ori mai mare decat la propulsia clasica cu turboreactor, spre exemplu, la VRIL 1, disc de 11,5 m diametru si avand un ocupant obtinandu-se 10.000 CP, decoland vertical cu 321,8 km/h, presiunea radiala a aerului necesara pentru ridicarea unui kg fiind de 1,4 kgf/cmp, conform efectului Coanda, deoarece se foloseste efectul Coanda manifestat la curgerea laminara a unui fluid pe o suprafata solida, forma discoidala, forma spiralata, forta centrifuga, dinspre centru spre exteriorul cercului descris de rotatie, cat si forta centripeta, opusa, dinspre exteriorul cercului descris de rotatie si centru, creand in cele din urma un turbion sau vortex, cat si propulsia prin camp electromagnetic opus celui terestru. Primele repulsine erau fara pilot si aveau in dotare clistroane-conducta numite si raze mortale, ce intrerupeau orice circuit electric, aceasta fiind una din caracteristicile aparitiei unui O. Z. N.. Campul electromagnetic din jurul navei creaza si plasma, adica gaz ionizat, in cazul nostru aer, datorita circulatiei aerului aspirat prin suctiune, vacuum si racire (efectul de implozie, descoperit de austriacul Viktor Schauberger), apoi ejectat de-a lungul canalelor radiale ale palelor turbinei orizontale si apoi circuland prin curgere laminara (efectul Coanda), de-a lungul peretilor exteriori ai aerodinei lenticulare (asa cum a numit Henri Coanda discul zburator sau farfuria zburatoare, pe care cu mandrie spunea ca a inventat-o si la care a fost pus de germani sa vina si el cu contributia personala, tot el descoperind efectul Coanda, la curgerea laminara, deasemenea inventand si avionul cu reactie si helicopterul), aer incarcat cu sarcini electrice de la dinamul de vortex Marconi, care are in componenta 2 discuri rotative de aluminiu incarcate cu sarcini electrice opuse, coroana de disc superioara avand rol de anod, incarcandu-se pozitiv, rotindu-se in sens trigonometric, iar coroana de disc inferioara, de diametru mai mic, avand rol de catod, incarcandu-se negativ, rotindu-se in sens orar, discurile rotindu-se astfel invers unul fata de altul, producand campul electromagnetic de rotatie opus celui terestru (aceasta idee venindu-i lui Viktor Schauberger de la zborul gargaritei, observand ca suprafata carapacelor de cheratina de deasupra aripilor membranoase transparente se incarca cu sarcini pozitive, iar corpul acoperit de perisori se incarca cu sarcini negative, obtinandu-se prin inductie un camp magnetic care genereaza levitatia electromagnetica), iar datorita ionizarii aerului (ionizarea gazului se face prin separarea unui numar de electroni din atomii neutri ai gazului, in cazul nostru aer, datorita aplicarii unei energii exterioare, care poate fi de tip termic, luminos, electric sau cinetic, in cazul nostru energie electrica, iar daca dupa ionizare se creeaza un camp electric prin aplicarea unei tensiuni intre doi electrozi, atunci va avea loc o miscare orientata a particulelor incarcate, electronii dirijandu-se spre electrodul pozitiv (anod), iar ionii pozitivi spre electrodul negativ (catod); in timpul miscarii lor in campul electric, particulele castiga energie de la acesta, din care o parte o pierd prin ciocnirea cu atomii; daca energia electronului accelerat este mai mare decat energia necesara ionizarii atomului, in urma ciocnirii cu atomul rezulta un nou electron si un ion pozitiv, proces ce se continua in progresie geometrica ducand la un fenomen numit efect de avalansa; ionii pozitivi cazand pe catod cu energii suficient de mari cedeaza aceasta energie electronilor periferici ai catodului, determinand astfel o emisie electronica secundara care intretine ionizarea, marind numarul electronilor disponibili) se formeaza plasma, asa explicandu-se schimbarea culorii in functie de viteza, aceasta plasma facand foarte mica rezistenta la inaintare, existand proiecte pentru avioane americane care sa atinga astfel 8 Mach, adica 9792 km/h, de 8 ori viteza sunetului (1224 km/h), dar viteza in atmosfera a lui Haunebu III a ajuns la 40.000 km/h, deasemenea campul electromagnetic putand face nava invizibila, prin folosirea unui dispozitiv gen transformator, care mareste lungimea de unda a campului electromagnetic de frecventa mare, la lungimea de unda a razelor de lumina vizibile ochiului uman, lumina insasi fiind radiatie electromagnetica si fiind si unda (de forma sinusoidala) si corpuscul (fotonul). Deasemenea giroscoapele electrogravitationale sau discurile zburatoare spatiotemporale VRIL se stie ca aterizeaza pe niste platforme metalice de forma trapezoidala cu latura mare jos, pentru a nu se descarca condensatorul format din cele 2 discuri rotative incarcate cu sarcini opuse, ce produc campul electromagnetic rotativ opus celui terestru, adica levitatia, sau sunt dotate cu tripozi metalici telescopici pentru aterizare. Datorita rotatiei discurilor producatoare de camp rotativ electromagnetic sau turbinei pentru deplasare in atmosfera, in centrul farfuriei zburatoare fortele se anuleaza, rezultand anularea masei pilotilor, acestia nefiind influentati de schimbari bruste de directie, accelerari sau decelerari. Se pare ca a reusit punerea in practica a ideii inginerului electrotehnist sarb de origine roman Nikola Tesla (Nicolae Tesla, tatal sau era teslar sau dulgher) (1856-1943): "Another of Tesla's theorized inventions is commonly referred to as Tesla's Flying Machine, which appears to resemble an ion-propelled aircraft. Tesla claimed that one of his life goals was to create a flying machine that would run without the use of an airplane engine, wings, ailerons, propellers, or an onboard fuel source. Initially, Tesla pondered about the idea of a flying craft that would fly using an electric motor powered by grounded base stations. As time progressed, Tesla suggested that perhaps such an aircraft could be run entirely electro-mechanically. The theorized appearance would typically take the form of a cigar or saucer." Se foloseste de asemenea energia electrica gratuita si nelimitata a Pamantului din diferenta de potential dintre atmosfera si sol, asa cum a descoperit Nicolae Tesla. Deasemenea apare notiunea de arma cu raza cu energie negativa, Tesla lucrand si el la asa-numita raza a mortii: "Directed-energy weapon; Later in life, Tesla made remarkable claims concerning a "teleforce" weapon. The press called it a "peace ray" or death ray. In total, the components and methods included:
� An apparatus for producing manifestations of energy in free air instead of in a high vacuum as in the past. This, according to Tesla in 1934, was accomplished.
� A mechanism for generating tremendous electrical force. This, according to Tesla, was also accomplished.
� A means of intensifying and amplifying the force developed by the second mechanism.
� A new method for producing a tremendous electrical repelling force. This would be the projector, or gun, of the invention.
Tesla worked on plans for a directed-energy weapon from the early 1900s until his death. In 1937, Tesla composed a treatise entitled "The Art of Projecting Concentrated Non-dispersive Energy through the Natural Media" concerning charged particle beams. Tesla published the document in an attempt to expound on the technical description of a "superweapon that would put an end to all war". This treatise of the particle beam is currently in the Nikola Tesla Museum archive in Belgrade. It described an open ended vacuum tube with a gas jet seal that allowed particles to exit, a method of charging particles to millions of volts, and a method of creating and directing nondispersive particle streams (through electrostatic repulsion).
His records indicate that it was based on a narrow stream of atomic clusters of liquid mercury or tungsten accelerated via high voltage (by means akin to his magnifying transformer). Tesla gave the following description concerning the particle gun's operation:
�[The nozzle would] send concentrated beams of particles through the free air, of such tremendous energy that they will bring down a fleet of 10,000 enemy airplanes at a distance of 200 miles from a defending nation's border and will cause armies to drop dead in their tracks.�
The weapon could be used against ground based infantry or for antiaircraft purposes.
Tesla tried to interest the US War Department in the device. He also offered this invention to European countries. None of the governments purchased a contract to build the device. He was unable to act on his plans.
Tot Nikola Tesla a enuntat teoria dinamica a gravitatiei: "Field theories; When he was eighty-one, Tesla stated he had completed a "dynamic theory of gravity". He stated that it was "worked out in all details" and that he hoped to soon give it to the world. The theory was never published.
The bulk of the theory was developed between 1892 and 1894, during the period that he was conducting experiments with high frequency and high potential electromagnetism and patenting devices for their use. Reminiscent of Mach's principle, Tesla stated in 1925 that:

�There is no thing endowed with life�from man, who is enslaving the elements, to the nimblest creature�in all this world that does not sway in its turn. Whenever action is born from force, though it be infinitesimal, the cosmic balance is upset and the universal motion results. �
Tesla was critical of Einstein's relativity work, calling it:
�...[a] magnificent mathematical garb which fascinates, dazzles and makes people blind to the underlying errors. The theory is like a beggar clothed in purple whom ignorant people take for a king ... its exponents are brilliant men but they are metaphysicists rather than scientists ...�
Tesla also argued:
�I hold that space cannot be curved, for the simple reason that it can have no properties. It might as well be said that God has properties. He has not, but only attributes and these are of our own making. Of properties we can only speak when dealing with matter filling the space. To say that in the presence of large bodies space becomes curved is equivalent to stating that something can act upon nothing. I, for one, refuse to subscribe to such a view.
�Tesla also believed that much of Albert Einstein's relativity theory had already been proposed by Ru�Bo�kovi�stating in an unpublished interview:
�...the relativity theory, by the way, is much older than its present proponents. It was advanced over 200 years ago by my illustrious countryman Ru�Bo�kovi�the great philosopher, who, not withstanding other and multifold obligations, wrote a thousand volumes of excellent literature on a vast variety of subjects. Bo�kovi�ealt with relativity, including the so-called time-space continuum ...'.�
Iata si o poza cu: Nikola Tesla, with Ru�Bo�kovi�39;s book Theoria Philosophiae Naturalis, sits in front of the spiral coil of his high-frequency transformer at East Houston Street, New York.
Link-uri despre giroscopul electrogravitational (Flugkreisel) sau navele Thule, Andromeda (nava cilindrica care continea o farfurie zburatoare Haunebu II, doua farfurii Vril 1 si doua Vril 2), Vril 1-9 si Haunebu I-IV, varianta IV de 120 m diametru plecand pe Aldebaran, la 68 ani-lumina, constelatia Taurus, prin crearea unui canal dimensional independent de viteza luminii, cat si bazele subterane din Antarctica (Neu Schwabenland, de 600.000 km patrati, cu orasul Neu Berlin, de 2.000.000 locuitori, initial plecand in 1946 din Germania intre 54 si 100, sau chiar 200 submarine U2, in care se aflau componente de giroscoape electrogravitationale, 6000 oameni de stiinta si tehnicieni, 40000 muncitori necalificati, intre 142000 si 250000 cetateni), baza atacata in 1947 de amiralul american Richard Evelyn Byrd (25 octombrie 1888 � 11 martie 1957) cu 4000 sau 4700 infanteristi marini, un port-avion si suport militar adiacent, dupa care s-au intors dupa doar cateva saptamani sau 8 saptamani (ar fi trebuit sa dureze 8 luni campania) doar cateva sute de militari, s-au pierdut cateva avioane, chiar daca s-a incercat depistarea cu magnetometrele a unor eventuale anomalii magnetice, deasemenea link-uri despre bazele subterane de pe Luna si Marte (cate 1.000.000 picioare patrate; 1 picior=1 foot=0,3048 m):

Tastati http://www.youtube.com la fiecare din adresele:
/watch?v=jC-rGg_wCc&NR=1
/watch?v=-f5Y1RAo4pY
/watch?v=5tydvDgVNiA
/watch?v=FSfYwJwoy70
/watch?v=PQUBAJ-brzA
/watch?v=xeOEgWf2Qns
/watch?v=Kj8Ihck4QoM
/watcIBHyUCw-vg&NR=1
/watch?v=HLXKXxV7YU&NR=1
/watch?v=XdIeFyPy3Ks
/watch?v=EY97Z60GvEY
/watch?v=4aB53a-Byso
/watch?v=wiiVaiKMHUs
/watch?v=PUJVl4FrRTM
/watch?v=2HQ9iXQu3II
/watch?v=WldnuFPB_X4
/watch?v=xavh_4reYOs
/watch?v=mwZ6BO7uuV8
/watch?v=YhgdZ7yXIUI
/watch?v=KKYQBigotyQ
/watch?v=fc0l2_x-qiU
/watch?v=dvD124Hbf94
/watch?v=6pcqLbfhsqw
/watch?v=mvCEl5ObVJA
/watch?v=qLTPDT097ro
/watch?v=V3KFeyP9auo
/watch?v=OMxfTbRqxwg
/watch?v=tvZ_gdW5Jso
/watch?v=TAaPV9NJv28
/watch?v=9ReA9rVxAgU
Daca nu merge vre-un link, stergeti ce se afla in parantezele urmatoare: (...feature=related) sau intre parantezele: (&feature=related).

Inca cateva imagini cu austriacul Viktor Schauberger si sarbul de nationalitate romana Nicolae Tesla, cat si romanul Henri Coanda si inventiile lor: repulsinul lui Schauberger, folosind efectul de implozie sau suctiune, astfel ajungandu-se la viteze supersonice fara bang sonic si incingerea fuselajului, de asemenea generatorul de tornada, cu care se poate produce tornada artificiala, deci arma meteorologica, respectiv bobina Tesla a lui Nicolae Tesla, cu care se pot produce fulgere artificiale, becul fara filament, iluminatul fara conductor electric intre corpurile de iluminat, deci transmiterea energiei electrice fara conductori, apoi putem reaminti, chiar daca fara fotografii exemplificatoare, obtinerea energiei electrice gratis, din diferenta de potential dintre atmosfera si sol, crearea unei masini zburatoare cu levitatie electromagnetica, actionata electromecanic, folosind un motor electric (electrostatic) format din 2 discuri rotative, alimentat de o centrala electrica aflata la sol, care obtine curent continuu cu valori foarte mari, prin redresarea curentului alternativ, prin intermediul unui tub cu gaz cu catod rece cu descarcare in arc (tub care are catodul format dintr-o baie de mercur, gazul de umplere fiind vapori de mercur), dupa tipul constructiv putand fi tub numit excitron sau tub numit ignitron, asa fiind si instalatia bazei de lansare a giroscoapelor electrogravitationale, descoperita in muntii Sudeti, la granita poloneza, sau farfuriilor zburatoare naziste, ce foloseau si efectul de implozie descoperit de Viktor Schauberger, cat si efectul Coanda, descoperit de romanul Henri Marie Coand�n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972), const� �devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oar�e el �1910, cu prilejul prob�i motorului cu care era echipat avionul s�cu reac�ie; aceast�escoperire l-a condus la importante cercet� aplicative privind hipersustenta�ia aerodinelor, inclusiv aerodinelor lenticulare, adica a farfuriilor zburatoare, asa explicandu-se levitatia sau zborul la punct fix al discurilor zburatoare, deasemenea si realizarea unor atenuatoare de sunet, asa explicandu-se zborul silentios al discurilor zburatoare, cat si inventarea LASER-ului capabil sa topeasca blindaj de 10,16 cm, de asemenea crearea unei perdele de energie prin care orice corp material care o strabate sa se transforme in energie, neutralizand astfel o racheta balistica nucleara, apoi mai putem adauga inventarea de catre Nicolae Tesla a unor super-tunuri ionice, folosind raza mortii sau raza pacii, o raza de particule incarcate la milioane de volti, cu un tub vidat al carui capat liber este acoperit cu un jet de gaz care lasa sa treaca curentul de particule nondispersive prin repulsie electrostatica, acestea fiind ciorchini de atomi de mercur lichid sau tungsten accelerati prin inalta tensiune, prin atmosfera terestra, compusa din 70 procente azot, 20 procente oxigen si 10 procente gaze rare, putand distruge 10.000 avioane inamice aflate pe o raza de 321,8 km, cat si enuntarea tot de catre Tesla a teoriei dinamice a gravitatiei.

Acum despre Henri Marie Coand�n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972): a fost un academician �i inginer rom� pionier al avia�iei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reac�ie �i descoperitor al efectului care �poart�umele.

Biografie: Henri Marie Coand�N�ut 7 iunie 1886
Bucure�ti
Decedat 25 noiembrie 1972
Bucure�ti
Ocupa�ie inginer, inventator, pionier al avia�iei
P�n�i Aida (n�ut�anet) �i
Constantin Coand�Membru al Academiei Rom�
Henri Coand�-a n�ut la Bucure�ti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tat�lui fusese generalul Constantin Coand�fost profesor de matematic�a �coala na�ional�e poduri �i �osele din Bucure�ti �i fost prim-ministru al Rom�ei pentru o scurt�erioad�e timp �1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. �c�in copil�e viitorul inginer �i fizician era fascinat de miracolul v�ului, dup��i va �i aminti mai t�iu. Henri Coand� fost mai ��elev al �colii Petrache Poenaru din Bucure�ti, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, dup�are, la 13 ani, a fost trimis de tat�s� care voia s� �rume spre cariera militar�la Liceul Militar din Ia�i 1899. Termin�iceul �1903 primind gradul de sergent major �i � continu�tudiile la �coala de ofi�eri de artilerie, geniu �i marin�in Bucure�ti. Deta�at la un regiment de artilerie de c� din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technic�din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice �i mai ales de tehnica aviaticii, �1905 Coand�onstruie�te un avion-rachet�entru armata rom�. �tre 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare �Belgia, la Li�, �i la Institutul tehnic Montefiore. � 1908 se �oarce ��ar�i e �adrat ofi�er activ �Regimentul 2 de artilerie. Datorit�irii sale �i spiritului inventiv care nu se ��u cu disciplina militar�el a cerut �i ob�inut aprobarea de a p�si armata, dup�are, profit� de libertatea rec�igat�a �reprins o lung��torie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran - Tibet. La �oarcere pleac�n Fran�a �i se �crie la �coala superioar�e aeronautic�i construc�ii, nou �iin�at�a Paris 1909, al c�i absolvent devine �anul urm�r 1910, ca �ef al primei promo�ii de ingineri aeronautici. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel �i savantului Paul Painlev�care l-au ajutat s�b�in�prob�le necesare, Henri Coand� efectuat experimentele aerodinamice prealabile �i a construit �atelierul de carosaj al lui [Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactiv�e fapt un avion cu reac�ie, f� elice, numit conven�ional Coand�910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon interna�ional aeronautic de la Paris 1910. � timpul unei �erc� de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de l��aris, aparatul pilotat de Henri Coand� sc�t de sub control din cauza lipsei lui de experien��s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare �i a luat foc. Din fericire, Coand� fost proiectat din avion �intea impactului, aleg�u-se doar cu spaima �i c�va contuzii minore pe fa��i pe m�i. Pentru o perioad�e timp, Coand� abandonat experimentele datorit�ipsei de interes din partea publicului �i savan�ilor vremii. �tre 1911-1914 Henri Coand� lucrat ca director tehnic la Uzinele de avia�ie din Bristol, Anglia �i a construit avioane cu elice de mare performan��de concep�ie proprie. � urm�rii ani se �oarce �Fran�a, unde a construit un avion de recunoa�tere 1916 foarte apreciat �epoc�prima sanie-automobil propulsat�e un motor cu reac�ie, primul tren aerodinamic din lume �i altele. � 1934 ob�ine un brevet de inven�ie francez pentru Procedeu �i dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce p�unde �r-un alt fluid, care se refer�a fenomenul numit ast� Efectul Coand�uot;, const� �devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oar�e el �1910, cu prilejul prob�i motorului cu care era echipat avionul s�cu reac�ie. Aceast�escoperire l-a condus la importante cercet� aplicative privind hipersustenta�ia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet �i altele. Henri Coand�evine definitiv ��ar�n 1969 ca director al Institutului de crea�ie �tiin�ific�i tehnic�INCREST), iar �anul urm�r, 1970, devine membru al Academiei Rom�. Henri Coand�oare la Bucure�ti, pe data de 25 noiembrie 1972, la v�ta de 86 de ani.

Cuprins
1 Inven�ii �i descoperiri
2 Bibliografie
3 Leg�ri externe
4 Vezi �i

Inven�ii �i descoperiri:
Platform�obil�entru experimente aerodinamice. Dispozitivul era montat pe un tren, iar experimentele se desf�rau �mi�care, la o vitez�e 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Astfel a putut face determin� cantitative aeronautice, folosind un tunel de v� cu fum, o balan��erodinamic�i o camer�otografic�pecial�de concep�ie proprie. Datorit�cestor experimente a stabilit un profil de arip�unc�ional pentru viitoarele sale avioane.
Avionul cu reac�ie al lui Coand�realizat �1910) - Coand�910.
1911: � Reims, Henri Coand�rezint�n avion dublu motor cu o singur�lice.
1911-1914: � calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coand�roiecteaz��va avioane "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coand�� 1912 unul dintre ele c�ig�remiul ��la Concursul interna�ional al avia�iei militare din Anglia.
1914-1916: Henri Coand�ucreaz�a Dalauney-Belleville Airplanes �Saint Denis. Aici proiecteaz�rei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coand�916, cu dou�lici apropiate de coada aparatului. Coand�916 este asem�tor cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea c�ia de fapt a �i participat.
Inven�ia unui nou material de construc�ie, beton-lemnul, folosit pentru decora�iuni (de exemplu la Palatul culturii din Ia�i, ridicat �1926, decorat �totalitate cu materialul lui H. Coand�
1926: � Rom�a, Henri Coand�une la punct un dispozitiv de detec�ie a lichidelor �sol. E folosit �prospectarea petrolifer�
� Golful Persic inventatorul rom�construie�te un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul m�i.
Efectul Coand�Primele observa�ii le face cu ocazia studierii primului avion cu reac�ie din lume, Coand�910. Dup�e avionul decola, Henri Coand�bserv��l�rile �i gazul incandescent ie�ite din reactoare tindeau a r�ne pe l��uzelaj. Abia dup�este 20 de ani de studii ale lui �i altor savan�i, inginerul rom�a formulat principiul din spatele a�a-numitului efect Coand�numit astfel de profesorul Albert Metral.

Bibliografie
Petru Costinescu, Nicolae M. Mih�escu, Mihai Olteneanu, Inventatori rom�, edi�iile I �i �i a II-a, editurile AGIR �i OSIM, Bucure�ti, 1999 �i 2000.
Leg�ri externe
Henri Coanda, precursorul aviatiei cu reactie de Daniel Antoneac, fundația Aspera Proedu, Brașov, 2003

Vezi �i
La Wikicitat g��i citate legate de Henri Coand�ist�u primele zboruri
Muzeul Tehnic " Prof. Ing. Dimitrie Leonida"
Adus de la http://ro.wikipedia....nri_Coand%C4%83
Categorii: Na�teri �1886 | Decese �1972 | Henri Coand� Membri ai Academiei Rom� | Aviatori rom� | Bucure�teni | Constructori de avioane rom� | Fizicieni rom� | Ingineri aeronautici rom� | Ingineri rom� | Inventatori rom� | Militari rom� | Pilo�i rom� | Pionieri ai avia�iei rom� | Savan�i rom�

Giroscopul electrogravitational RFZ-7 sau VRIL 1 Jager=Vanator (RFZ=Rund Flug-Zeug=Avion Rotund sau farfurie zburatoare de vanatoare germana) avea un sistem de actionare electromagnetic-gravitational, adica un motor electrostatic sau mai exact electrogravitational, format din convertorul de energie libera al capitanului de marina Hans Kohler (sau Coler), care produce curent electric prin folosirea unor bobine avand hartie intre spire si miez, asezate in hexagon in trei circuite paralele, din care unul de joasa si altul de inalta tensiune, care il genereaza din campul electromagnetic inconjurator sau energia libera, prezenta peste tot in Univers, idee preluata de la fizicianul sarb de origine romana Nicolae Tesla, cuplat la un generator de banda Van De Graaf (o alta varianta de Clopot Zburator (Glockenfliegen: Glocken=clopot, Fliegen=zburator) foloseste Influenzmaschine=Masina de inductie, care are conectata iesirea negativa la o pentoda, numita Radar Penthode (un tub electronic cu vid, pentru amplificarea de tensiune si putere de inalta frecventa, campul electromagnetic necesar levitatiei avand o inalta frecventa, tubul electronic cu vid fiind folosit se pare de armata germana=Wermacht si la alcatuirea radarului), aflata intr-o incinta cu capac de plumb=Bleikappe, la acesta fiind conectata iesirea pozitiva a masinii de inductie, mai departe ionizarea continuand printr-o conducta verticala la al carei capat se afla o supapa de amestec=Blendventil, ajungand la varful cupolei clopotului zburator, deasupra celor trei semisfere dispuse simetric spre circumferinta bazei clopotului, aflandu-se cate o bobina montata vertical, folosita ca amplificator=Amplifikator, toate acestea fiind conectate si la un oscilator=Oszillator, format dintr-o bobina (putand fi bobina Caduceus, de tensiune de inalta frecventa, care foloseste spire dintr-un conductor cilindric plin cu minereu (spre exemplu de cupru, deci granule de Cu) concasat prin procedeul uscat, spire care inconjoara miezul feromagnetic (care poate fi de ferita sau chiar un magnet permanent), intr-un sens si apoi in celalalt, formand noduri marinaresti, electronii accelerandu-se de-a lungul liniilor de forta, de la un capat la celalalt al bobinei), legata in paralel cu un condensator (care foloseste ca dielectric gazul nobil sau gazul rar numit radon, acesta avand proprietati de semiconductor, sau care are prin dopare, adica introducere in structura cristalina a dielectricului existent, a unei cantitati de atomi de radiu, cu proprietati de semiconductor, radonul fiind un element chimic radioactiv rezultat din dezintegrarea radiului, la randul lui fiind rezultat din dezintegrarea uraniului), in concluzie excitatorul=Erreger, format din radon=Radon, masina de inductie=Influenz-Maschine, campul electromagnetic sau Zwirl, prescurtare de la Zweierlei=de doua feluri, si magnet permanent=Permanentmagnet, converge catre oscilator=Oszillator; se pare ca sunt doua oscilatoare legate in paralel, unul de medie si altul de inalta tensiune), generatorul de banda Van De Graaf fiind cuplat deasemenea la un dinam de vortex Marconi, format dintr-un recipient urias sferic cu mercur, in unele variante de giroscoape electrogravitationale recipientul fiind plin cu mercur in faza solida, deci racit, avand o buna permeabilitate electromagnetogravitationala, ocupand peretii dubli ai sferei, sfera in care se afla si habitaclul, iar in alte variante fiind in faza lichida, continand si pilitura de fier, deci fiind un lichid feromagnetic, si aflandu-se sub habitaclul cilindric, deasupra discurilor rotitoare incarcate electrostatic, rotindu-se si el in sens trigonometric, generand astfel un vortex electromagnetic opus celui terestru; in cartea "Blue Book Project", descriind proiectul cu acelasi nume initiat de armata americana in anii '50, care avea sa devina cel mai sistematic studiu realizat pana atunci, in care martorii primeau un chestionar de 8 pagini, fotografiile erau analizate si erau organizate interviuri la fata locului, investigatorii monitorizau zborurile aeriene si verificau conditiile meteo, proiect care a concluzionat: " cea mai probabila explicatie a OZN-urilor o constituie ipoteza unor vizite extraterestre din partea unor fiinte inteligente", autorul cartii, fizicianul dr. J. Allen Hyneck, care a condus investigatia U. F. O. (O. Z. N.) a U. S. Air Force (Fortelor Aeriene ale Statelor Unite) si a cercetat timp de 18 ani (inceputul lui 1952 - sfarsitul lui 1969) cazuistica OZN (a indosariat pe calculator 63.000 de rapoarte de intalniri chiar de gradul III intre oameni si obiecte zburatoare neidentificate (OZN) si ocupantii lor), a descris si mercurul gasit in locul aterizarii unei farfurii, cat si radioactivitatea marita, explicatia pentru aceasta din urma constatare fiind aceea ca in compunerea dispozitivului antigravitational, una din variante fiind cu un oscilator=Oszillator, intra si radonul, care este un element chimic radioactiv rezultat din dezintegrarea radiului, sau intra si radiul, care este un element chimic radioactiv rezultat din dezintegrarea uraniului), in natura cresterea concentratiei de radon in atmosfera anuntand apropierea unui cutremur; radonul este inodor, incolor, insipid, dar la temperaturi scăzute sub punctul de inghet 202 K (−71 �C; −96 �F) are o culoare fosforescentă strălucitoare, care se transformă in galben c� temperatura scade şi devine orange-roşu la temperaturi sub 93 K (−180.1 �C; −292.3 �F), alte rapoarte descriind schimbarea culorii OZN-urilor, aceasta explicandu-se prin crearea plasmei datorita ionizarii aerului in proximitatea navei, suprafata superioara a acesteia fiind incarcata cu sarcini electrice pozitive, adica ioni pozitivi, iar cea inferioara cu sarcini electrice negative, adica electroni; la valori normale ale temperaturii (300 K sau 26,85 C) şi presiunii (1 Pa sau 10 la puterea a 5-a daN/cmp sau kgf/cmp), radonul formează un gaz monoatomic cu o densitate de 9,73 kg/m3, de aproximativ 8 ori mai mare dec�densitatea atmosferei Pam�ului 1.217 kg/m3; radonul este un gaz periculos: cauzează moartea a sute de mii de oameni pe glob, provoc� cancerul la plamani, se gaseste in sol, roci şi apă şi nu poate fi detectat de către om), dinamul de vortex Marconi avand in compunere si doua discuri rotative din aluminiu, cel superior de diametru mai mare, incarcat pozitiv si rotindu-se in sens trigonometric sau antiorar, iar cel inferior incarcat cu sarcini electrice negative, de diametru mai mic decat cel superior si rotindu-se in sens orar, pentru a crea un puternic camp electromagnetic de rotatie, care afecteaza gravitatia, anuland-o (energia VRIL are in anumite locuri de pe planeta o concentratie mai puternica; desi dincolo de capacitatea noastra de a le zari, aceste concentratii de energie VRIL se gasesc sub forma unor spirale Fibonacci rotitoare; de-a lungul istoriei se pare ca oamenii inzestrati cu proprietati extrasenzoriale au simtit aceste puncte in care spiralele energiei VRIL sunt active; in prezent, unii cercetatori ai fenomenului denumesc ,,vortex de energie" o astfel de concentratie singulara de energie VRIL; la nord de ecuator, directia de rotatie a vortexului se realizeaza in sensul opus miscarii acelor de ceasornic, iar in sud de ecuator, in sensul acelor de ceasornic; aceasta directie este similara sensului in care se invartesc uraganele si tornadele sau modului in care apa se scurge printr-un dispozitiv cilindric, in respectivele regiuni geografice(efectul Coriolis); cateva dintre zonele cu importante vortexuri VRIL ar putea fi: Stonehenge (Marea Britanie), Teotihuacan, Chichen Itza, Palenque (Mexic),Tiahuanaco (Bolivia), Devil's Race Track in Death Valley (California); cel mai puternic vortex de energie VRIL de pe Pamant se presupune ca ar fi centrat chiar sub Marea Piramida de la Giza (Egipt); mai mult,se vehiculeaza ideea ca piramida ar fi fost ridicata acolo tocmai datorita prezentei acestui vortex gigantic in respectiva zona; corpul uman poseda, dupacum se stie, un camp electromagnetic (derivat din energia VRIL), care are o miscare de rotatie, datorita rotatiei astrului (Pamantului); prin rotirea campului electromagnetic al fiintei umane la viteze foarte mari, in sens invers rotirii campului electromagnetic terestru, s-ar putea obtine fenomenul de... teleportare; pare o utopie, dar in aceasta consta tehnica sacra Merkaba, la care fac referire vechile scrieri ale omenirii; Merkaba este un grup de cuvinte cu urmatoare semnificatie: Mer descrie o anumita lumina activata de doua campuri energetice, care se rotesc in sens opus, Ka reprezinta corpul energetic individual, iar Ba, corpul fizic si realitatea noastra fizica; tehnica este inca practicata pe Terra; se poate sa fi constituit tehnica Merkaba modelul dupa care,la data de 28 octombrie1943, se realiza celebrul experiment de teleportare cunoscut sub numele de ,,Experimentul Philadelphia"; au existat mai multi oameni de stiinta care au confirmat posibilitatea realizarii unui astfel de experiment sub actiunea unor campuri magnetice rotative (energie VRIL) foarte puternice); alta metoda de levitatie electromagnetica este prin folosirea unei bobine Tesla dispusa vertical pe axa de simetrie a clopotului zburator, impreuna cu trei bobine-transformator de inalta tensiune, sub forma a trei colaci orizontali suprapusi si concentrici cu axa verticala a clopotului zburator, care prin intermediul unui generator static discoidal orizontal incarca cele trei condensatoare sferice asezate radial si simetric sub clopot, generatorul static fiind deasupra lor, condensatoarele incarcandu-se pe semisfera superioara cu sarcini pozitive, iar pe semisfera inferioara cu sarcini negative, metoda generand deasemenea o tensiune de 15 KV la o intensitate de 15 A, ca si la varianta cu discuri rotative, polul sud al bobinei-transformator Tesla, sau anodul bobinei incarcand partea superioara a suprafetei navei, cu sarcini pozitive, iar polul nord al bobinei, sau catodul bobinei incarcand partea inferioara a suprafetei navei cu sarcini negative, generand levitatia electrogravitationala, folosindu-se si un tub electronic cu vid, mai exact o pentoda, pentru amplificarea de tensiune si putere de inalta frecventa, campul electromagnetic necesar levitatiei avand o inalta frecventa; diametrul farfuriei zburatoare VRIL 1 Jager=Vanator era de 11,5 m, cu un pilot, inarmata cu 2 tunuri MK-108 si 2 mitraliere MG-17, tunuri cu jet de particule (ciorchini de atomi de mercur sau tungsten) incarcate electric la inalta tensiune, de milioane de volti, cu un tub vidat al carui capat liber este acoperit cu un jet de gaz care lasa sa treaca curentul de particule nondispersive accelerate prin repulsie electrostatica, de un transformator magnificator, un fel de tun ionic sau arma cu plasma, compoziţia chimică a atmosferei, componenţa gazoasă, fiind: azot (N2) - 78,0 %; oxigen (02) - 20,93 %; bioxid de carbon (C02) - 0,03 %; argon (Ar) - 0,937 %; asa-numita raza a mortii sau a pacii, sau arma cu energie directionata sau cu energie negativa, sau arma cu teleforta, sau superarma care pune capat tuturor razboaielor, cum ii spunea Nikola (Nicolae) Tesla; discul zburator era capabil sa atinga intre 2.900 si 12.000 km/h, putand zbura 5 ore si 30 min, in 1941 fiind construit primul si testat in 1942, iar apoi au fost construite 17 bucati intre 1942-1944 si testate in 84 de zboruri. A fost construit apoi VRIL 2 Zerstorer=Distrugator, VRIL 3, 4, 5, 6, VRIL 7 Geist=Fantoma, de 45 m diametru, cu 14 ocupanti, VRIL 8 Odin=Zeu viking ciclop (cu un singur ochi central), VRIL 9 Abjager=Vanator Universal, VRIL 10 Fledermaus=Liliac, RFZ-5 sau HAUNEBU I, de 25 m diametru, RFZ-6 sau HAUNEBU II Zeitmaschinen=Masina Timpului, de 26,3 m (sau 32 m) diametru si 11 m inaltime la axa centrala, atingand aproape de sol peste 6000 km/h, cu 55 de ore raza operationala, manevrand in unghiuri drepte, HAUNEBU III de 71 m diametru, cu 32 ocupanti, 8 saptamani durata de zbor, 40.000 km/h zbor orizontal in atmosfera (intr-o ora inconjurand Pamantul) si HAUNEBU IV de 120 m, cu camere de dormit pentru zboruri cosmice, capacitate cosmica 100 procente, cu care au construit o baza subterana pe Marte in 1945, capabila sa creeze un canal dimensional independent de viteza luminii si cu care au ajuns o parte din oamenii se stiinta nazisti pe planeta Aldebaran, la civilizatia ariana, in constelatia Taurus, la 68 ani-lumina de noi, cat si nava cilindrica ANDROMEDA, de 139 m, in care intrau o nava HAUNEBU II si cate 2 nave VRIL 1 si VRIL 2, cu care au construit o baza subterana pe fata nevazuta a Lunii. S-au cheltuit 15 miliarde de marci germane cu aceste programe. La inceput au fost construite de Viktor Schauberger REPULSIN A Flugkreisel=Giroscop Zburator (Flug=Zburator, Kreisel=Giroscop) si REPULSIN B, cu turbina de suctiune, cu 120 pale dipuse in arc de cerc la 3 grade intre ele, spiralate de 3 ori in jurul propriei axe longitudinale a fiecareia, pastrandu-se pasul, dar scazandu-se progresiv diametrul palei rasucite, creand astfel un vortex ca al unei tornade, deasemenea si cu camera de vacuum, aerul racindu-se astfel la -4 C, temperatura apei dintr-un lac inghetat, apoi farfuriile zburatoare THULE Levitationsmaschinen=Masina Care Leviteaza, cu aportul capitanului de marina Hans Coler (Kohler), avand in dotare un sistem antigravitational format din levitator Schumann si tahionator Thule. Interesant ca BMW a produs nu numai avioane de vanatoare, de pasageri, hidroavioane, salupe si vedete, ci si 12 turboagregate BMW 028 pentru un helicopter supersonic rotund sau aerodina lenticulara, numit V-7, produs la 14 februarie 1944, capabil sa parcurga 800 metri altitudine intr-un minut, sa atinga 24.200 m inaltime si 2200 km/h in zbor orizontal.

CONDENSAT�, condensatori, s.m. 1. Aparat care servește la lichefierea unei mase de vapori �vederea recuperării lichidului din care au provenit sau a eliminării unor componenți volatili. 2. Sistem de două conductoare separate printr-un mediu izolant sau prin vid, servind la acumularea de electricitate statică. ♢ Condensator variabil = condensator a cărui capacitate poate fi variată prin deplasarea relativă a armăturilor lui. � Din fr. condensateur.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner, 28 Jul 2004 | Greșeală de tipar
condensat�. n., pl. condensato�
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar
CONDENSAT//� ~o� n. 1) Dispozitiv destinat condensării vaporilor de apă sau de alt lichid prin răcire la o anumită presiune. 2) Dispozitiv folosit pentru a acumula electricitate statică. ~ electric. /<fr. condensateur
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
CONDENSAT� s.n. 1. Aparat folosit pentru condensarea unei mase de vapori. 2. Sistem de doi conductori izolați, care servește la �agazinarea de electricitate statică. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. condensateur].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 6 Apr 2006 | Greșeală de tipar
CONDENSAT� s. n. 1. aparat, recipient pentru condensarea unei mase de vapori cu un agent de răcire. 2. sistem de două conductoare, izolate printr-un dielectric, la �agazinarea de electricitate statică. (< fr. condensateur)

DIEL�TRIC, -Ă, dielectrici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. Care izolează din punct de vedere electric; izolator. ♢ Constantă dielectrică = raportul dintre capacitatea unui condensator electric care conține �re armături o substanță izolatoare și capacitatea aceluiași condensator c� conține �re armături aer sau vid. 2. S.n. Material izolant din punct de vedere electric și care se polarizează temporar c� este introdus �r-un c� electric. [Pr.: di-e-] � Din fr. di�ctrique.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de Anonim, 11 Jul 2004 | Greșeală de tipar
DIEL�TRIC s., adj. v. izolant.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar
diel�ric adj. m., s. m. (sil. di-e-), pl. diel�rici; f. sg. diel�rică, pl. diel�rice
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar
DIEL�TRI//C ~că (~ci, ~ce) 1) și substantival (despre substanțe, materiale) Care izolează curentul electric; cu proprietăți de izolare a curentului electric. 2) (despre medii) Care conduce rău curentul electric; rău conducător de curent electric. [Sil. di-e-] /<fr. di�ctrique
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
DIEL�TRIC, -Ă adj. Izolant electric. // s.n. Mediu rău conducător de electricitate. [< fr. di�ctrique].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 12 May 2006 | Greșeală de tipar
DIEL�TRIC, -Ă adj., s. n. (material, mediu) rău conducător de electricitate; izolator. (< fr. di�ctrique)

BOBIN� bobinez, vb. I. Tranz. A �ășura, a �olăci, a ��i un fir, un cablu etc. (�jurul unui mosor, al unei bobine). � Din fr. bobiner.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de valeriu, 21 Mar 2003 | Greșeală de tipar
A bobina ≠ a dezbobina
Sursa: Antonime | Trimisă de siveco, 3 Aug 2004 | Greșeală de tipar
bobin�b., ind. prez. 1 sg. bobin� 3 sg. și pl. bobine�#259;
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar
A BOBIN//�~�tranz. (fire, cabluri etc.) A �ășura pe o bobină. /<fr. bobiner
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
BOBIN�vb. I. tr. A �ășura (un fir, un cablu etc.) pe o bobină. [< fr. bobiner].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 20 Feb 2006 | Greșeală de tipar
BOBIN�vb. tr. a �ășura (un fir, un cablu) pe o bobină. (< fr. bobiner)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar
BOB�Ă, bobine, s.f. Mosor de diverse forme, pe care se �ășoară ață, s�ă, cablu electric etc.; p. ext. mosorul �reună cu spirele �ășurate pe el. ♦ Spec. Ansamblu de spire format prin �ășurarea �serie a unuia sau a mai multor conductoare electrice. � Din fr. bobine.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de valeriu, 21 Mar 2003 | Greșeală de tipar
BOB�Ă s. 1. mosor, (Mold.) macara. (~ cu ață.) 2. (FIZ.) (ieșit din uz) self. 3. (FIZ.) bobină cu reactanță = reactor.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar
bob�#259; s. f., g.-d. art. bob�i; pl. bob�
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar
BOB�//Ă ~e f. 1) Suport (cilindric) care servește la �ășurarea diferitelor fire, cabluri, benzi. 2) Ansamblu compus din această piesă și spirele �ășurate pe ea. ♢ ~ electrică element al unui circuit electric, constituit din mai multe spire conductoare. /<fr. bobine
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
BOB�Ă s.f. 1. Piesă cilindrică pe care se poate �ășura un fir, un cablu etc.; ansamblu compus din piesa aceasta și firul, cablul etc �ășurat pe ea. ♦ �fășurare a unui fir �r-o mașină sau �r-un aparat electric. 2. �fășurare a unui fir de ață, de sfoară etc. pe un bețișor, un mosor etc.; ghem. [< fr. bobine].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 20 Feb 2006 | Greșeală de tipar
BOB�Ă s. f. 1. suport cilindric pe care se poate �ășura un fir, un cablu, o peliculă sau bandă magnetică; ansamblu compus din acest suport și firul, cablul etc. �ășurat pe el. ♢ mosor. 2. element component al circuitelor electrice constituit din mai multe spire �ășurate �jurul unui suport dielectric sau feromagnetic. o ~ de inducție = transformator electric din două �ășurări bobinate pe un singur miez de fier. (< fr. bobine)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar
bobină, bobine s.f. (er.) testicul. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii rom�, Editura Niculescu, 2007)

FER�, -Ă, feriți, -te, adj. Pus, aflat la adăpost; p. ext. (despre locuri, regiuni etc.) puțin cunoscut, izolat, tăinuit, ascuns. ♦ (Despre ochi, privire) Care ezită să privească pe interlocutor �față. � V. feri.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de bogdang, 6 May 2004 | Greșeală de tipar
FER� adj. 1. v. adăpostit. 2. v. dosnic. 3. v. furiș.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar
fer�s. m., pl. fer�539;i
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar
FER�/T1 ~tă (~ți, ~te) 1) v. A FERI. 2) Ca-re este ascuns de ochii lumii; tainic. /v. a feri
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
FER�/T2 ~ți m. Sare a acidului feros. /<fr. ferrite
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
FER� s.m. Sare a acidului feros. [< fr. ferrite].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 20 Jun 2006 | Greșeală de tipar
FER� s. m. sare a acidului feros. (< fr. ferrite)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar
FER�Ă, ferite, s.f. Compus al unor metale bivalente cu oxizi de fier, av� proprietăți magnetice superioare și conductibilitate electrică redusă. � Din fr. ferrite.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de claudia, 18 Sep 2003 | Greșeală de tipar
fer�#259; s. f., pl. fer�
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar
FER�//Ă ~e f. Compus al unor metale cu oxizi de fier, av� proprietăți magnetice și conductibilitate electrică �ltă, �rebuințat, mai ales, �tehnică. /<fr. ferrite
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
FER�Ă s.f. 1. Mineral care se găsește �stare naturală sub formă de magnetit. 2. Constituent structural al oțelului. [< fr. ferrite].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 13 Mar 2005 | Greșeală de tipar
FER�Ă s. f. 1. mineral �stare naturală sub formă de magnetit. 2. constituent structural al fierului sau oțelului. (< fr. ferrite)

ELECTROMAGN�, electromagneți, s.m. Bucată de oțel care capătă proprietăți magnetice c�, printr-un fir metalic care o �ășoară, trece un curent electric. ♦ Corp feromagnetic magnetizat temporar. � Din germ. Elektromagnet.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de RACAI, 21 Nov 2003 | Greșeală de tipar
electromagn�s. m., pl. electromagn�539;i
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar
ELECTROMAGN�/T ~ți m. Bucată de fier moale care se magnetizează sub influența unui curent electric. /<germ. Elektromagnet
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
ELECTROMAGN� s.m. Bucată de fier moale �ășurată �r-un fir care capătă proprietăți magnetice sub influența unui curent electric care străbate acel fir. [Cf. germ. Elektromagnet].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 26 May 2006 | Greșeală de tipar
ELECTROMAGN� s. m. 1. corp feromagnetic magnetizat temporar sub acțiunea unor curenți electrici de conducție. 2. aparat electric format dintr-un miez feromagnetic �ășurat �r-un fir, care �magnetizează temporar sub acțiunea curenților electrici ce străbat acel fir. (< germ. Elektromagnet)

Probably the most misunderstood and problematic of all terrestrial-based disc technology lies at the heart of the German disc programs that started with the birth of the NSDAP (Nazi Party) in 1920- a full 13 years before Adolf Hitler came to power as the leader of the Third Reich.

To fully comprehend the depth of these programs requires the knowledge that above all else the NSDAP was founded from the onset by the occult Thule (1917) and Vril (1919) Gesellschafts (Societies), and other occult groups like the DHvSS (Men of the Black Stone) that stretched back to the turn of the 20th century with the old German Order (a.k.a. Order of Teutons).

As such the very first disc project in Germany built in 1922 was not even an aircraft but an inter-dimensional flight machine in disc form- the JFM built by Thule-Vril.

When Adolf Hitler (a Thule member along with Goering, Himmler, and various other top Nazi officials) became chancellor in Germany in 1933 the 11 year occult metaphysical science of Thule-Vril became strengthened by official state backing for the continued disc development programs starting with an RFZ (RundFlugZeug), or "Round Aircraft" series of discs that utilized levitators developed by W.O. Schumann of the Technical University of Munich who worked on the JFM.

1934 saw the first RFZ discs built which led in five short years to two vast programs of highly advanced disc aircraft overseen by Himmler�s SS- specifically, the SS technical branch Unit E-IV (Entwicklungsstelle 4) which was created to explore various alternative energies. This unit was tasked with developing both the Haunebu and Vril disc designs that utilized the world�s first electro-magnetic-gravitic drive systems: the Vril and Thule Triebwerks. These drives relied on Hans Coler�s free energy Konverter coupled to a Van De Graaf band generator and Marconi vortex dynamo (a huge spherical tank of mercury) to create powerful rotating electromagnetic fields that affected gravity.

Each occult group had its own distinct beliefs and origins. The DHvSS (1912) worshipped the German mountain goddess Isias and the Schwarz Stein (black stone). The Thule Gesellschaft (1917) believed in the hollow earth theory and derived its name from Ultima Thule the ancient capital of Hyperborea at the top of the world. Vril worshipped the Black Sun (the invisible inner light of the Godhead) which supposedly gave or generated incredible power and communicated with Aryan aliens through psychic channeling.

But unlike the other two groups the Vril Gesellschaft were an inner circle of women who were also fighting against their times and culture. They were psychic mediums that wore a horse-tail hairstyle. They believed that their long hair acted as cosmic antennae to receive alien communication from beyond. So this is where the Vril disc story begins.

Despite their distrust of men, the women of Vril joined with the Thule Gesellschaft and DHvSS in order to construct an inter-dimensional channeled flight disc known as the JenseitsFlugMaschine (JFM). By 1922 the odd disc shaped machine was constructed in Munich and tested for two years. It is not known if any success with channeled flight was ever achieved but a certain W.O. Schumann of the Technical University of Munich invented a levitator from the channeled JFM information provided by the mediums Maria Orsic and Sigrun. By 1924 the JFM project was scrapped but work continued on perfecting the levitator unit known by then as the Schumann SM-Levitator.
With the Nazi Party in power in 1933 (which itself originated from the Thule Gesellschaft) the occultists now received official backing for their continued development of the flight discs. Thule and Vril started with the RFZ (RundFlugZeug, or Round Aircraft) series from 1934-41.

As war had started in 1939 the RFZ-5 became the Haunebu I and by 1941 the RFZ-7 had become the Vril 1 Jager (Hunter). The reason for the changes were due to Thule�s revolutionary Triebwerk (Thrustwork) engine that used rotating electro-magnetic-gravitic fields to affect gravity. Vril had by 1941 perfected the SM-Levitator as well and thus two new series entered limited construction, but with slightly different goals.

Thule wanted to develop both a production combat craft and a functional Raumschiff (Spaceship). Vril, by comparison, only wanted to develop Raumschiffen to reach Aldebaran in the Taurus Constellation 68 light years from earth.
As Hitler had forbid secret societies in Germany from 1941 forward, both Thule and Vril were documented under the SS Technical Branch Unit E-IV (Entwicklungsstelle 4) tasked with developing alternative energies. This unit had already helped with the RFZ series but now �officially� Thule and Vril did not exist. Vril became known secretly as �the chain�. Vril members wore a Doppelsignet disc that represented the two mediums Maria Orsic and Sigrun.

The first purely Vril disc - the Vril 1 Jager (Hunter) was constructed in 1941 and first flew in 1942. It was 11.5 meters in diameter, had a single pilot, and could achieve 2,900 km/h - 12,000 km/h! It flew with a metal dome at first but subsequent test versions had a heavily reinforced glass dome and could seat two crew. Flight endurance was 5.5 hrs. It was planned to arm this craft with two MK-108 cannon plus 2 MG-17 machineguns. Seventeen of these craft were constructed and tested between 1942-44 with 84 test flights
At the beginning of of 1943 one planned likewise a zigarrenfoermiges parent ship that in the Zeppelinwerften should be built, the so-called "and Rome since equipment" (139 m long). In it several untertassenfoermige flight ships for (interstellar) long-duration flights should be transported.
Around Christmas 1943 was an important meeting of the VRIL SOCIETY in the North Sea bath Kolberg. Also with it likewise the media Maria and Sigrun. Main topic of this meeting was the "ALDEBARAN ENTERPRISE". The media had gotten exact data concerning the inhabited planets around the sun Aldebarans and one began a journey there to prepare.
On 2 January 1944 a discussion between HITLER, HIMMLER, Kuenkel (VrilGesellschaft) found and Dr. Schumann (Vril society), in whom it concerned the VRIL PROJECT. One wanted to penetrate with the Vril-7-Grossraumschiff by an speed of light-independent dimension channel into Aldebaran.
After Ratthofers statement is to have taken place in the winter 1944 the first dimension channel test flight. This is to have led past allegedly scarcely a disaster, because photos show the Vril-7 after this flight, on which it looked, "as if it 100 years would on the way have been". The outside cell lining worked therefore strongly aged and was damaged in several places.
On 14 February 1944 the supersonic helicopter, which was equipped with 12 turbo aggregates BMW 028, designed under the project V-7 von Schriever and Habermohl, was test-flown by the test pilot Joachim Roehlike to Peenemuende. The senkrechte rate of climb amounted to 800m in the minute, it reached a height of 24,200 m and in the horizontal flight a speed of 2,200 km/h. This could be likewise propelled with unorthodox energy. He was not used however any longer, since Peenemuende 1944 and also the misalignment was bombarded to Prague nothing more brought. Because before the flight disks were operational, the Americans and Russian Prague had occupied.

Vechile civilizatii considerau ,,forta vietii" drept cea mai inalta forma de energie din Univers,toate celelalte tipuri d energie fiind doar manifestari secundare ale acestei forte supreme.
De fapt,forta vietii,care guverneaza atat existenta umana,cat si pe cea animala,era o reprezentare inferioara a energiei denumite VRIL-cunoscuta in alte culturi din lume ca mana,prana,chi sauforta vitala.Nu se poate determina originea ei sau modul in care a dobandit aceasta titulatura.Singurul indiciu in acest sens ni-l ofera amerindienii,mai precis tribul Sioux care folosea denumirea,,VRIL"pentru energia vietii,considerand ca locurile in care aceasta se manifesta sunt asa -zise,,medicine wheels"(cu puteri miraculoase de vindecare).
Desi nu poate fi perceputa,aceasta forta se afla in interiorul corpurilor noastre.Hranirea,digestia si eliminarea toxinelor sunt toate conduse de forta vietii.Energia VRIL are,legatura cu mintea umana.Exista metode care pot fi aplicate pentru a stoca si folosi aceasta energie intr-un mod constructiv.Energia VRIL nu este produsa de corpul uman,fiind prezenta si in apa,dar,mai ales,in aer,de unde poate fi colectata si folosita in mod eficient.

VORTEXURILE VRIL

Energia VRIL are in anumite locuri de pe planeta o concentratie mai puternica.Desi dincolo de capacitatea noastra de a le zari,aceste concentratii de energie VRIL se gasesc sub forma unor spirale Fibonacci rotitoare.De-a lungul istoriei se pare ca oamenii inzestrati cu proprietati extrasenzoriale au simtit aceste puncte in care spiralele energiei VRIL sunt active.
In prezent,unii cercetatori ai fenomenului denumesc ,,vortex de energie" o astfel de concentratie singulara de energie VRIL.La nord de ecuator,directia de rotatie a vortexului se realizeaza in sensul opus miscarii acelor de caesornic,iar in sud de ecuator,in sensul acelor de ceasornic.Aceasta directie este similara sensului in care se invartesc uraganele si tornadele sau modului in care apa se scurge printr-un dispozitiv cilindric,in respectivele regiuni geografice(efectul Coriolis).
Cateva dintre zonele cu importante vortexuri VRIL ar putea fi:Stonehenge(Marea Britanie),Teotihuacan,Chichen Itza,Palenque(Mexic),Tiahuanaco(Bolivia),Devil's Race Track in Death Valley(California).
Cel mai puternic vortex de energie VRIL de pe Pamant se presupune ca ar fi centrat chiar sub Marea Piramida de la Giza(Egipt).Mai mult,se vehiculeaza ideea ca piramida ar fi fost ridicata acolo tocmai datorita prezentei acestui vortex gigantic in respectiva zona.Conform acestei ipoteze,vechii egipteni urmareau ca,prin intermediul geometriei sacre a piramidei,sa poata concentra mai rapid puternica energie a marelui vortex VRIL,in scopuri ce scapa inca oamenilor de stiinta din timpurile noastre.

ENERGIA VRIL SI TELEPORTAREA

Cunoscand si stapanind energia VRIL,s-ar putea realiza fenomenul de teleportare?
Incercand sa raspundem la aceasta intrebare,nu putem sa nu aducem in centrul atentiei o tehnica sacra,veche de mii de ani,cunoscuta doar de marii initiati ai Antichitatii si denumita ,,Merkaba".Se presupune ca si Moise,marele conducator al poporului evreu din V.T.,ar fi cunoscut aceasta metoda.
Corpul uman poseda, dupacum se stie, un camp electromagnetic(derivat din energia VRIL), care are o miscare de rotatie, datorita rotatiei astrului.Prin rotirea campului electromagnetic al fiintei umane la viteze foarte mari, in sens invers rotirii campului electromagnetic terestru, s-ar putea obtine fenomenul de... teleportare!
Pare o utopie, dar in aceasta consta tehnica sacra Merkaba, la care fac referire vechile scrieri ale omenirii.
Merkaba este un grup de cuvinte cu urmatoare semnificatie: Mer descrie o anumita lumina activata de doua campuri energetice, care se rotesc in sens opus, Ka reprezinta corpul energetic individual, iar Ba, corpul fizic si realitatea noastra fizica. Tehnica este inca practicata pe Terra. Sa fi constituit tehnica Merkaba modelul dupa care, la data de 28 octombrie1943, se realiza celebrul experiment de teleportare cunoscut sub numele de ,,Experimentul Philadelphia"?Chiar daca aceasta ramane invaluit in mister, au existat mai multi oameni de stiinta care au confirmat posibilitatea realizarii unui astfel de experiment sub actiunea unor campuri magnetice rotative(energie VRIL) foarte puternice.

ENERGIA VRIL SI SOCIETATILE OCULTE.

De-a lingul istoriei,energia VRIL a fost numita energia Universului,materie neagra,o imensa sursa de propulsie,forta vietii...Anumite societati secrete considera ca VRIL este energia secreta care guverneaza Universul,si poate fi inmagazinata doar de anumite persoane,ramanand aproape inaccesibila celor neinitiati.Nu oricine poate avea cheia care descatuseaza energia VRIL,simplul contact cu aceasta forma superioara de energie fiind o realizare uriasa pentru cei catva alesi.
In romanul lui Bulwer-Lytton,VRIL:The Coming Race,energia VRIL guverneaza asupra intregii naturi.Se presupune ca,in anul 1919,membrii unei grupari continuatoare a Ordinului Templier au infiintat organizatia VRIL cu sediul in localitatea Ramsaudin Germania(langa granita cu Austria).Din ea ar fi facut parte reputati oameni de stiinta: fizicianul austriac Viktor Schauberger, dr. Winfried Otto Schumann, Rudolph Schriever, Hambermohl, Giuseppe Belluzzo, si multi altii.Cunoscand posibilitatile energiei VRIL,acesta si-ar fi propus construirea unui aparat zburator,care sa utilizeze aceasta energie.Oamenii de stiinta din respectiva organizatie au studiat modul in care puteau folosi energia VRIL pentru crearea unui camp puternic de energie,prin care sa se obtina o independenta fatac de fortele cosmice.Cu toate ca dovezile sunt putine si controversate,se pare ca,in decurs de 25 de ani de munca,ei ar fi ajuns la niste rezultate remarcabile,construind mai multe prototipuri de nave zburatoare elicoidale,care ar fi ...primele OZN-uri pamantene!

YRAM
SECRETELE
LUMILOR ASTRALE
Dezvăluiri extraordinare relatate
�urma a peste doisprezece ani de dedublare
conştientă �lumile invizibile
Tehnoredactare :
Gabriela Popa
Editurii SHAMBALA, 1998
1
YRAM
(Marcel Louis Forhan)
1884 -1927
Secretele
Luminor Astrale
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii SHAMBALA, 1998
Str. Şoseaua Sălaj, nr. 2, bloc 126 A, parter, sector 5 - Bucureşti,
Tel/Fax: 424.14.42,
e-mail: editurashambala17@yahoo.com
ISBN 973-96658-9-6
Yram Official french web site :
www.yram-la-trilogie.123.fr
2
� LOC DE PREFAŢĂ
AVENTURILE UNUI CĂLĂTOR
�TR-UN CORP SUBTIL
O după-amiază liniştită �Virginia. � salonul casei, Robert Monroe se odihnea pe un divan. � jur,
totul parcă era pătruns de atmosfera letargică din acea zi de duminică americană, at�de asemănătoare
cu altele. Deodată, o rază misterioasă ��onjoară corpul �r-o lumină caldă şi �aduce �stare specială
de vibraţie. �#351;i dă seama că nu se mai poate mişca, orice �ercare fiind lipsită de succes, ca �faţa unei
forţe invizibile, care i se opune. Treptat, senzaţiile intense au dispărut, pentru a reapărea �alte zile. Fără
excepţie, medicii consultaţi nu i-au depistat nici o maladie şi i-au recomandat doar mai multă odihnă.
� lunile care au urmat, Robert Allan Monroe (1995-1995) a �eput să trăiască noile stări ca pe nişte
adevărate experienţe paranormale. De pildă, �r-una din zile, fiind surprins de Vibraţii, �pat, şi-a lăsat
m� �afara aşternutului, să atingă covorul cu degetele. De necrezut, m� cea subtilă i-a trecut prin
covor, ating� planşeul, pătrunz� apoi prin plafonul camerei de la etajul inferior. Consternat, Monroe
şi-a retras braţul. Vibraţiile au �etat. Nu exista �ă nici o gaură �podea sau �covor. După c�va
săptăm�, �timp ce se g�ea cu plăcere la zborul pe care urma să �efectueze după-amiază la bordul
planorului său, a simţit dintr-o dată, surprins, că se loveşte cu umărul de o suprafaţă dură, asemănătoare
unui perete. Peste c�va clipe şi-a dat seama că pluteşte dedublat aproape de plafonul camerei, iar
corpul fizic i-a rămas �pat, alături de cel al soţiei sale. De această dată, frica a luat locul perplexităţii şi
g�ul dureros al decesului şi-a făcut apariţia cu brutalitate �conştiinţa sa. Nu, nu �351;i dorea moartea.
S-a grăbit să reintre �propriul corp. A doua zi, medicul la care a apelat nu i-a oferit nici o soluţie
pentru problema sa. Un prieten l-a �rebat dacă nu este cumva yoghin, �caz afirmativ fenomenul
găsindu-şi o anumită explicaţie �urma antrenamentului YOGA.
� condiţiile absenţei vreunei boli fizice sau psihice; Robert Monroe �epe să pună sub semnul
�rebării �reaga sa experienţă de viaţă şi toate cunoştinţele dob�ite p�#259; la apariţia stărilor
deosebite, generate de stările de dedublare prin care trecea. Nu putea accepta cu uşurinţă existenţa
percepţiilor paranormale, dincolo de zona acoperită de simţurile obişnuite. Viaţa familială i se modifică
radical. Separat de soţia sa, care se situa pe o poziţie religioasă tradiţională şi se opunea �ercărilor de a
dezlega enigmele fiinţei sale, se concentrează tot mai mult asupra problemei ce-l preocupă. Hotărăşte să
redacteze un raport detaliat al fiecărei �călătorii� �afara propriului corp şi citeşte o serie de lucrări care
3
�oferă dovezi stupefiante despre experienţe asemănătoare, consemnate de-a lungul secolelor.
Cele mai deosebite experienţe cu care s-a confruntat aproape zilnic mai bine de un deceniu, Monroe le-a
prezentat �lucrarea sa purt� un titlu sugestiv: �Journeys out of the body� (CĂLĂTORII � AFARA
CORPUL UI FIZIC).
Pe baza analizei sistematice �reprinse, el susţine existenţa a trei dimensiuni, paralele cu această lume',
subtile, fundamentale. Dacă prima se referă la oglindirea fidelă a' spaţiului fizic ce ne �onjoară, cea dea
doua dimensiune este caracteristică unui mediu subtil, aproape imaterial �care nu mai sunt valabile
legile timpului, ale mişcării sau ale materiei fizice şi care este locuit de entităţi cu grade de inteligenţă
variate, cu care este posibilă comunicarea sau fuziunea telepatică intimă.
Monroe a afirmat că cel de-al doilea nivel, numitorul comun al oricărei acţiuni sau situaţii, este g�irea
pură, o stare mentală superioară, şi numai aici se poate manifesta, complet liber, corpul subtil. El susţine
cu convingere deplină, existenţa unei a treia dimensiuni a universului, �care nimic nu se petrece ca pe
planeta noastră, şi declară că pentru cunoaşterea ei a trebuit să ia �posesie corpul subtil al unuia dintre
locuitorii acelei dimensiuni (sau cu alte cuvinte să se identifice empatic, complet cu acesta) fără a fi �ă
capabil să dialogheze cu ei.
Viziunile călătorului mistral nu s-au oprit la graniţa timpului prezent. Vibraţiile sonore cu care se
confrunta �timpul stărilor de dedublare erau �oţite uneori de imagini şi stări mirifice reprezent�
viitorul, preziceri ale unor accidente şi evenimente care s-au produs cu exactitate, c�355;iva ani mai t�iu.
�Metronics Institute� este denumirea centrului de studiu al fenomenelor de dedublare pe care l-a
�iinţat Robert Monroe pentru a preda şi altora tehnicile voiajului �afara corpului fizic şi a pune
bazele unei noi ştiinţe. Datorită preocupărilor sale, Monroe a stabilit legături cu o seric de maeştri
evoluaţi spiritual care şi-au propus realizarea unor mutaţii planetare la nivelul conştiinţei prin
intermediul unor mediumi, �vederea creării unor circuite subtile de comunicaţii interdimensionale şi a
unei reţele de telepatie spiritual-operativă �re lumile şi dimensiunile conştiinţei superioare şi conştiinţa
umană.
Lucrarea pe care o veţi lectura �continuare este ceva mai veche dec�cartea lui Robert Monroe (despre
care am amintit anterior) dar nu mai puţin faimoasă. Ea a fost scrisă de o fiinţă umană deosebită,
�estrată cu puterea de a se dedubla la voinţă şi de a călători �diferitele zone misterioase ale astralului.
Utilă mai ales pentru cei care practică YOGA şi sunt interesaţi de fenomenele paranormale şi spirituale
care rezultă spontan �urma realizării cu succes a diferitelor procedee YOGA, această carte vă permite
intuirea unor aspecte şi realităţi uluitoare legate de aşa-zisa LUME DE DINCOLO �care unii ajung �timpul vieţii prin DEDUBLARE CONŞTIENTĂ, iar ceilalţi Supă aşa-zisa �moarte� c� �351;i părăsesc
definitiv corpul fizic. Sfătuim pe toţi cei care vor citi această carte să nu se grăbească să experimenteze
dedublarea, deoarece, atunci c� fiinţa nu este pregătită temeinic vital şi mental, nefiind mai ales
suficient de pură şi echilibrată ((+) ; (-))pot să rezulte unele tulburări psihice serioase.
4
PARTEA �T�
Bazele experimentale ale unităţii ştiinţifice,
filozofice şi religioase, ale opiniilor şi credinţelor
1.1.1 0 NOUĂ BAZĂ ŞTIINŢIFICĂ DE PROGRES
Este extrem de greu să-ţi formezi, cu ajutorul cunoştinţelor generale ale epocii noastre, o părere raţională
asupra existenţei proprii. Această ignoranţă atrage o sumedenie de erori �toate celelalte domenii.
Pentru multă lume, progresul social reprezintă singura realitate, şi politica actuală constă �a imagina
un sistem �care fiecare va putea face ceea ce �place.
Această utopie, �reţinută cu grijă de profitori de toate categoriile, a determinat cristalizarea unui
anumit fel de g�ire aşa-zis modernă. Progresul ştiinţei, religiei, filozofiei, nu este un progres real. Se
scrie mult, se g�eşte puţin. Şi, de �ată ce o lucrare tratează chestiuni care cer un efort de g�ire,
este aruncată �fundul unui sertar.
Astăzi toată lumea este grăbită. Fiecare vrea să obţină rezultate imediate, fără a se �riji de cauzele care
le determină. Şi totuşi, �istoria omenirii, niciodată momentul nu a fost mai favorabil unei reforme a
ideilor, pentru un real progres şi spre fericirea socială.
De unde va fi luată ideea de bază ce va constitui izvorul transformărilor viitoare? Care este noul element
a cărui energie va fecunda cunoştinţele noastre cu potenţialităţile sale radioactive? De la ce vom porni
pentru a echilibra diversitatea opiniilor şi a credinţelor cu realitatea sănătoasă?
Ipoteze de acestea sunt destule. Războiul din 1914 le-a răsturnat multora castelul fragil al iluziilor
generoase. Religiile nu mai sunt la �#259;lţimea sarcinii lor. Cei mai mulţi oameni sunt lipsiţi de bunul
simţ cel mai elementar. Iar �ceea ce priveşte argumentele filozofiei ştiinţifice, ele ne �orc la v�ta
cavernelor, exalt� principiul originii noastre animale.
Raţionamentul, pur şi simplu, nu mai ajunge. Cu toată aşa-zisa perfecţiune a civilizaţiei noastre,
g�irea modernă duce lipsă de �hrană�. Bazele moralei sunt necunoscute şi sufletul omenesc rătăceşte
�golul iluziilor şi al speranţelor himerice.
Marea problemă care se ridică şi care a �ierb�at �otdeauna imaginaţia oamenilor este aceea a
nemuririi. Dacă am putea cunoaşte exact ce devenim după moarte, dacă am putea şti �r-un chip sigur
dacă este cu putinţă să ne trezim, să simţim, să vedem, să g�im, să �#355;elegem,�r-o altă lume, cu
aceeaşi uşurinţă ca şi pe Păm�, ce progres formidabil am realiza!
Fără exagerare, se poate spune că aceasta ar fi cea mai mare revoluţie realizată vreodată �toate
domeniile activităţii noastre. Şi dacă există un fapt �stare să micşoreze suferinţele omeneşti măcar �parte, cunoaşterea acestei enigme seculare ar fi una din cele mai mari binefaceri ce s-ar putea aduce
omenirii.
Eu am să vă dau aici mijloacele pentru a obţine acest fapt, această certitudine, această cunoaştere. Nu
este necesar să aveţi credinţă. Nu vin ca misionar �ărcinat să răsp�esc o idee nouă. Eu vă-expun
simplu rezultatele obţinute, zic�u-vă: �Ceea ce am făcut eu nu are nimic misterios. Iată chipul �care
am procedat: repetaţi experienţa �aceleaşi condiţii şi veţi obţine aceleaşi rezultate�.
Evident că �a priori� aceasta pare de necrezut Cunoaşterea unui mister at�de important, dezvăluit
5
dumneavoastră ca sigur, fără nici o �oială posibilă, de un nobil necunoscut, nu poate fi dec�o himeră
generoasă, născută din lecturi mistice. C� inteligenţe superioare s-au �ămat la această mare
problemă fără a o fi putut rezolva! Şi dacă i-ar fi posibil primului venit să pătrundă at�de uşor �r-un
domeniu considerat p�#259; acum ca inaccesibil, �ar fi prea de tot�! N-am fi aşteptat secole şi secole pentru
a cunoaşte acest mister, �numele căruia at�a fiinţe umane s-au masacrat!
Dacă n-aş fi rezolvat enigma eu �umi, este sigur că aş g�i la fel, şi aş adăuga: �Acest domn a avut,
desigur, �tinereţea sa, o congestie cerebrală şi i-a mai rămas ceva din ea�!
Cititorul va fi, probabil, ceva mai politicos şi va g�i că sugestia sau imaginaţia mi-au cauzat un gen
special de nevroză aparţin� domeniului specialiştilor de boli mintale.
Nu acestea sunt argumentele care vor schimba ceva din natura experienţei. Eu �umi am făcut toate
reflecţiile pe care te-aţi putea face. Ani de zile am comparat rezultatele experienţei at��re ele c�şi cu
tradiţiile pe care am ajuns să le cunosc. Am analizat caracterul esenţial al religiilor şi al filozofiilor, am
analizat psihologia fiinţei umane după cunoştinţele ştiinţifice cele mai moderne şi n-am găsit nici o
contradicţie flagrantă cu observaţiile mele experimentale.
De altfel faptul că abordăm astăzi o atare certitudine, este posibil �virtutea progresului natural al
oricărui fenomen. Pentru a culege fructele cunoaşterii trebuie să aşteptăm ca ele să fie coapte. Fiecare
etapă a cunoaşterii omeneşti este rezultanta unor cauze ale căror efecte cer c�odată perioade de mii de
ani �inte de a se putea manifesta.
Şi c� fructul a ajuns la maturitate, are mai puţină importanţă personalitatea celui care are norocul să-l
găsească. Datoria sa elementară este să-l �ărtăşească şi altora, oricare ar fi primirea ce i-ar fi rezervată.
6
1.1.2 CONDIŢIILE MELE DE EXPERIENŢĂ
Cel mai bun mod de a rezolva problema nemuririi ar fi să mori pentru a-ţi da seama exact de
amănuntele fenomenului. Acest lucru este practic imposibil, cu at�mai mult cu c�nu credem �spusele celor ce revin de dincolo. Trebuie găsită o soluţie mai elegantă. Studiind diferite tradiţii,
observăm printre simbolurile lor noţiuni care arată posibilitatea de a separa fiinţa umană �două, fără ai
pricinui prea mari neplăceri.
Magnetizorii, şi �special Hector Durville1, au studiat acest fenomen pe subiecţi voluntari şi au obţinut
rezultate satisfăcătoare.
Pentru cei ne�rezători, acest mod de experimentare ridică prea multe obiecţii. Dar, dacă fiecare dintre
noi s-ar putea pune �aceeaşi stare: de a intra şi ieşi din corpul său ca din propria casă, fără a-şi pierde
nici o fracţiune de secundă uzul tuturor facultăţilor conştiente, acesta ar fi un lucru extraordinar! Nu ar
mai fi nici mister, nici complicaţii de vreun fel. Am schimba doar dimensiunea �care ne-am manifesta.
Această certitudine valorează mai mult dec�aceea a morţii. C� corpul este dezechilibrat de boală,
conştiinţa este neliniştită, iar facultăţile fiinţei sunt puţin favorabile examinării acţiunii de despărţire
dintre corp şi suflet.
Să poţi repeta această experienţă de decorporare la voinţă, �posesia tuturor capacităţilor tale, cu toată
luciditatea, fără ca din aceasta să rezulte vreo tulburare este, după părerea mea, o metodă superioară
separării definitive (�urma survenirii morţii fizice).
Aceste condiţii eu le-am observat timp de paisprezece ani, de c� am realizat prima dată experienţa.
Inutil să vă spun că am avut timp să mă g�esc şi s-o studiez �amănunţime. De altfel, m-am săturat
repede de fenomenele obişnuite ale dimensiunii astrale. A trece prin ziduri, a face vizite prietenilor, a te
plimba liber prin spaţiu, pentru simpla plăcere de a te bucura de această stare extraordinară, este un joc
cu care te obişnuieşti repede. Conştiinţa este mult mai dornică de a cunoaşte, vrea să meargă mai
departe, această nouă dimensiune nu-i ajunge, ea caută să pătrundă �r-un alt mod de organizare
cosmică, mai �lt.
�tr-adevăr, spiritul uman este �r-o continuă căutare. Astfel, din dimensiune �dimensiune, n-am fost
satisfăcut at� vreme c�nu am atins această stare aproape indescriptibilă, �care nu eşti dec�o
singură Unitate-Multiplicitate cu Energia superioară a Naturii. Evident, obstacole sunt destule, dar pot
fi trecute. Mi-au trebuit exact 12 ani pentru a-mi dezvolta conştiinţa şi pentru a pătrunde cu ea �dimensiunile cele mai �lte ale Universului nostru. A trebuit să efectuez o serie de operaţiuni asupra
fiinţei mele psihologice.
Aceasta s-a petrecut, de altfel, pe nesimţite. La fiecare etapă, care se poate compara cu o nouă moarte,
pentru că duce cu sine o parte din ataşamentele noastre, trebuie să te obişnuieşti cu noul regim mental,
p�#259; la acest mare salt �necunoscut prin care spiritul se debarasează de ultimele rămăşiţe ale
personalităţii sale. �tr-un viitor volum2 vă voi povesti detaliile acestei curioase evoluţii, accesibilă
tuturor.
Abundenţa observaţiilor culese �celelalte dimensiuni ale spaţiului � permit, deci, să vă dau
amănunte absolut precise asupra subiectului existenţei fiinţei umane �afara formei fizice.
1 Hectore Durville, Le fant�des vivants, Biblioth�e Eudiaque, Paris, 1929.
2 Yram, L��olution dans les mondes sup�eurs, GVP, Paris, 2000.
7
Totuşi, dată fiind necunoaşterea aproape absolută a acestor studii de către marele public, sarcina mea
este dificilă, aş putea spune chiar periculoasă. A pune la �em� oricui o experienţă at�de
importantă, nu �eamnă a dezvălui secretul noilor forme de energie care pot fi utilizate şi �rău? Am
meditat mult asupra acestei �rebări. Iată concluzia la care am ajuns: prin experienţă, am aflat că răul
nu-i poate atinge dec�pe cei dinainte �linaţi spre rău. Apoi, eforturile necesare pentru a realiza
experienţa pretind un anumit echilibru psihologic şi psihic, din care răul este exclus. � fine, dacă, �mod excepţional, vreo fiinţă rău intenţionată ar ajunge la vreun rezultat, ea va fi repede victima, faptelor
sale, căci �mod deliberat nu voi da �această lucrare informaţii prea precise.
Sper că veţi �#355;elege motivul care mă face să procedez astfel. Ca �toate lucrurile există şi aici unele
particularităţi ce nu se dob�esc dec�prin practică. Sunt dispus să le divulg verbal, �limita
eforturilor făcute de cel sau cea care doreşte să repete aceste experienţe, dar aici nu voi da dec�informaţii generale.
De altfel, aproape că este secretul lui Polichinelle şi mulţi ocultişti sunt la curent cu subiectul. Aici nu
vom face deloc ocultism, nici lucruri misterioase sau sectare. Ceea ce este de făcut pentru a pătrunde �a patra dimensiune este la �em� oricui. Spun� aceasta nu pretind că n-ar fi de făcut eforturi.
Lectura unui ziar este la �em� oricui cu condiţia să fi �ăţat să citească �limba �care este
redactat respectivul ziar.
Există �ă multe lucruri obscure astfel ��condiţiile experienţei nu sunt tot at�de net definite ca
�r-o analiză chimică. Pentru moment, elementele prezentate sunt suficiente obţineţi unui rezultat care
se perfecţionează prin antrenament. Un singur factor, �Timpul�, nu poate fi limitat. Acest timp se reduce
proporţional cu intensitatea elanului pe care cercetătorul �va imprima destinului său.
De exemplu, cel care �351;i va pune �această acţiune toată fiinţa, fără restricţii de nici un fel, cel care �va
consacra bogăţia, prieteniile, g�urile cele mai scumpe, viaţa chiar, dacă va trebui, va ajunge mai
repede la ţintă dec�unul care va păstra �sine �linaţii interesate.
Trebuie să ne dăm bine seama că, �acest fenomen de dislocare �re corpul fizic şi celelalte structuri ale
fiinţei umane, nu aparenţele contează ci acţiunea adevărată, efortul intim făcut de eul uman pentru a
scăpa de legăturile sale cu formele grosiere ale materiei, cu �ănţuirile vieţii păm�eşti. � acest
domeniu ipocrizia dispare, sufletul este dezgolit. Mai bine este să nu se �erce nimic dec�să se
�reprindă studiul acestor fenomene cu g� ascuns, de interes personal.
Condiţiile esenţiale pentru a realiza această experienţă sunt de trei feluri: fizice; psihologice şi psihice.
Calităţile fizice se rezumă, natural, la o bună sănătate. Persoanele care suferă de vreo boală de inimă
trebuie să se abţină. Dacă cineva este fricos, supus la tulburări nervoase3, trebuie să �eapă prin a se
�riji, obţin� calmul �inte de a realiza ceva. Temperamentele limfatice par a fi cele mai potrivite,
căci se stăp�sc mai uşor.
Vor trebui evitate excesele de orice fel. Se va m�a moderat evit� consumul de băuturi alcoolice. Se
va supraveghea funcţionarea organismului, not� �fiecare zi temperatura, bătăile inimii, etc. � final,
se vor grada exerciţiile psihice, �conformitate cu această examinare.
Organizarea psihologică a fiinţei este deosebit de importantă. Să nu uităm natura efortului ce trebuie
făcut. Trebuie să ne g�im bine la gravitatea actului pe care-l �eplinim. � vechime, elevii erau
pregătiţi pentru acest mister, pe parcursul multor ani de antrenament, şi cu toate acestea, nu toţi
reuşeau. �cercaţi să vă imaginaţi trecerea brutală, schimbarea radicală pe care o veţi simţi �ziua �care
vă veţi vedea despărţit �două părţi, �deplinătatea facultăţilor voastre conştiente. Ciocnirea dintre
realitate şi iluzie, pe care lumea actuală ne-o produce, cauzează o reacţie extrem de violentă, asupra
căreia trebuie să vă avertizez. Deci, iată de ce, prima condiţie de bază este să aveţi o sănătate bună, fără
3 Nicolas Beno�(Victor Morgan), La voie du chevalier.
8
nici o tulburare, fără nici o leziune organică.
A doua este să aveţi un moral absolut sănătos, dublat de bun simţ. Experienţa cere �r-adevăr observaţii
degajate de sugestii de orice fel.
La �eput este necesară o viaţă calmă. Trebuie evitate zgomotele, grijile, sau, cel puţin, să nu li se dea
importanţă. Meditaţia, rugăciunea ajută mult �obţinerea acestui rezultat. Eforturile trebuie �reptate
spre selecţia g�urilor, a dorinţelor, a motivelor de acţiune. Cel mai scurt drum constă �a alege un
Ideal generos şi a face din el obiectivul, punctul central �jurul căruia vor radia g�urile, dorinţele,
motivele de acţiune. Acest Ideal trebuie să fie scopul vostru; numai pentru el trebuie să lucraţi şi �el
trebuie să concentraţi tot ceea ce este mai bun �voi.
Pentru ce acest motiv central asupra căruia vă veţi focaliza trebuie să fie generos? Pentru că, de obicei,
toată lumea urmăreşte un ideal opus: acela de a trăi c�mai comod cu putinţă fără a se sinchisi de alţii.
Este primul-rudiment de conştiinţă personală, c�351;tigată de toate celulele vii. Este instinctul de
conservare, este viaţa care se dezvoltă urm� legea celui mai bine organizat. Dacă vreţi să reuşiţi �explorarea fără pericol a celorlalte lumi, această lege trebuie să fie vasala voastră. Acesta este primul
�balaur� cu care trebuie să luptaţi şi care vă va lăsa să-i pătrundeţi secretele atunci c� �veţi fi stăp�t.
Pentru a atinge această ţintă există două mijloace. Alegerea depinde de caracterul dumneavoastră, de
temperamentul, dispoziţia, fermitatea voinţei dumneavoastră. Primul constă �a �inge tendinţele,
egoiste prin exerciţiul unei vieţi moderate, prin reprimarea instinctelor josnice, prin punerea �valoare a
sentimentelor, a motivelor, a dorinţelor, a g�urilor generoase. Este drumul desăv�#351;irii morale,
cunoscut de toată lumea.
Al doilea procedeu este mult mai rapid, dar este şi mai dureros. Este calea jertfei conştiente. � acest caz
suferinţele de �urat sunt cu at�mai violente cu c�sunt mai multe entităţi grosiere (elementali) de
alungat.
Existenţa formelor de energie care trăiesc pe seama noastră a fost �egistrată de secole. Noi hrănim, din
vitalitatea noastră, o mulţime de astfel de entităţi, pe care le-am atras prin modul nostru de a g�i şi
acţiona; trebuie deci să ne .aşteptăm la o reacţie din partea lor.
Unul din mijloacele lor preferate de a acţiona este să inspire celui care le hrăneşte un dezgust profund,
oboseală, o imensă inerţie. Nu numai că cercetătorul �351;i vede viaţa �negru dar �r-un acces de
descurajare, el poate ajunge chiar �pragul sinuciderii.
O regulă recomandabilă �ambele cazuri este bl�eţea. Trebuie să evitaţi să vă �ăpăţ�ţi c� este
vorba de �linaţii recalcitrante. A şti să fii răbdător este o calitate ce trebuie pusă �practică. Dacă �355;i
dezvolţi �acelaşi timp calităţi superioare, spre care simţi mai multă atracţie, celelalte vor dispare,
nefiind alimentate. � sf�#351;it, amintiţi-vă că un Principiu superior de iubire, ales ca Ideal, va �ununa
acţiunea cu uluitoare succese, cu un minimum de efort.
4Psihismul fiind la ordinea zilei, toată lumea este la curent cu practicile sale. Elementele esenţiale de
studiat sunt : puterea de concentrare mentală asupra unui singur obiect, fără a te lăsa distras de alte
preocupări, deprinderea unei respiraţii ritmate, relaxarea nervoasă şi musculară, şi nu �ultimul r�,
posibilitatea de a răm� cu mintea goală, tară a g�i, Acest ultim exerciţiu, numit �izolare� de către
psihişti, sau �intrare �tăcere� de către hinduşi, rezuma perioada de �aşteptare� a tuturor fenomenelor ce
au vreo legătură cu �atra dimensiune. Nu este deloc necesar să avem o stăp�re absolută a acestor
capacităţi. Obişnuinţa dedublării le simplifică �parte şi ajungem chiar să ne dispensăm de ele. Aceasta
demonstrează prostia tuturor tratatelor de magie care consideră formulele lor ca axiome.
4 Hector Durville, Le magn�sme personnel, Librairie du Magn�sme, 2003.
Albert Louis Caillet, Le traitement mental, Paris, Vigot, 1922.
9
� orice caz, oricare ar fi scopul vostru, amintiţi-vă mereu că aceste condiţii experimentale, la care ne
referim, reprezintă Im minimum de efort, absolut necesar dacă doriţi să vă păstraţi* echilibrul. Moartea,
nebunia, congestia, paralizia şi multe altele sunt pericolele care vă p�esc, dacă vă depăşiţi puterile.
Deşi nu există regulă tară excepţie, eu nu vă sfătuiesc să vă lansaţi �această aventură fără pregătire.
Dacă neglijaţi antrenamentul psihic nu veţi obţine fenomene stabile, nu veţi şti să le controlaţi şi veţi
risca să cădeţi �r-un misticism bolnăvicios. Dacă neglijaţi antrenamentul psihologic, este �ă şi mai
rău. Veţi merge spre dezechilibru mental, prin robirea de către forţele inferioare, cărora le veţi fi, �r-un
mod fatal victime, �r-o bună zi.
10
1.1.3 C�EVA REZULTATE GENERALE
Pentru a �#355;elege ceea ce va urma este util să vă prezint �ă de pe acum observaţiile generale ale mai
multor ani de studiu.
Aceste Lumi asupra cărora s-au construit at�a ipoteze, aceste Universuri care au interesat �cel mai
�lt grad imaginaţia omenească, depăşesc �simplitatea lor tot ceea ce oamenii pot inventa mai
minunat şi mai complex.
Universul invizibil este fără formă. El se reduce la o atmosferă �ibată de energie, sub o presiune
variabilă. Aici fiinţa umană este fără formă şi ea de asemenea nu reprezintă dec�o atmosferă electronică
�estrată cu energie oscilantă.
Singura deosebire care există �re om şi Univers este ansamblul facultăţilor psihologice reprezentate de
conştiinţă. � invizibil Fiinţa umană este un G� conştient, �estrat cu voinţa de a acţiona.
Discernăm�ul multiplu al efectelor şi al cauzelor se realizează cu ajutorul senzaţiilor corespunzătoare
�r-o unitate de timp. Relaţiile dintre aceste două Toturi reprezentate de Om şi Univers nu sunt dec�o
problemă de acord.
Părăsindu-şi forma materială, fiinţa umană nu duce cu sine anumite lucruri �mai mare măsură dec�altele. Ea păstrează numai acordurile, expresiile, ritmul experienţelor sale păm�eşti şi aceasta ajunge
pentru a o atrage şi a o reţine prizonieră �r-o substanţă �care �351;i va putea desfăşura acţiunile sale
obişnuite.
Vibraţiile armonioase �re substanţa oscilantă a lumilor subtile şi substanţa utilizată ca suport, de către
conştiinţă, se traduc printr-o mulţime nenumărată de nuanţe atractive, care �ăduie să se deosebească
efectele de cauzele ce le generează.
Substanţa Universului nostru variază de la o stare de densitate extremă, pe care o putem califica
�materie�, p�#259; ia esenţa radioactivă căreia �putem da numele de �forţă�.
Starea �materie� reprezintă energia fragmentată de către Timp şi Spaţiu p�#259; la un minim de activitate,
pe c� starea de �forţă� constituie un maximum de activitate instantanee. Nenumărate sunt treptele
scării cosmice cuprinsă �re aceste două extreme şi este uşor să ne �hipuim sumedenia de stări
particulare pe care ea o reprezintă. De partea materiei domină forţa centripetă centralizatoare, �pre
partea forţei, curentul centrifug are un maxi-numi de activitate.
Evoluţia fiinţei umane apare astfel �r-o lumină extrem de clară, �concordanţă cu tradiţiile antice.
Ea constă �a stabili �sine acordurile necesare pentru a vibra la unison cu starea de forţă a substanţei şi
a evada astfel din sistemul planetar �care o reţin toate celelalte forme de atracţie.
Dacă răm�m egoişti, răul nu stă �această atracţie egocentrică, de altfel necesară manifestărilor vieţii
primitive, ci ��calitatea� atracţiilor cărora le răm�m prizonieri.
Acest mecanism ne dă cheia asupra necesităţii iubirii altruiste, preconizată de toţi marii g�itori.
Desprinz� fiinţa umană de toate atracţiile inferioare, suprim� acordurile sale cu formele substanţei,
�ăţ�-o să trăiască �Lumea Principiilor, o obişnuim cu manipularea Energiei formidabile la care va
avea acces.
Eu am utilizat această metodă pentru a atinge Unitatea de legătură cu Conştiinţa Cosmică şi oric�de
necrezut ar părea, acest rezultat este �perfectă armonie cu constituţia Universului nostru.
Substanţa celorlalte lumi se prezintă observaţiilor noastre ca o atmosferă de densitate, de luminozitate şi
de reacţiune vibratorie variabilă.
Presupun� că experimentăm cu un dublu, compus dintr-o substanţă de densitate mijlocie, iată
11
caracteristicile pe care le observăm şi senzaţiile pe care le simţim: c�ul de energie �care se mişcă
materia-forţă se caracterizează printr-o creştere şi o descreştere a forţei centrifuge.
Pentru a te menţine �echilibru perfect �toate gradele eterului, trebuie deci să te debarasezi de toate
atracţiile, astfel ��sistemul de unde �reţinute utilizat de Conştiinţă să se reducă la cea mai simplă
expresie a sa.
P�#259; să fi ajuns la acest rezultat, care este finalul evoluţiei umane, constatăm �Invizibil existenţa unui
c� de energie deosebit de favorabil atracţiilor, afinităţilor, simpatiilor de moment.
Calitatea, ritmul vibrator al oscilaţiilor se echivalează cu o stare radioactivă corespunzătoare, şi aşează
fiecare fiinţă umană �r-o substanţă a cărei densitate determină automat puterile care-i sunt accesibile.
Puterea de acţiune �lumile invizibile este deci limitată de calitatea, de natura, de modul de
concentraţie al acordurilor �egistrate de conştiinţă.
Str�� aceste acorduri spre o Unitate cosmică adică raport�u-ne motivele de acţiune, g�urile
dorinţele, afecţiunile spre un Ideal �lt, atingem regiunile unde domină forţa centrifugă. Cu o
cheltuială mai mică de energie, avem acces la puteri considerabile, mult mai rapid.
Din contră, leg�u-ne de plăcerile inferioare, consacr�u-ne viaţa aspiraţiilor şi dorinţelor legate de
materie şi de formele sale iluzorii, ne limităm c�ul de acţiune �r-o substanţă �care timpul �351;i
măreşte volumul.
Substanţa acestor vaste unde �mişcare reprezintă aparenţa unei atmosfere merg� de la �unericul
complet p�#259; la o claritate radioasă, trec� prin toate tonurile cenuşii intermediare. Nu se vede nici sus
nici jos, nici dreapta nici st�a.
Cobor� spre materie, care este limita inferioară a forţei, atmosfera cenuşie devine mai �hisă, se
�unecă progresiv, avem senzaţia unei substanţe care se �roaşă; această senzaţie este aproape
insuportabilă. Impresiile urmează aceeaşi gradaţie. Simţim că respirăm din ce �ce mai greu. Ne
cuprinde o apăsare generală, conştiinţa devine neliniştită şi impresia devine cur� penibilă. In stările
�unecate se remarcă un fel de puncte fosforescente care se mişcă �toate direcţiile.
C� ne �reptăm spre limita superioară a forţei, opacitatea scade. Pătrundem �r-un fel de ceaţă
cenuşie, comparabilă cu un timp �his. Pe măsură ce ne �#259;lţăm, această ceaţă se limpezeşte şi, �cur�, o �ocuieşte o claritate luminoasă. Un soare strălucitor, asemenea celui de amiază, luminează
atmosfera. Observ� cu atenţie se remarcă, �toate punctele, o aceeaşi intensitate luminoasă, ceea ce
dovedeşte că această lumină este produsă de activitatea progresivă a atomilor.
Senzaţiile corespunzătoare acestui stadiu sunt: o căldură gingaşă care invadează corpul nostru subtil, o
mare mulţumire care �cuprinde toate moleculele, �ăşi conştiinţa simte o fericire cresc�ă. Ea se lasă
dusă spre o dulce linişte, �r-un calm progresiv. O �redere mai vibrantă, mai duioasă o invadează.
Continu� să ne concentrăm, acest calm creşte uimitor, devine religios. Pentru a nu tulbura
reculegerea atmosferei, nu �răznim nici să g�im. �prejurimile par mai uşoare. Umbra unui g�
dezlănţuie o lume de fenomene. � sf�#351;it, dacă continuăm această stranie ascensiune, o supra-activitate
magnetică impregnează atmosfera.
Cur� avem senzaţia că suntem ameţiţi; pare-că suportul nostru energetic tinde să se disocieze sub
acţiunea unui dezechilibru inexplicabil. S-ar crede că toate particulele fiinţei noastre sunt smulse cu
violenţă şi această explozie insuportabilă obligă experimentatorul să coboare �regiuni mai favorabile
radiaţiei sale proprii.
� regiunile intermediare, impresia este mai bună, senzaţiile sunt mai stabile. Limpezimea atmosferică
poate fi comparată cu zorii zilei. � general, avem o senzaţie de repaos, de �redere, de calm. Simultan,
conştiinţa simte impresii variabile. � anumite regiuni ea rătăceşte tară bucurie, dar şi fără tristeţe.
12
Altele �comunică o mai mare activitate. Ne simţim mai �acasă�. G�im, acţionăm, fără un efort
considerabil. Singurul fapt al g�irii ne transportă la locul dorit. Uneori, atmosfera pare catifelată.
Aceste observaţii au fost făcute �primii ani de studii. C�, prin antrenament şi ca urmare a evoluţiei
conştiinţei se pătrunde �stările centrifuge unde domină aspectul forţă al substanţei, aceste senzaţii se
transformă.
Efortul este �otdeauna mai mare �părţile �unecate şi dense ale substanţei, �ă conştiinţa nu mai
simte nici o teamă. Ea a dob�it o anumită stabilitate care �permite să pătrundă �stările inferioare şi
�cele superioare ale substanţei, fără să se �epărteze de la un minim de calm şi de seninătate
�rezătoare. Conştiinţa acţionează fără tristeţe, fără piedică, cu o pace �rezătoare şi cu o fericire
specială care o �oţeşte. C� conştiinţa se �reaptă către Lumile superioare, impresia ei se poate
traduce sub forma mulţumirii călătorului care se �oarce acasă după o absenţă �elungată. � această
lume, �care Cauza şi Efectul sunt o aceeaşi Unitate, avem impresia că regăsim o ambianţă familiară.
Fără să ne g�im, mergem direct la ţintă. Nu vedem nimic, nu g�im nimic, şi totuşi simţim, printrun
fel de intuiţie, că Universul şi legile sale sunt la dispoziţia noastră. Exercităm facultăţile inerente
acestei stări, cu plăcerea şi uşurinţa călătorului care �351;i regăseşte obiectele sale familiare, ocupaţiile sale
favorite.
Aceste observaţii generale ne �aţă că durerea şi chinurile inventate de oameni nu există. Fiecare găseşte
după moarte substanţa �care va putea continua să-şi exercite atracţiile sale. Aceasta nu vrea să spună că
toată lumea va fi fericită, aşa cum s-ar putea crede �mod eronat.
Aici trebuie făcută o precizare importantă. � observaţiile experienţei, fericirea şi nemurirea sunt
�independente� de mecanismul Universului. Legea Cauzei şi Efectului nu se preocupă de preferinţele şi
sentimentele noastre. Ea nu va favoriza pe ascet. Echilibrul se stabileşte �otdeauna �r-un mod
absolut. Aceleaşi Cauze produc �otdeauna aceleaşi Efecte, dacă le punem �mişcare �aceleaşi
�rejurări, şi aceasta se petrece �toate dimensiunile Universului. Noi suntem cei ce trebuie să ne
conformăm lor.
Libertatea există �luarea unei decizii. Determinismul intra �joc �executarea acestei hotăr�,
deoarece un raport de Cauză-Efect le uneşte şi deoarece acest raport este factorul esenţial al Ordinii
Universale.
� principiu, toţi oamenii trebuie să găsească fericirea, pentru că ataşamentele lor �aşează �r-o
substanţă ale cărei vibraţii corespund aceloraşi frecvenţe. Pentru animalul sau sălbaticul inconştient de
responsabilităţile sale, acest lucru este adevărat. Pentru omul contemporan, el este greşit. �tr-adevăr,
sunt puţini oameni care să nu fi avut cunoştinţă despre o ordine a lucrurilor superioară simplului
exerciţiu al instinctului. Oricare ar fi experienţele sale, fiecare om deosebeşte, �r-o măsură mai mare
sau mai mică, calităţile particulare sau generale ale substanţei, tinz� spre progres, spre desăv�#351;ire.
Acela care s-a lăsat absorbit, �timpul vieţii, de satisfacerea plăcerilor şi de preocupări mondene, va fi
atras după moarte �r-un mediu �care va căuta să-şi cultive aceleaşi preocupări.
Pe de altă parte, mentalul superior al fiinţei umane i-a inoculat acesteia anumite vibraţii prielnice
regiunilor pozitive ale forţei. La un anumit moment, se va ajunge la o stare de echilibru instabil. O
sclipire iluminatorie va face ca fiinţa umană să devină conştientă de grosieritatea ambianţei �care este
scufundată. Nu vorbesc de entităţile care vin să-i tulbure starea, ci de calitatea inferioară a substanţei �care chinul său �epe. Pentru a-şi c�351;tiga libertatea pe care o �rezăreşte prin această intuiţie, ea caută
să evadeze din atmosfera sa. �să, cum trebuie să-şi rafineze mai ��energia grosieră pe care a
acumulat-o �decursul vieţii sale păm�eşti, adeseori numai după secole de dureroasă izolare ajunge să
scape �sf�#351;it de lanţurile pe care singură şi le-a făurit.
Ori de c� ori reflectăm la evoluţia umană, să nu uităm niciodată dubla caracteristică a Universului.
13
Constituţia electro-mecanică a Energiei universale, echilibrată �fiecare din valurile sale de �ltă sau
joasă presiune, variază �părţile sale complementare de forţă şi de materie, printr-o aceeaşi cantitate de
substanţă, partea sa ritmică, impusă de legea Cauzei şi a Efectului, fiind cea care apropie vibraţiile de
acelaşi ordin.
Deoarece noi oamenii suntem alcătuiţi dintr-un circuit oscilant, alternativ, un circuit �his-deschis, ne
revine nouă sarcina de a ne dirija �mod inteligent acordurile noastre, pentru a scăpă din regiunile
inferioare ale v�ejului cosmic.
� general, omul onest şi bun se plasează, după moarte, �r-un mediu corespunzător afinităţilor sale şi
fericirea de a trăi şi-o exercită �r-o atmosferă de Pace şi de Mulţumire. Această fericire durează p�#259; la
epuizarea energiei acumulate, specifice nivelului respectiv de vibraţie. După aceea, el va trebui, �sf�#351;it,
să revină pe Păm�, să-şi re�oiască provizia energetică, p�#259; ce, perfecţion�u-se treptat se va
concentra �r-o singură acţiune, �r-un singur acord, independent de toate formele de energie.
C� a fost atinsă viteza extremă de vibraţie existentă �Univers, adică atunci c� conştiinţa
omenească a ajuns să deosebească marile Cauze ale Evoluţiei şi şi-a focalizat �reaga fiinţă �respectarea
lor, �arnarea sa pe Păm� nu va mai fi necesară. � dimensiunea acestei stări supreme, care le
pătrunde pe toate celelalte, conştiinţa vibrează pe acordul fundamental al tuturor formelor de energie,
pentru care ea este atotcuprinzătoare. � acel moment, libertatea umană coincide cu caracteristicile
atribuite zeilor din religiile străvechi.
Iată, �r-adevăr, una din stările cele mai curioase ale experienţelor mele. După ce am atins o regiune
quintesenţială a eterului, mi-am dilatat conştiinţa proiect� propriul meu spirit �r-o zonă de vibraţie
�ltă. Aveam senzaţia că mă �ind �toate sensurile, ca şi cum aş fi fost aşezat �mijlocul unei sfere.
Mă simţeam prezent ��regul ansamblu, �acelaşi timp afl�u-mă şi �fiecare din punctele acestui
straniu organism. � timp ce aveam net conştiinţa unităţii mele, aveam simultan şi impresia ca mă
multiplicam. Această multiplicare nu-mi scădea, nici nu-mi mărea deloc energia. Fără a mă mişca, mă
simţeam străbăt� o distanţă incalculabilă prin vibraţiile catifelate care formau limitele imensei sfere ce
compunea noul meu domeniu. Această activitate părea a �deştepta� �fiecare atom din acest supraeter o
acţiune care se lega de mine şi mărea numai fineţea energiei mele vibratorii.
Fără să mă fi g�it, eram �estrat cu un fel de Conştiinţă divinizată. Vibraţia cea mai infimă,
ajung� �ambianţa astfel expandată, mă informa imediat asupra detaliilor originii sale şi �aceeaşi
clipă acţionam �sensul necesar. Nu era nici o diferenţă de durată �re acţiunea şi reacţiunea pe care o
opuneam. Acţiunea şi Reacţiunea erau simultane, �r-o clarviziune imediată a tuturor detaliilor de
Cauză şi Efect.
Pentru a acţiona, comunicam ansamblului sau unei fracţiuni un impuls al �regii mele fiinţe. Acest
impuls se manifesta simultan �atomii acestui c� magnetic, �otdeauna �r-o proporţie
corespunzătoare cu cauza perturbatoare şi un fapt curios este că nu simţeam din acest efort dec�o
fericire de a acţiona, fără ca energia să-mi scadă sau să-mi crească vreun pic. � sf�#351;it, o repet, fiind
mereu conştient de unitatea mea, n-aş putea spune că eram mai degrabă �centrii dec�la suprafaţă, sau
�cuprinsul acestei sfere radiante. �tr-adevăr, mă simţeam eu �umi, cu o egală intensitate.
Niciodată imaginaţia n-ar fi �răznit să conceapă o funcţionare at�de complexă şi totodată at�de
simplă a Conştiinţei superioare. Toate expresiile pe care le folosesc pentru a vă descrie aceste rezultate,
limitează şi distrug valoarea experimentală.
Această substanţă, care devine noi �#351;ine, prerogativele care sunt legate de ea, iubirea profundă pe care o
simţim, mulţumirea inexprimabilă care este legată de ea, se contopesc �r-o aceeaşi Unitate-
Multiplicitate, de care suntem perfect conştienţi. � acest punct al evoluţiei conştiinţa umană este o
14
sinteză, av� la dispoziţia sa diferitele ritmuri ale ordinii universale, ale căror acorduri le-a trăit �experienţele sale trecute.
G�indu-ne bine, lucrul acesta este destul de natural. Dacă scoatem din viaţa noastră păm�ească
toate formele pe care ne sprijinim, ceea ce răm� �r-adevăr după dispariţia �elişului fizic nu
reprezintă de fapt altceva dec�afinităţi pentru un anumit fel de atomi, ale căror acorduri diferite
formează diversitatea corpurilor, sub care se manifestă o aceeaşi Energie, o aceeaşi Ordine universală.
15
1.4 ANALIZA FENOMENULUI DE SEPARAŢIE
DINTRE FIINŢA UMANĂ ŞI CORPUL SĂU
Pentru a observa cu succes compoziţia substanţei universale �diferitele sale proporţii de forţă şi
materie, trebuie să �epem prin a memora toate fazele, de la �eputul p�#259; la sf�#351;itul experienţei.
Pe măsură ce ne ridicăm �partea rarefiată a eterului superior, această amintire este mai puţin fidelă.
C� voinţa nu este suficient de fermă, intervine şi o altă cauză de erori. Conştiinţa superioară �351;i
părăseşte forma astrală. Aceasta, �estrată cu o anumită conştiinţă senzitivă, continuă să judece �modul specific planului său propriu de vibraţie, �timp ce spiritul conştient aduce impresiile unei alte
dimensiuni. De aici rezultă un amestec mai mult sau mai puţin coerent, �care iluzia se confundă cu
realitatea.
Deci, primul punct de observat �studiul dimensiunii a patra este: a păstra totdeauna o amintire
conştientă şi continuă a fenomenelor. In practică, controlul este foarte uşor. Trebuie să ştiţi că �celelalte dimensiuni ale spaţiului, acţionăm cu o siguranţă mai conştientă dec�pe păm�. Adică, nu
numai că trebuie să fim �posesia facultăţilor noastre obişnuite, �ă sensibilitatea mai mare trebuie să
ne permită un control mai riguros. � condiţii bune de experienţă, facultăţile şi senzaţiile trebuie să
reprezinte o aceeaşi Unitate conştientă, �stare să judece, să g�ească, să prevadă, să discearnă, să
acţioneze �r-o deplină libertate.
Pentru toată lumea, fenomenul cel mai convingător ar fi actul separării conştiente, la c�355;iva paşi de
corpul fizic. Ar fi certitudinea cea mai evidentă pe care am putea-o avea, tară nici o eroare posibilă, �afara oricărei prejudecăţi, oricărei ipoteze, oricărei halucinaţii sau sugestii oarecare.
�dată ce aţi ieşit din �elişul vostru organic, această realitate se impune �toată puterea cuv�ului.
Mobilele familiare ale camerei voastre Ie vedeţi sub un alt aspect. Doar o uşoară fosforescenţă vă
�ăduie să le deosebiţi. Asemănătoare unui cadavru, forma voastră materială odihneşte pe pat. Impresia
este at�de izbitoare ��instinctiv vă credeţi mort. Nu trebuie să cedaţi acestui sentiment natural, ci
rezistaţi cu toată fermitatea, forţei care vă atrage �corpul vostru material. Dublul este at�de sensibil,
��o teamă exagerată I-ar face să intre �mod brutal ��elişul său fizic şi veţi �erca mari
dificultăţi c� veţi dori să re�epeţi experienţa.
Dacă rezistaţi, aveţi destul timp să examinaţi pe scurt locurile; intraţi �et �corpul vostru şi luaţi
imediat notă de toate amănuntele pe care le-aţi observat. Apoi �epeţi din nou acelaşi exerciţiu. Este
deja mai uşor; pe măsură ce dublul se obişnuieşte cu această decorporare provizorie, el devine mai uşor
de m�it. Atunci vă puteţi plimba prin camera voastră fără nici un inconvenient, puteţi face toate
observaţiile posibile şi imaginabile, puteţi vedea, g�i, medita, cu o luciditate mai conştientă dec��starea fizică.
La �eput sunteţi ispitit să ieşiţi afară din cameră pentru a judeca starea locurilor, �această curioasă
dimensiune. Se ��lă următorul lucru: substanţa pe care o folosiţi ca dublu intră prin corpurile fizice
şi atingeţi spaţiul �r-o formă mai eterată.
Fineţea vibraţiilor acestei noi dimensiuni dă acces la o �reagă gamă de fenomene noi, pe care este bine
să le observaţi cu luare aminte pentru a lua cunoştinţă de posibilităţile fiecăreia din lumile �care
pătrundeţi. Dacă doriţi să �ingeţi experienţa şi mai departe, un al treilea vehicul se desprinde �r-un
eter mai rarefiat şi fenomenele se amplifică �mod proporţional.
Totul se petrece ca şi cum am poseda diferite corpuri din ce �ce mai mici introduse unul �altul. C�
voinţa conştientă pătrunde o nouă dimensiune, ea poartă cu d�a corpul corespunzător.
16
Deoarece fiecare din stările succesive ale acestui Univers originar pătrunde dimensiunile inferioare ale
substanţei pe care am părăsit-o, este uşor să ne �hipuim �inderea progresivă a fenomenelor la care
avem acces. De fapt, ne apropiem de Cauzele fenomenale şi aceeaşi operaţie �eplinită �r-un plan
superior determină �v�ejurile inferioare o multitudine de efecte^care, la r�ul lor, vor fi tot at�a
cauze pentru o substanţă mai condensată.
C� vă dedublaţi nesistematic, trec� astfel brusc �r-o dimensiune mai elevată, fără a trece prin
dimensiunile subtile succesive, nu puteţi cunoaşte calitatea formei care se exteriorizează, şi cum ea
antrenează conştiinţa �r-o dimensiune cu care nu sunteţi obişnuit, rezultatele experienţei vor fi
ambigue. De aici rezultă al doilea punct de observat: totdeauna să se �eapă cu primul dublu iar pentru
aceasta trebuie să exersaţi dedublarea limit�u-vă la mediul camerei, fără să �ercaţi să călătoriţi �altă
parte.
Experienţele care pot fi făcute �această dimensiune sunt de altfel extrem de numeroase. Ele permit să
se obţină noi informaţii asupra cunoştinţelor noastre actuale şi să se �eapă documentarea asupra unor
probleme apreciate ca fiind imposibil de rezolvat de către civilizaţia noastră.
� fine, chiar actul acestei separaţii conştiente, �afara de orice contestaţie posibilă, păstr� uzul
tuturor facultăţilor şi senzaţiilor sale, este suficient pentru a determina modificarea ştiinţifică, morală şi
religioasă a opiniilor şi a credinţelor noastre.
Fenomenul de disociere dintre om şi corpul său fizic, certitudinea conştientă de a putea trăi �r-o nouă
dimensiune este singura realitate evidentă pe care o afirm ca adevărată, fără nici un dubiu.
Această certitudine nu este o dogmă, nu este o chestiune de credinţă. Nu este rezultatul unei sugestii.
Este o realitate accesibilă tuturor. Este efectul matematic şi precis, născut dintr-un ansamblu de Cauze,
duc� la acelaşi rezultat, c� le repetăm �aceleaşi circumstanţe. Este un fapt �afară de orice
judecăţi, la adăpost de orice critică şi de orice contestaţie. A nega un fapt at�de concret �inte de a-l fi
experimentat ar fi o dovadă sigură a limitării celui care ar face-o, oricare ar fi situaţia lui socială; �afara
certitudinii actului dedublării vă prezint toate celelalte amănunte ca observaţii personale. Sunt, de altfel,
o mulţime de elemente foarte interesante asupra cărora nu m-am oprit. Am vrut să cunosc această
enigmă �detaliu, să ating cele mai �lte posibilităţi ale conştiinţei şi faptele care au rezultat sunt at�de minunate ��pot părea �hipuite celor carie nu cunosc admirabila organizare a Lumilor
superioare.
Vom examina, chiar de la �eput, natura senzaţiilor şi a impresiilor �timpul fenomenului de separare.
� ciuda numeroasei lor varietăţi, ele pot fi clasificate �trei categorii:
1.Fenomene senzitive preconiz� actul dedublării.
2.Dedublările instantanee, �oţite sau nu de senzaţii.
3.Degajarea prin v�ej.
Pentru a observa convenabil aceste amănunte, experienţele trebuie făcute dimineaţa, la ora patru sau
cinci, după un somn bun. Se evită astfel influenţa conştiinţei inferioare.
După ce v-aţi concentrat asupra detaliilor pe care vă propuneţi să le examinaţi, eliminaţi orice g�
situ�u-vă �condiţii de receptivitate maximă, pentru a percepe chiar şi cea mai slabă vibraţie venind
din celelalte dimensiuni ale spaţiului.
Nu trebuie să adormiţi, nici să fiţi cu c�va minute �inte de a lua contact cu realitatea. Imediat ce o
vibraţie, oric�de slabă ar fi, afectează unul din corpurile dumneavoastră, trebuie să o conştientizaţi
imediat. Fără a face vreo mişcare, toată atenţia trebuie să vă fie focalizată asupra senzaţiilor, imaginilor,
17
proceselor care se vor desfăşura. Trebuie să fiţi perfect lucid, să aveţi prezente �minte toate hotăr�le
pe care le-aţi luat şi să urmăriţi atent fazele fenomenului, pentru a-i putea reţine toate amănuntele. Este
mai bine să re�epeţi de cincizeci de ori, dacă este nevoie, pentru a reţine amănuntele, dec�să
examinaţi totul deodată. De altfel, nimic mai uşor, pentru că nu sunteţi adormit. Dedublarea, separarea
Eului conştienţei a formelor sale provizorii se face ��stare de veghe�.
Astfel, mi se ��la să mă pomenesc �picioare, dedublat, �propria cameră, �chiar clipa �care
�hideam pleoapele şi fără nici o senzaţie deosebită. O astfel de promptitudine este extraordinară.
Faptul cel mai surprinzător �ă, este realitatea senzaţiilor materiale pe care le simţim. Obişnuinţa acestei
separări antrenează o astfel de acomodare cu lumile subtile �� �anumite cazuri, exact �clipa �care urma să mă av� �spaţiu, am revenit pe aceeaşi cale, pentru a mă asigura că nu eram �somnambulism şi că trupul meu rămăsese la locul lui. Aceasta vă arată realitatea izbitoare a acestei stări.
Repetaţi-vă ferm că sunteţi stăp�l conştient al diferitelor voastre �elişuri.
Iată o experienţă care demonstrează supleţea acestei organizări �transferarea sensibilităţii de la o formă
la alta. Odată, după ce am umblat c�a timp prin spaţiu, ara revenit �preajma corpului meu fizic şi,
fără a mă �orpora complet �el, mă găseam exact �punctul de echilibru �care sensibilitatea
materială trece asupra formei subtile. Cu o simplă dorinţă făceam să se �line balanţa �r-un sens sau
�celălalt. De �ată ce favorizam degajarea �a patra dimensiune, mă simţeam mai uşor, fără nici o
senzaţie a corpului fizic şi, fapt curios, aveam senzaţia foarte clară că m�ile mi se atingeau la spate,
�r-o poziţie familiară.
De �ată ce-mi �reptam atenţia asupra corpului fizic, intensitatea detaşării scădea. Corpul � era
greu ca de plumb, respiraţia foarte �etinită. Simţeam asprimea păturilor, pe braţele mele alungite
aproape de corp, răcoarea, lumina care străbătea pleoapele, auzeam zgomotul străzii. Focaliz�u-mi din
nou atenţia asupra dedublării, balanţa �lina imediat de partea cealaltă. Toate senzaţiile dispăreau
instantaneu. Mă aflam �mediul pe care tocmai �părăsisem şi percepeam calmul, gingăşia şi
mulţumirea inefabilă a acestei stări.
Fenomenul de dedublare nu e, prin urmare, o stare de somn natural sau provocat. El este de o luciditate
superioară celei a vieţii păm�eşti. Oricare ar fi dimensiunea �care ne găsim, trebuie să răm�m
absolut conştienţi şi să putem deschide de �ată pleoapele, pentru a lua creionul şi a nota observaţiile,
la fel ca �momentele cele mai lucide ale zilei.
18
1.5 PREGĂTIREA DETAŞĂRII PRIN CAPACITĂŢILE SENZORIALE
Ceea ce caracterizează ansamblul fenomenelor din această categorie este pregătirea pentru tehnica ce se
va executa, prin activarea unei capacităţi senzoriale. Fie că este vorba despre o imagine sau senzaţie, ea
permite operatorului, prea puţin familiarizat cu perioada de aşteptare (care constituie starea de �izolare�
a psihiştilor) să ia cunoştinţă de el �uşi şi să favorizeze dedublarea, acţion� �r-un sens convenabil.
Ideea trecerii �r-un alt domeniu poate fi dată de imaginea unei ferestre sau a unei uşi. O licărire, o
figură geometrică, un spaţiu luminos �mijlocul norilor, pot provoca de asemenea aceeaşi dorinţă.
Uneori, realitatea este mai izbitoare. �tr-o zi, mi-am conştientizat starea �clipa �care eram pe
jumătate decorporat. Cu faţa �oarsă spre parchetul camerei, cu braţele �inse către �inte, mă lăsam
să alunec p�#259; la păm� şi �trăgeam� partea din dublu care era �ă prinsă ��elişul ei, ca şi cum era
vorba să ies dintr-o haină prea str�ă. Cur�, am avut senzaţia că pun picioarele pe păm� şi m-am
ridicat �poziţie naturală, cu acea impresie de libertate, at�de caracteristică atunci c� eşti dedublat.
Altădată, abia am �his pleoapele, că m-am şi văzut pe jumătate degajat. Bustul � era �ins orizontal
�afara patului, cu faţa �oarsă spre plafon. Bruscheţea şi efectul lugubru al acestei scene a provocat �mine un astfel de fior, ��am reintrat imediat ��elişul meu organic.
Trebuie, de asemenea, să se ţină seama de surprizele mai mult sau mai puţin bizare. �tr-o experienţă �care am făcut eforturi destul de mari, abia mă dedublasem, că am primit o palmă formidabilă, fără să-mi
pot da seama de originea ei.
Altădată, abia am terminat dedublarea, că m-am şi ��it �jurul meu, �r-un fel de �looping� puţin
plăcut. Un caz şi mai neplăcut a fost o răsturnare extraordinară a dublului. � acea zi am ��it o
rezistenţă neobişnuită �exerciţiile mele de dedublare. Cu c�intensificam eforturile, cu at�aveam
senzaţia că sunt comprimat de substanţa �onjurătoare. Hotăr�să �ing, orice-ar fi, mi-am
concentrat toată voinţa şi m-am dedublat. �dată am avut impresia unei dezordini imense �corpul
meu astral.
Aveam impresia că eram spart �bucăţi, ce se proiectau �toate părţile. Ca �momentele grele, am
invocat imediat ajutorul divin şi totul a �etat, cu reintegrarea dublului �corp.
� acest sens, senzaţia generală, �cazul dedublării, este aceea de �a ieşi� din ceva, dintr-un loc str�,
�ustat. Toate eforturile sunt �reptate spre acest rezultat, care se realizează cu un succes variabil.
�dată ce eşti degajat, ai impresia că respiri �voie, o senzaţie de mulţumire te invadează, conştiinţa are
sentimentul unei libertăţi cu care nu este �ă obişnuită. �tr-una din experienţele mele de �eput, mam
surprins scutur�u-mă ca un c�e ieşit din apă.
Fenomenul dedublării nu se realizează totdeauna imediat. Uneori răm�o oră sau două �r-o stare de
iritare ciudată. Condiţiile de echilibru ale corpului fizic, ordonarea capacităţilor psihologice, variaţiile
atmosferice, căldura, umiditatea, uscăciunea sunt tot at�355;ia factori de luat �seamă. Toate vibraţiile, de
orice natură ar fi, �351;i exercită influenţa asupra producerii fenomenului. Trebuie, deci, să ne aşteptăm la
senzaţiile cele mai contradictorii p�#259; �ziua �care vom fi determinat vibraţiile favorabile dedublării.
�tr-o zi m-am văzut �ins pe burtă pe o masă, agăţ�u-mă cu m�ile de marginea dinaintea mea şi
trăg� cu putere pentru a ieşi din corp. Altă dată, mă vedeam pe pat, cu capul �locul firesc al
picioarelor şi agit�u-mă �r-un fel de t�re puţin plăcută, �ă necesară rezultatului de obţinut. �trun
alt caz, aveam senzaţia că mă �ovoiam �jurul unuia din căpăt�le patului, pentru a părăsi acest
corp recalcitrant.
19
� aceste exemple, viziunea şi senzaţia sunt unite. Ele pot fi alternative, ca �faptele deja citate sau
complet separate.
� unele cazuri, aveam impresia că mă t�m pe pat. Fără s-o văd, simţeam pătura cu o senzaţie de
aspreală supărătoare. � alte exerciţii, corpul � amorţea: aveam impresia ca ating plafonul şi mi se
părea că respiraţia se făcea abia simţită. � sf�#351;it, această respiraţie slăbea progresiv, p�#259; �momentul
�care � dădeam ultimul impuls pentru a trece �cealaltă dimensiune.
O altă serie de senzaţii, mai rare, cuprinde influenţele psihice ale ghizilor noştri invizibili. Un fel de
ploaie fină, foarte rece, străbate corpul de la cap la picioare şi-i amorţeşte progresiv. Sau sunt pase
magnetice, resimţite pe faţă, circular.
Rezultatul final este acelaşi: senzaţia de a trece printr-o deschizătură str�ă, d� loc detaşării
conştiente, in vecinătatea corpului fizic.
Se poate, de asemenea, să avem viziuni neplăcute, mai degrabă cu caracter halucinant. Fiind cu ochii
deschişi, am văzut form�u-se �r-o zi, aproape de faţa mea, un păianjen enorm. Altă dată, au fost doi
c�i mici albi, care s-au prezentat �mod similar. Deşi mai puţin neplăcută dec�cea dint� printr-un
efort de voinţă, am alungat această apariţie, inutilă rezultatului pe care voiam să-l obţin.
� general, acţiunea acestor capacităţi senzoriale se observă mai cu seamă la detaşarea �vecinătatea
corpului. � toate cazurile, calmul şi s�ele rece sunt absolut necesare. Trebuie să fii destul de stăp�pe
tine pentru a observa toate amănuntele operaţiei, ca şi cum ar fi vorba de o altă persoană.
20
1.6 SEPARAREA INSTANTANEE
Fenomenele acestei a doua categorii cer deja o anumită experienţă. Totuşi, cum ele pot surveni �r-un
moment �care nu ne aşteptăm la ele, este prudent să le cunoaştem pentru a nu fi surprinşi.
Caracterul lor esenţial constă �promptitudinea detaşării, care are loc fulgerător. C� este �oţită de
senzaţie, avem impresia unei căderi �gol. Uneori, dispare chiar şi această senzaţie şi ne găsim dedublaţi
instantaneu, �camera noastră sau �r-o altă-dimensiune. Conştiinţa trebuie să fie pregătită la această
viteză, mai mult dec�oric�, pentru a ne putea apăra imediat. Nu cunoaştem niciodată natura
fenomenului ce se va ��la, şi este bine să fim foarte prudenţi.
�tr-una din aceste experienţe am avut senzaţia bruscă că sunt azv�it �gol, cu capul �inte. Natural,
la �eput este un moment de surprindere, pe care trebuie să-l reducem c�mai mult cu putinţă.
Conştiinţa trebuie să-şi c�351;tige imediat luciditatea şi să fie gata a face faţă tuturor piedicilor care se pot
ivi.
�tr-o altă zi m-am dedublat, �otriva obiceiului meu, culcat pe partea dreaptă. Am avut senzaţia de
cădere, ca şi cum aş fi fost culcat pe o trapă care s-ar fi deschis brusc. � mod inconştient, primul impuls
te face să repeţi aceleaşi gesturi pe care le-ai face pe păm�, �aceleaşi �rejurări, �inzi braţele şi
picioarele ca pentru a te agăţa de ceva şi te pregăteşti să strigi. Oric�de rapid ai fi, acest impuls
provoacă luciditatea conştiinţei. Redevii tu �uţi şi, �cel mai mare calm, �posesia tuturor
capacităţilor, �plină conştiinţă a dublei tale stări, a eforturilor deja făcute, a condiţiilor de reuşită, a
obstacolelor posibile, a hotăr�lor luate, observi, fără a te �otrivi, amănuntele dedublării. �tr-o serie
de experienţe am fost net �iedicat de forţe potrivnice. Luptam cu �ăpăţ�re şi m-am ales cu o
oboseală generală. A doua zi după această luptă, nici nu isprăvisem bine să-mi concentrez g�ul, că
dublul mi-a fost aruncat brusc afară din corpul fizic, �ocmai ca o ghiulea.
Am fost proiectat cu faţa la păm�, cu braţele �inse �inte, cu o aşa violenţă ��am crezut o clipă
că am căzut din pat cu corpul fizic cu tot. N-a fost aşa. Eram dedublat bine şi frumos şi am făcut �cameră seria de experienţe pe care le plănuisem. De altfel, �ziua aceea dublul era mai concentrat dec�de obicei. Pentru a schimba dimensiunea, voisem să trec prin pereţii �ăperii �ă i-am găsit rezistenţi.
Stăruind, m-am ales cu o durere �regiunea frunţii şi a trebuit să recurg la �deschiderea astrală a
ferestrei� pentru ca primul meu dublu să reintre ��elişul său.
Altă dată, după ce am văzut c�va figuri care se str�au la mine, m-am regăsit imediat �picioare,
fără altă pregătire. Surpriza a fost cu at�mai mare, cu c�nu m-am g�it să mă dedublez şi n-am
pregătit nici un subiect de studiu.
� alt caz am avut o senzaţie inconştientă de spaimă. Toate facultăţile mele conştiente au devenit imediat
limpezi şi mi-am dat seama că eram cufundat �r-o atmosferă cenuşie asemănătoare unor nori mari.
Ridic�u-mă perpendicular �această masă �unecată care nu-mi spunea nimic bun, mă ţineam �defensivă, grăbind c�puteam această traversare. Am ajuns apoi �r-o atmosferă mai primitoare, �care
am găsit pe unul din prietenii mei morţi, cu care am avut o conversaţie destul de lungă.
Ceea ce este deosebit de plăcut �aceste vizite, este lipsa ipocriziei de care sunt otrăvite, �general,
relaţiile noastre păm�eşti.
Nimic nu poate reda gingăşia sentimentelor �ărtăşite şi �#355;elese �relaţiile cu prietenii noştri din
Spaţiu.
21
Pentru a aprecia cum se cuvine, trebuie să vă g�iţi că �acest moment nu vă povestesc un vis, nu
relatez o vedenie, ale căror caracteristici sunt deosebite. Citez un fapt real, un act conştient, săv�#351;it �ro
luciditate absolută, �r-o libertate deplină, fără urme de somn. Sunteţi acolo alături de prietenii
voştri, povestind afectuos, perfect conştienţi de dubla voastră situaţie, pe care o puteţi face să �eteze �orice moment doriţi. Toate elementele voastre psihice fiind activate, ajunge să vă g�iţi pentru a fi
imediat �corpul vostru, la fel de lucid ca �orice alt moment al zilei.
Uneori, după ce călătorim �aceste lumi subtile, ne simţim �ineriţi datorită unei vitalităţi intense. De
altfel, adeseori păstrăm urme din energia Lumilor �care pătrundem. Aceste vibraţii suplimentare dau
capacităţilor noastre un impuls necunoscut. G�im, acţionăm peste zi cu o uşurinţă extraordinară.
Rezolvăm fără efort probleme complicate. Ce este �ă şi mai interesant �această stare, extraordinară
prin ea �ăşi, este uşurinţa cu care o acceptăm. Toate par aşa de naturale, ��credem că aşa au fost
�otdeauna şi că nu vor avea sf�#351;it. Am observat că acest fenomen de linişte desăv�#351;ită se realizează cu
o intensitate proporţională �#259;lţării şi rafinamentului stărilor quintesenţiale ale eterului. El atinge
maximul de putere �Uniunea Conştiinţei superioare cu Esenţa Vieţii spirituale.
Numai după ce am revenit la starea normală putem aprecia deosebirea. Pare că toate facultăţile noastre
sunt �hise �r-o cutie şi că g�urile filtrează cu greutate printre molecule.
Printre experienţele de dedublare instantanee pe care le-am avut, cea mai curioasă este următoarea: mam
deşteptat ca de obicei şi, după ce am verificat c�este ceasul, m-am lungit convenabil, cu braţele
�inse aproape de corp. Mă pregăteam să �hid pleoapele şi să fac diferite exerciţii psihice, c� m-am
trezit imediat �picioare, aproape de pat, fără să fi avut timpul să �hid ochii. Am rămas o clipă năucit,
privind cu stupoare acest corp cu ochii deschişi, fără expresie. � această experienţă memoria şi toate
facultăţile conştiente n-au suferit nici cea mai mică alterare. Fără tranziţie, sensibilitatea corpului fizic a
trecut �dublu şi toate facultăţile au urmat-o instantaneu.
22
1.7 DEDUBLAREA PRIN V�TEJ
Despărţirea Fiinţei conştiente de �elişul său organic se face, �această a treia categorie, sub un impuls
straniu, d� �ocmai impresia ridicării de către un v�ej. Ai senzaţia că eşti aspirat cu violenţă de un
fel de trompă şi imediat iei contact cu substanţa celorlalte lumi. �să, cum �general nu cunoşti locul
exact �care te va depune acest v�ej, este prudent să fii gata de apărare.
Pentru a realiza un control mai bun, am luat obiceiul să mă dedublez la �eput �cameră, �inte de a
intra �r-o nouă dimensiune. Totuşi, acest v�ej nu este totdeauna ascultător şi el aspiră adeseori o
formă mai eterată, pe care o poartă �r-un fel de �curent�, �r-un v� de eter extrem de curios de
observat. Această categorie de dedublări este �r-adevăr cea mai plăcută �toate privinţele. Ea poate să
apară �reună cu diferite vedenii sau percepţii senzoriale, fără a fi �ă obligatoriu. � general,
senzaţiile care �oţesc acest fel de dedublare sunt mai delicate, mai rafinate. Consumul de energie este
mic, luciditatea conştiinţei este mai vie, facultăţile mentale sunt mai puternice, g�ul este mai iute. �
acest tip de dedublare simţim o armonie vitală, a cărei vibraţii transmit Conştiinţei influenţe
necunoscute �celelalte dimensiuni.
Vom prezenta �continuare c�va exemple. După ce m-am deşteptat la ora obişnuită a �ercărilor
mele, fără a fi avut timpul să mă g�esc la ceva, am auzit un lătrat formidabil. �dată m-am simţit dus
�r-un v�ej. Aveam senzaţia de cobor� foarte rapidă. � opacitatea cenuşie şi noroasă �care eram
scufundat, distingeam licăriri verziei, aproape de mine era un c�e mare, alb. Curentul s-a domolit,
apoi �etul cu �etul m-a readus �corpul meu. Am notat imediat aceste observaţii şi am aşteptat o
nouă experienţă. Aşteptarea a fost de scurtă durată. Un fel de ploaie fină şi �heţată � cădea pe cap cu
mare intensitate şi �ată am fost extras din �elişul meu de un v�ej a cărui influenţă a fost tot at�de
scurtă ca şi cea dint� După ce i-am notat caracteristicile, am aşteptat o a treia �ercare. De astă dată,
fluidele au fost mai puţin intense. Parcurgeam spaţiul �picioare, alunecam la c�355;iva paşi de păm�; era
�1914, şi am vizitat astfel Belgia şi flotele de război.
De notat că simbolul c�elui este atribuit prietenilor care vă ajută �ceea ce �reprindeţi. De fapt, �afara cazului �care avem cu ei legături deosebite, Ghizii se arată arareori. Ei preferă să trimită o
imagine care inspiră �redere şi aceea a unui c�e este cea mai frecventă. Aceşti c�i nu sunt
totdeauna albi, uneori sunt cenuşii, cum sunt c�ii ciobăneşti, şi mărimea lor variază de la aceea a unui
căţeluş japonez la cea a unui Saint-Bernard. Poate fi numai unul, sau mai mulţi, iar imaginea lor dă un
sentiment de �redere şi o energizare deosebită.
� cazurile cele mai frecvente, detaşarea de corpul fizic nu este �oţită de viziuni sau senzaţii. Suntem
doar transportaţi �r-un curent eteric, cu o viteză variabilă, spre o ţintă pe care nu o cunoaştem. De
aceea trebuie să fim pregătiţi pentru orice eventualitate. C� suntem duşi de acest curent magnetic,
avem impresia unei viteze �păim�ătoare. Un urlet de furtună ne asaltează urechile. S-ar crede că
suntem duşi prin atmosfera terestră cu o viteză inapreciabilă.
Cu mai multe ocazii am constatat prezenţa unui siaj luminos, lăsat de dublul meu �acest v� eteric.
Viteza cu care eşti dus nu-ţi permite totdeauna să te aşezi �r-o poziţie convenabilă; ori eşti �picioare,
ori eşti culcat pe burtă sau pe spate, pe o parte, afară de cazul �care nu şezi pur şi simplu. Se poate de
asemenea să fii transportat cu capul sau cu picioarele �inte, �r-un curent orizontal, �linat sau
vertical, cu senzaţia de urcare sau de cobor�. � general, ori de c� ori curentul este lateral, putem
avea �redere; c� este �ă �reptat vertical, cu senzaţie de cobor�, trebuie să fim prudenţi.
23
Astfel, �cursul unei experienţe, am contemplat liniştit o măreaţă panoramă care se desfăşura
dedesubtul meu, c�, dintr-o dată, fără pricină evidentă, curentul care mă purta şi-a schimbat direcţia
şi am avut senzaţia cobor�i cu o viteză ameţitoare. Observam diferite imagini. Pe măsură ce coboram,
acest tub se str�a provoc�u-mi senzaţii corespunzătoare. Aveam impresia că sunt comprimat şi mă
�#259;buşeam literalmente. Fără să-mi pierd s�ele rece, am �eput să-i invoc mental pe Ghizii mei. �
cur�, un alt curent m-a scos din această situaţie neplăcută şi am oftat uşurat c� m-am văzut �spaţiul liber.
Transportul �aceşti curenţi electromagnetici dă senzaţia de a fi dus de un flux formidabil de aer, cu
viteză ameţitoare, �r-un mediu noros, un fel de cumulus, c� negricios, c� cenuşiu, cu luminişuri,
care lasă să se vadă c� un anumit peisaj. Călătoria �r-o atmosferă limpede şi clară este mult mai rară.
Aceşti curenţi electrici vitalizează �r-o oarecare măsură corpul fizic. � celelalte categorii de dedublare
putem răm� cu o oarecare senzaţie de oboseală. � aceasta suntem rareori obosiţi. Chiar dimpotrivă,
ne reluăm forma fizică cu o stare excelentă şi o mărire a energiei vitale. Oric�de banale ar fi faptele pe
care. le-am studiat pe parcursul experienţei, revenim cu o conştiinţă mai vie, mai activă. Amănuntele
cele mai ne�emnate sunt de o claritate remarcabilă. Corpul �reg este inundat de o vibraţie �acelaşi
timp foarte fină şi puternică, ��ochii ne sunt scăldaţi �lacrimi. � zadar am căutat o expresie
capabilă să descrie o stare de fericire at�de complexă, at�de concretă, at�de �iorătoare. Exaltarea
unei bucurii păm�eşti ar fi o slabă asemănare, căci niciodată nu am fost at�de calm. E, �r-un
anumit fel, o elevare spirituală care se răsfr�e asupra corpului fizic d� pentru moment facultăţilor
acestuia o extensie considerabilă.
Luciditatea excepţională a acestui fel de detaşare �351;i are reversul �faptul că amintirea dispare mai
repede. De aceea un obicei bun este acela de a nota imediat amănuntele observaţiilor, dacă intenţionăm
păstrarea lor. �tr-o zi �care am ��iat să le scriu, mi le-am putut reaminti p�#259; la urmă derul�
fazele experienţei �ordine inversă, de la final spre �eput. Altă dată, foarte conştient de cele mai mici
amănunte ale călătoriei mele astrale, abia am pus creionul pe h�ie, că memoria m-a părăsit
instantaneu, fără să-mi mai pot aminti ceva.
Iată şi alte exemple de dedublare prin v�ej. După ce m-am deşteptat am stat aşa timp de o oră fără nici
un rezultat, �r-o stare de excitare nervoasă care precede de multe ori dedublarea; apoi m-am simţit
ridicat de un v�ej violent. Neştiind unde mă aflam, nevăz� nimic, am cerut ajutor şi am constatat de
�ată că mă aflu �camera mea. Un fel de lumină roz colora atmosfera. �dată ce am devenit suficient
de conştient de mine �umi şi de capacităţile mele de acţiune, m-a luat un curent eteric transport�umă
prin nişte nori cenuşii. �tins pe spate, fără a trebui să fac nici o mişcare, aveam o excelentă impresie
de calm şi de siguranţă. �zestrat cu un nivel de luciditate superior experienţelor obişnuite, eram �cele
mai bune condiţii de observaţie. Nu-mi putea scăpa nici o senzaţie, oric�de slabă ar fi fost. Fiind pe
deplin liber, fără ca vreo facultate să domine asupra alteia, un fel de intuiţie clarvăzătoare � �iba
conştiinţa şi � dădea impresia că toate cunoştinţele mele de p�#259; atunci erau aici gata să se manifeste.
Aveam senzaţia că toate facultăţile mele erau treze, cu sentimentul unei unităţi conştiente de puterile
sale, fără ca vreo vibraţie străină să tulbure armonia unei atari certitudini.
Am fost transportat astfel la mii de kilometri, �r-un peisaj familiar din copilăria mea. Traversam
obstacolele materiale ca pe nişte simple imagini şi, după ce am perceput amănunte trăite �tinereţea
mea, curentul se �etini şi mă aduse din nou �propriul corp.
Prin ea �ăşi această dedublare nu are nimic extraordinar. Ceea ce �dă cu adevărat valoare, după opinia
mea, este supra-claritatea, supra-uşurinţa, supra-conştiinţa pe care le simţeam.
24
Altă dată, am fost transportat de unul din aceşti curenţi magnetici �cursul unei dedublări. �potriva
obiceiului meu, m-am dedublat seara. După ce am văzut c�va chipuri str��u-se la mine, m-am
găsit depus fără tranziţie �camera mea. După ce m-am plimbat un moment prin cameră, n-am
remarcat nimic demn de interes. Dublul mi s-a părut uşor colorat. C�priveşte corpul meu fizic - �ins
inert pe pat, fără cunoştinţă - nu mă interesa deloc. Am hotăr�să merg �r-un punct al păm�ului,
aflat la c�va mii de kilometri distanţă şi am trecut prin peretele camerei. Abia am trecut şi am fost
smuls de un curent violent şi transportat cu o viteză enormă, �r-un nor negru. Mă aflam �poziţie
culcată, şi cum acest nor nu-mi părea prea favorabil, am vrut să mă aşez �picioare. N-am reuşit.
Dublul mi s-a ��it �jurul lui �uşi, şi am continuat să parcurg spaţiul �această ciudată mişcare de
rotaţie. Am cerut ajutor şi imediat situaţia aceasta penibilă �etă; mi-am reluat poziţia normală. Norul
a dispărut şi am trecut cu aceeaşi viteză fantastică printr-o sumedenie de case. � această experienţă am
observat un fel de coadă fosforescentă, lăs� �urma mea un siaj luminos. � cur� curentul se
�etini şi mi-am reluat �elişul păm�esc.
25
1.8 FIINŢA UMANĂ CONŞTIENTĂ, L�GĂ FORMA SA FIZICĂ
A te despărţi �două părţi, �r-un loc familiar, a acţiona �toată conştiinţa, cu toată libertatea dorită şi
a şti că eşti �ă viu pe păm�, rezumă cel mai mare triumf al Eului g�itor asupra materiei.
Acest triumf nu are limită şi fiinţa omenească poate pătrunde, dacă vrea, dimensiunile succesive ale
substanţei pentru a atinge stadiul ultim care coincide cu dimensiunea cea mai simplă a atomilor
sistemului nostru de Universuri.
Cunoştinţele noastre obişnuite, educaţia noastră, moravurile noastre, obiceiurile noastre, fiind �contradicţie flagrantă cu această realitate experimentală, simţim un impact pe care trebuie să fim
pregătiţi să-l suportăm la prima �ercare de dedublare.
Realitatea este at�de concretă, ��toate cuvintele inventate de oameni sunt fără valoare �faţa
faptului �linit. � faţa unei astfel de evidenţe, de care ne �oim p�#259; �ultimul moment, toate
raţionamentele contradictorii ale ştiinţei, ale Religiei şi ale Filozofiei se surpă fără să lase urme. � acelaşi
timp, un val de �Pentru ce?� şi �Cum?� apare din toate părţile, şi această supra-abundenţă de idei �355;i dă
senzaţia că primeşti o lovitură de măciucă. Ea este de scurtă durată. � cur�, reuşita unei experienţe
at�de stranii, bucuria intimă de a cunoaşte �sf�#351;it cu adevărat realitatea, �afara oricărei speculaţii
sentimentale sau mentale, redă operatorului toate speranţele, toate certitudinile pe care i le-a luat
Civilizaţia.
Ceea ce este mai surprinzător �această realizare este uşurinţa cu care dispar toate aceste �ăţăminte
seculare. Reduse la neant, ele se sparg ca nişte baloane de săpun. Dintr-o dată răm�uluit de at�a
eforturi făcute de oameni �at�a secole de civilizaţie, pentru a sf�#351;i cu această catastrofă finală. Cu
toate acestea, dacă stai să te g�eşti, observi că tocmai incertitudinea acestor opinii este cea care ne-a
�ins să facem eforturile necesare pentru a ajunge la certitudinea experimentală de azi.
Odată primele surprize trecute, re�epi cu bucurie să evadezi din �hisoarea de carne. � acest nou
domeniu, contempli cu plăcere obiectele familiare. Te plimbi prin �ăperile tale cu senzaţia neobişnuită
de putere şi �redere. Ideile sunt mai precise dec��viaţa păm�ească. Pe scurt, este o viaţă
incontestabil superioară existenţei păm�eşti.
La fiecare experienţă se re�oiesc aceleaşi bucurii, impresia dominantă este un caracter de siguranţă
asemănător celui pe care �simţi ajung� acasă după o absenţă oarecare. Şi această impresie de
�redere, această senzaţie de a te �oarce acasă este proporţională cu calitatea �forţă� a substanţei �care te dedublezi.
Forma care se exteriorizează astfel �preajma corpului fizic este destul de materială. Ea conţine
sensibilitatea corpului organic şi nu se poate �epărta de acesta dec�cu c�355;iva zeci de metri. Este
natural, prin urmare, ca �această stare să fii �emnat să faci aceleaşi gesturi ca şi �viaţă obişnuită.
Astfel, pentru a ieşi din cameră eşti obligat să te prefaci că deschizi uşa sau fereastra.
� mai multe r�uri am vrut să trec prin ziduri şi, cu toată voinţa mea, n-am reuşit dec�să simt o
durere la cap, ca şi cum corpul fizic ar fi fost prezent. Abia mult mai t�iu am ajuns să fac aceasta. La
�eput aceşti pereţi mi-au părut moi, apoi i-am traversat ca şi c� n-ar fi existat deloc, şi aceasta
pentru că mă exteriorizam �r-un dublu mai puţin material, cu un nivel de vibraţie mai �lt dec�cel
de mai �inte. Atmosfera camerei urmează aceleaşi transformări. O uşoară, fosforescenţă �dă o
luminozitate specifică. Deşi este destul de �unecată, te poţi orienta destul de bine �ea.
26
C� sensibilitatea magnetică a dublului creşte, atmosfera se clarifică.
Iată c�va exemple de dedublare �cameră: am �ercat o experienţă seara, fără să fiu dezbrăcat, �ins
fiind pe pat. M-am g�it pur şi simplu să mă dedublez, fără alt exerciţiu, şi am �his ochii. Cur� se
contura o imagine. Am făcut efortul necesar şi am avut senzaţia că sunt comprimat �timp ce mă
strecuram printr-o deschizătură str�ă. In sf�#351;it m-am ridicat din pat cu cel de-al doilea corp. Deşi
aveam un an de antrenament, c� am realizat această experienţă am simţit o frică instinctivă de �ată
ce mi-am conştientizat starea de dedublare. M-am stăp�t, �ă sugestia de teamă şi-a făcut efectul.
Simţeam mii de legături invizibile care mă atrăgeau �forma fizică. Rezistam din toate puterile privind
curios �jurul meu. Totul era �unecat. Focul din cămin trimitea o uşoară licărire şi am constatat că.
contrar afirmaţiilor unor autori, pereţii nu erau transparenţi. �i str�eam pumnul st� cu m�
dreaptă constat� că era tare. � acea clipă am auzit pe cineva fluier� aria �La drapel�. Deşi nu
vedeam nimic, nu cred că-mi era adresată. � acest timp atracţia n-a slăbit şi a trebuit să cedez. Am
deschis ochii şi mi-am notat toate aceste observaţii şi, după ce m-am dezbrăcat şi m-am culcat, am reluat
experienţa.
Mi-am concentrat atenţia asupra operaţiunilor pe care mi-am propus să le fac: să aduc pe pat o foaie de
h�ie ce era aşezată pe un scrin �faţa patului şi să examinez mai atent locurile. A-m adormit şi m-am
deşteptat către miezul nopţii, cu amintirea vagă că am zburat la mare �#259;lţime, pe deasupra unor
clădiri. După ce m-am uitat la ceas, am �his pleoapele. Abia am isprăvit această mişcare, că am ieşit
din corp �r-un mod destul de curios. Eram �echilibru pe m�i şi am făcut �onjurul camerei �poziţia aceasta. Revenit �apropierea patului, mi-am reluat poziţia naturală. Deşi focul din cămin era
stins, camera mi-a părut mai puţin �unecoasă dec�prima dată. Eram foarte calm, nici o atracţie nu
mă ispitea. G�indu-mă la ceea ce � propusesem să fac, m:am dus aproape de scrin, �ă am văzut
acolo două foi de h�ie �loc de una. Le-am luat pe am�ouă şi le-am aşezat pe pat. In sf�#351;it, m-am
dus să mă aşez �fotoliu, medit� asupra acestei situaţii stranii. Mi-am examinat m�ile şi picioarele;
păreau semi-materiale, oarecum ca �r-o radiografie. Nemaivăz� nimic deosebit m-am hotăr�să
schimb dimensiunea şi să mă duc să-mi văd un prieten. M-am dus pe balcon şi, dintr-un salt uşor, am
fost �stradă. N-am făcut cincizeci de metri că o forţă irezistibilă mă atrase �poi şi mă obligă să intru
�corp. Am deschis pleoapele să-mi notez amănuntele experienţei constat� că h�ia nu se mişcase de
pe mobila pe care am pus-o. Către ora trei dimineaţa am �ercat o a treia dedublare. De data aceasta
atmosfera era şi mai luminoasă. Deşi obloanele erau �hise, distingeam prin ele un frumos cer albastru.
Am re�eput experienţa de mai �inte.
Am suflat asupra h�iei �ărătnice. Mi-am examinat din nou braţele descoperind lin nucleu tare la
pipăit, �onjurat de radiaţii cenuşii, ca �r-un clişeu radiografie. � sf�#351;it am reintrat ��elişul meu
de carne. H�ia nu se mişcase nici acum din loc.
De c� am făcut aceste �ercări mi-am dat seama de posibilitatea de a exterioriza un dublu de
densitate variabilă care este purtătorul unor puteri şi observaţii de aceeaşi natură.
�tr-un exerciţiu similar, am luat cunoştinţă de mine �umi prin senzaţia unei �etiniri a respiraţiei,
urmată de un efort ca pentru a ieşi dintr-un loc str�, imediat simţindu-mă mai liber, fără nici o jenă.
De astă dată, camera păru destul de �unecoasă; � contemplam fără entuziasm forma fizică, pe
jumătate acoperită de pături. Am atins-o şi mi s-a părut moale. M-am �răţişat av� aceeaşi senzaţie
cu �răţişarea unei persoane moartă de puţin timp. � mijlocul �unecimii translucide a atmosferei,
acest corp călduţ, inert, fără rigiditate musculară, este o imagine destul de lugubră. Cu toate acestea, mam
g�it la hotăr�a pe care am luat-o �ep� experienţa: să mă duc la cincisprezece mii de
kilometri de locul �care mă aflam pentru a vizita un prieten. Pentru acest scop m-am �reptat spre
fereastră. �cerc� să trec prin ea am ��inat o rezistenţă de ne�ins şi m-am g�it că dublul
27
meu, prea consistent, se opunea. Am făcut deci simulacrul de a deschide fereastra av��u-mă �spaţiu, g�ind la persoana pe care mă duceam s-o văd. Călătoria a fost destul de rapidă; �mai multe
r�uri am simţit o stare de oboseală trebuind să mă opresc. După ce m-am rugat, puterile mi-au
revenit şi am ajuns fără piedică la capătul călătoriei. �brăţişam persoana �cauză, care mi-a făcut
observaţia că nu am nici p�ece şi nici picioare. I-am răspuns că �această dimensiune se păstrează
numai aparenţa părţii superioare a corpului. Tot vorbind despre una şi alta, am observat că acest
exerciţiu mă oboseşte. �dată ce �etam să mai vorbesc, puterile � reveneau. � sf�#351;it m-am �ors
din nou �corpul meu, calm şi odihnit, cu toate că la �eputul experienţei eram uşor deprimat.
� privinţa chestiunii �timp�, să notăm că valoarea lui este invers proporţională cu vibraţia substanţei �care ne dedublăm. Ea atinge instantaneitatea �esenţa forţă a Lumilor superioare. Rugăciunea este de
asemenea un cuv� care trebuie să fie debarasat de toate superstiţiile care i se atribuie. � invizibil, a te
ruga este sinonim cu a chema, a cere ajutor şi protecţie.
Iată o altă dedublare efectuată cu un corp şi mai rafinat ca vibraţie: am luat cunoştinţă de mine �umi
�chiar momentul dedublării. Aveam senzaţia şi viziunea că eram �ins pe burtă pe o masă. Cu braţele
�inse �inte, mă ţineam de marginile acestei mese �hipuite, trăg� ca pentru a mă ajuta să ies din
ceva. Aveam impresia că eram �his �r-un sac a cărui gură prea str�ă era o piedică. � sf�#351;it,
eforturile mele au fost �ununate de succes şi m-am văzut aproape de corpul meu, �deplinătatea
facultăţilor psihice şi conştiente. M-am privit o clipă dormind, apoi, după ce mi-am �răţişat soţia şi
copiii, am plecat �spaţiu �direcţia răsăritului. C�a timp am hoinărit �poziţie normală, adică �picioare �mediul atmosferic, cu corpul uşor �linat, cu capul �inte, cu faţa spre orizont, dacă mă
pot exprima astfel.
Deodată, am simţit o atracţie care m-a răsturnat pe spate şi m-a t�t cu picioarele �inte �r-o direcţie
necunoscută. Fără să-mi pierd s�ele rece, m-am lăsat condus, �ord�u-mi atenţia. Am ajuns �run
loc din spaţiu care reprezenta o cameră. Mai multe persoane stăteau l�ă un domn culcat. După ce
mi-au spus numere persoanei bolnave, m-au poftit să iau loc şi am discutat cu ei diferite lucruri.
Părăsind această societate am revenit �corpul meu pentru a nota aceste amănunte. Numai natura
subiectelor tratate mi-a dispărut din minte. M-am separat �ă o dată de corpul fizic. Am văzut atunci
pe Călăuza mea căreia i-am pus mai multe �rebări a căror amintire am păstrat-o �ă de această dată.
La final, �loc să reintru ca de obicei direct �corpul meu, m-am oprit �cameră pentru a-mi da seama
de diferenţele dintre un dublu mai condensat şi o substanţă mai rarefiată, cea pe care o folosisem.
Atmosfera camerei era mult mai luminoasă dec�de obicei, am văzut-o pe soţia mea mişc�u-se �pat,
fără să simt nici o vibraţie. Apoi am exersat intrări şi ieşiri succesive din corpul fizic. Rafinamentul
vehiculului exteriorizat � permitea să fac acest exerciţiu fără nici un efort. Acest dublu urma comanda
mea mentală cu mare uşurinţă: abia � exprimam dorinţa să reintru �corp. că şi simţeam perfect patul
pe care se odihnea acesta, greutatea membrelor, respiraţia greoaie, considerabil redusă, răcoarea
atmosferei, zgomotele străzii; pe scurt eram ��elişul meu fizic. C� doream să ies, aceste senzaţii
dispăreau �ată, � vedeam corpul �ins pe pat şi mă plimbam prin cameră cu o uşurinţă mai mare
dec�de obicei. După ce am repetat acest exerciţiu de at�a ori de c� ori mi-a plăcut, am deschis
pleoapele, fără ca această mişcare să strice cu ceva precizia amănuntelor observate.
28
1.9 LEGĂTURILE ENERGETICE
Oricare ar fi densitatea moleculelor care compun substanţa pe care o utilizăm pentru a pătrunde �celelalte dimensiuni ale spaţiului, legătura cu corpul fizic a dublului se face printr-un fel de cordon.
Lungimea acestui cordon pare a fi nelimitată. S-ar putea asemăna cu un foc de artificii �momentul �care ţ�351;neşte �văzduh. El se leagă de toată suprafaţa dublului prin mii de fire foarte fine, foarte elastice,
ce par a-l aspira.
C� vrei să examinezi aceste amănunte trebuie să exersezi intrarea �corp foarte lent. Cu c�te apropii
mai mult de forma fizică, simţi lămurit aceste legături care te atrag, te sug şi ai impresia că te topeşti �corpul material.
Pe măsură ce aceste impresii se accentuează, simţi senzaţiile materiale ale corpului fizic, la �eput
estompate, apoi din ce �ce mai puternice, p�#259; la completa absorbire a dublului.
După mai multe �ercări, am dedus principiul următor: raportul ce există �re forma fizică a fiinţei
omeneşti şi substanţa celorlalte corpuri (ale sale), este invers proporţional cu puterea electromagnetică a
acestei substanţe. Altfel spus, dublul este cu at�mai legat de corpul fizic, cu c�are o compoziţie mai
grosieră, inferioară.
Transmiterea vibraţiilor de la unul la altul urmează aceeaşi progresie. Aşa se explică rănile sau moartea
nenorociţilor vrăjitori, a căror dublu, prea dens, transmite trupurilor acestora loviturile, pe care le
primesc ca urmare a acţiunilor lor.
Pe măsură ce atingem regiuni mai quintesenţiale, legăturile dintre corp şi forma conştientă sunt mai
puţin str�e şi se poate spune că exteriorizarea Fiinţei spirituale este actul care cere minimum de efort şi
consum energetic. Totuşi se impune un antrenament special pentru a debarasa Conştiinţa superioară de
legăturile sale cu substanţa celorlalte dimensiuni.
La �eputul exerciţiilor mele de dedublare am constatat �mai multe r�uri greutăţile de tot felul
pricinuite de utilizarea unui dublu prea grosier. Totul mă st�enea.
Toate vibraţiile care afectează corpul ajung la dublu cu o intensitate de necrezut. Senzaţiile resimţite de
dublu sunt de asemenea mai materiale. Cordonul fluidic care leagă forma organică şi substanţa eterică
urmează aceeaşi sensibilitate. Intimitatea acestor relaţii mi-a permis să experimentez numeroase cazuri
de ubicuitate.
Iată un exemplu: dedublat, parcurgeam spaţiul de deasupra unui peisaj superb, care dădea impresia că
este �orit. Deosebeam clar cele mai mici amănunte. Am ajuns aproape de mare, ale cărei valuri le
vedeam izbind ţărmul, şi m-am aşezat o clipă pe nişte scări din ciment, pe care se jucau nişte copii.
Respiram ��at aerul sărat, �timp ce un v� răcoritor � biciuia faţa. Senzaţiile foarte materiale ale
acestei stări se suprapuneau peste alte vibraţii transmise prin cordonul astral, �timpul acestei degajări
cineva umbla prin cameră şi fiecare vibraţie a pardoselii ajungea la mine ca o scuturătură formidabilă,
care de fiecare dată mă atrăgea din ce �ce mai mult spre corpul meu fizic. Eram perfect conştient de
aceste două stări simultane şi, �timp ce gustam farmecul acestei dedublări, voinţa mea lupta cu vigoare
�otriva atracţiei acestor mii de legături invizibile. � sf�#351;it, nu eu am fost cel mai tare şi a trebuit să
mă �orc �locuinţa mea.
Descrierea, banală �sine, a acestei duble stări de conştiinţă, nu redă nici a mia parte din realitate. Astfel
ştiam perfect de bine că eram liber să fac să �eteze dedublarea sau să o prelungesc. � acelaşi timp �
dădeam seama de atracţiile care mă ispiteau şi căutam mijlocul să le slăbesc. Voinţa mea a triumfat un
29
moment, �ă p�#259; la urmă a trebuit să cedez. Antrenamentul este foarte important şi, �timp, se
neutralizează această supărătoare sensibilitate a legăturii astrale.
30
1.10 MODURILE DE TRANSPORT ALE SUFLETULUI UMAN � INVIZIBIL
Dedublarea �r-un plan subtil a cărui vibraţii sunt apropiate de cele ale planului fizic, creează senzaţii
foarte apropiate de cele pe care le experimentăm �viaţa obişnuită. C� este vorba �ă de a te arunca
�gol, este cu totul altceva.
Cum noi oamenii n-avem obiceiul de a zbura ca păsările, la �eput m-am aruncat �gol făc� aceleaşi
mişcări ca �apă, hoinărind �spaţiu, prefăc�u-mă că �t.
�cetul cu �etul aceste mişcări s-au perfecţionat. � loc să �t �poziţia normală, cu faţa către sol, am
�eput să mă mişc pe o parte.
Apoi făceam �plonjoane� mişc� picioarele. � sf�#351;it mă mişcăm orizontal, cu ajutorul unei simple
dorinţe, �reun� m�ile cu braţele �inse �inte, ca pentru a despica mai uşor eterul.
C� te afli deasupra unui sol material sau eterat, impresia de gol este mai estompată. Te mulţumeşti
să aluneci, �picioare, fără să fie necesar să faci pentru aceasta nici un gest.
Teama de vid pe care o simţi la �eput este datorată formidabilei realităţi conştiente a dedublării. � vis
nu ne-am teme. � vis totul ar fi natural, �ă aici, �deplina stăp�re a conştiinţei obişnuite
transferată,de la corpul fizic la dublu, cu sensibilitatea sa materială şi cu toate facultăţile sale spirituale,
există această tendinţă de teamă.
� acest nou domeniu, despre care conştiinţa obişnuită nu ştie nimic, aceasta se linişteşte �cur� prin
exercitarea noilor sale puteri. Pe măsura practicii �această nouă dimensiune, conştiinţa se transformă
radical. Cu toate acestea, ea ajunge să deosebească realitatea şi valoarea scenelor la care asistă numai
după mulţi ani de antrenament �diferite dimensiuni; la fel şi �ceea ce priveşte puterea g�urilor şi a
actelor pe care este �stare să le �eplinească.
Uşurinţa de deplasare urmează aceeaşi evoluţie. Pe măsură ce ne exteriorizăm �r-o formă mai rafinată,
toate facultăţile noastre realizează o dezvoltare proporţională. Nu numai că nu mai facem nici un gest �scopul de a ne mişca �r-un sens sau altul, ci nici nu ne mai g�im să �facem.
�sărcinat cu o misiune �r-o anumită regiune a Spaţiului, am notat �r-o zi următoarele aspecte:
�eplineam lucrul care mi-a fost �redinţat, fără să mă g�esc la felul �care mă voi deplasa.
Atmosfera �care eram; de un cenuşiu destul de clar. nu avea limită aparentă. Plecam şi veneam �sus,
�jos, lateral, pieziş, �toate sensurile, fără nici un efort, tară să mă g�esc. Mă duceam �locul �care mă atrăgeau ocupaţiile mele, �r-un mod cu totul natural. Aceste mişcări se făceau tot at�de
instinctiv ca şi deplasarea unui braţ sau a unui picior. Mă simţeam stăp�l absolut al acestui spaţiu,
at�de rebel atunci c� mă aflam pe păm�. � general, poziţia de deplasare este aceea �care avem
impresia că stăm �picioare, uşor �linat spre �inte, plutind astfel �eter, cu privirea către �inte, şi
c� schimbăm mediul sau dimensiunea, păstrăm totdeauna o anumită �linaţie, ca o tangentă la o
sferă.
� dedublarea prin v�ej, senzaţia violentă a curentului care vă antrenează ieşirea din corp distruge ideea
de a face mişcări: De altfel, această forţă este irezistibilă. Tot ceea ce putem face, şi nu reuşim
�otdeauna, este să ne aşezăm �picioare cu braţul drept �ins, degetul arătător şi mijlociu �inse, ca
�gestul de binecuv�are. Este ceea ce eu numesc poziţia de apărare. Dacă n-avem nici o teamă nu
avem dec�să ne lăsăm conduşi. Am arătat care sunt poziţiile de care să ne ferim. N-aş sfătui pe nimeni,
de exemplu, să se lase purtat cu picioarele �aer, cu o senzaţie de cobor� sau urcare verticală.
� sf�#351;it, am experimentat un mod de transport �r-adevăr original, �r-un spaţiu �care noţiunea
31
timpului era complet dispărută.
Operaţia se poate compara, oarecum, cu modalitatea �care se fac trageri de artilerie la distanţe foarte
mari: obuzul urca �regiuni cu o rezistenţă mai mică l-a �intare, pentru a cobor�n locul prevăzut.
Iată acum experienţa �cauză: planificasem pentru ziua aceea o serie de experienţe �cameră. Trebuia să
fac să cadă o greutate aşezată pe o mobilă, să-mi las amprentele digitale pe o placă presărată cu făină, etc.
Cu toate acestea, odată dedublat, mi-am schimbat părerea, după ce am reflectat la aceste decizii. Am
hotăr�să merg să văd o persoană, care locuia la mii de kilometri de locul �care mă aflam. �cet şi
conştient m-am deplasat către peretele camerei c�, pe neaşteptate mi se aşeză �cale o fereastră fără
deschizătură, prevăzută numai cu un geam mare. Cunosc� din proprie experienţă natura acestei
piedici, ridicată de o putere necunoscută, nu m-am speriat. Cu braţul drept �ins, �ung� cu
arătătorul şi degetul mare, am făcut �et semnul crucii asupra acestei imagini. Fereastra dispăru, �ă fu
imediat �ocuită cu o alta. Am repetat acelaşi gest, obţin� acelaşi rezultat, cu apariţia unei noi
ferestre. Am repetat a treia oară semnul protector. Abia am terminat gestul, şi am pornit odată cu
imaginea. Imediat, fără nici o noţiune de durată, m-am găsit transportat instantaneu la cincisprezece mii
de kilometri distanţă. Zăpăcit de viteza neobişnuită experienţelor mele comune, nu mă puteam totuşi
�oi de realitate. Eram pe strada oraşului �cauză, merg� ca un trecător obişnuit şi, �rept�u-mă
spre locuinţa persoanei, meditam la această călătorie originală. � acelaşi timp sesizam la mine un grad
de uşurinţă, de supra-luciditate, de supra-conştiinţă, pe care nu le-am simţit niciodată cu at�
intensitate. Cum nu cunoşteam locul exact unde locuia persoana pe care doream să o văd, am fost pe
neaşteptate atras spre al doilea etaj al unei case necunoscute. Am găsit acolo această persoană. Am
�egistrat amănuntele mobilierului şi am remarcat �trecere c�355;iva muncitori lucr� la pavarea străzii.
Revenit �forma fizică m-am dedublat din nou, la scurt timp, cu mare uşurinţă. Un zefir uşor m-a
transportat �spaţiu. El asculta de cea mai mică comandă a voinţei mele. Revenit �corpul fizic, am
păstrat toată ziua impresia vibraţiilor acestei stări superioare. Nici o expresie nu poate defini superconştiinţa
acestei dimensiuni. Răm�prezente �memorie cele mai mici particularităţi ale experienţei,
cu mare lux de amănunte, fără să fie nevoie să fac pentru aceasta nici cel mai mic efort. Nici un val,
oric�de slab, nu vine să tulbure luciditatea şi libertatea deosebită a acestei supra-dimensiuni.
Am scris persoanei pe care am vizitat-o, red�u-i amănuntele locuinţei sale, şi două luni mai t�iu am
primit confirmarea lor.
Din ansamblul �ercărilor făcute �diferitele grade ale materiei-corp, se poate spune că sufletul
omenesc se transportă cu o viteză proporţională cu calitatea forţă a acestei substanţe. La extremitatea
pozitivă a acestei calităţi atingem �instantaneitatea�. Timpul şi Spaţiul, care sunt diferenţiate �lumile �care predomină energia, se unesc puţin c� puţin �dimensiunile superioare ale Universului, sub un
aspect centralizator. Expansiunea centrifugă a atomilor măreşte �inderea spaţiului circumscris. Timpul
�351;i pierde valoarea şi instantaneitatea este calitatea ultimă a Unităţii, a. cărei traiectorie urmează un plan
tangent cu limita extremă a Universului nostru.
32
1.11 MODUL � CARE CONŞTIINŢA OMENEASCĂ �#350;I EXERCITĂ PUTERILE
Date fiind caracteristicile diferitelor stări invizibile ale materiei, povestirea acestor experienţe nu dă dec�o idee foarte aproximativă a realităţii. Ceea ce face valoarea vieţii �aceste regiuni �ă necunoscute ale
eterului, este aproape intraductibil.
Unitatea de g�ire, judecată, simţire, libertatea şi puterea care le �oţesc �fiecare clipă, rezumă
manifestarea facultăţilor necunoscute aici, pe păm�. Nu există prin urmare o expresie simplă pentru a
le defini. Aceste capacităţi esenţiale antrenează o lume �reagă de senzaţii delicate şi variate. Suprapuse
cu stări de conştiinţă de mare anvergură, rezultă o luciditate de necrezut, cu efecte multiple. Pe măsură
ce pătrundem �stările quintesenţiale ale materiei, această luciditate creşte pentru a-şi atinge
plenitudinea �punctul de tangenţă extremă a Universului nostru cu Infinitul �care el gravitează.
� această stare supremă omul a devenit una cu Dumnezeu, anim� cu viaţa conştientă porţiunea sa de
Univers, pentru care el �uşi a ajuns să fie �acelaşi timp centrul şi periferia. � invizibil, Conştiinţa
reprezintă Fiinţa omenească �ăşi. Toate expresiile, toate calităţile, toate facultăţile cu ajutorul cărora
definim Fiinţa omenească sf�#351;esc �ultimă instanţă �această unitate sintetică: Conştiinţa.
Această conştiinţă judecă, deliberează, acţionează cu o libertate şi o luciditate proporţională cu suma
atracţiilor pe care ea este �stare să le pună �mişcare. Pe măsură ce această sumă de atracţii creşte,
cauzele ce le determină scad, şi invers. P�#259; la urmă Conştiinţa se localizează la extremitatea scării; �punctul maxim al Forţei, �r-o Unitate vibratorie care �dă acces la Multiplicitatea fenomenală a
Efectelor şi a Cauzelor, �toate dimensiunile.
Ordinea universală care permite accesul la puteri at�de fantastice este singurul Dumnezeu ��it de
Fiinţa omenească �peregrinările sale. Prin El avem acces la lumea fenomenală. El este acela care
permite dezvoltarea acestor capacităţi stranii şi, tot El este acela care, �nemărginitul spaţiilor ca şi �atomul tuturor sistemelor de Universuri, permite evoluţia vieţii şi a conştiinţei.
Pentru a vă ajuta să discerneţi aceste rezultate ale experienţei, imaginaţi-vă un operator av� la
dispoziţie un tablou de comandă care să reprezinte directivele lumii. Fiecare buton ar corespunde unui
ansamblu de fenomene. Admiteţi că butoanele acestui tablou se reduc progresiv şi că �regul ansamblu
fenomenal al Cauzelor şi Efectelor care �corespund se pune �mişcare sub influenţa voinţei sale.
Trebuie să mai presupunem că acest operator are un spirit ��regime liber, fără nici un g�
dominant. Să ni-l �hipuim acţion� fără nici un efort, cu toată siguranţa, fără nici o ezitare,
doz�u-şi mecanic impulsul şi sensul, la locul şi după natura echilibrului de realizat. Ceea ce este
remarcabil şi cu totul de ne�#355;eles pentru mentalitatea noastră de păm�eni este că, �invizibil, se pot
discerne astfel de posibilităţi fără ca autorul să aibă spiritul tulburat de mulţimea ideilor.
Şi cu c�ne apropiem de directivele lumii, cu at�mai mult Spiritul conştient se eliberează de arsenalul
de atracţii compun� Universul. � definitiv, se poate spune că Fiinţa omenească se resoarbe �r-un
punct infinitezimal pe care-l putem defini: o Conştiinţă �repaos.
Nici imaginaţia cea mai �răzneaţă nu ar putea concepe puterea formidabilă a Energiei astfel
constituită. Singură experienţa �aceste regiuni �lte ne permite să ne dăm seama că, dacă conştiinţa
omenească este capabilă să pună �mişcare p�hiile lumii, o poate face tocmai pentru că a renunţat la
toate formele pentru a se resorbi �unul din Principiile Ordinii universale, pentru care a devenit un
canal conştient.
33
Memoria fenomenelor este indispensabilă pe păm� dacă vrem sa aprofundăm cauzele care le dirijează.
� invizibil memoria este �ocuită cu suprasensibilitatea Substanţei �care pătrundem. Sistemul
oscilant utilizat de Conştiinţă vibrează sincron cu această substanţă şi transmite autorului său toate
lungimile de unde care se manifestă �ea.
Imaginaţi-vă gradul de perfecţiune al acestui sistem şi veţi ajunge la uniunea desăv�#351;ită a suportului
Conştiinţei cu mediul �onjurător. � rarefierea sa progresivă, eterul �351;i măreşte sensibilitatea vitală care
comunică cu stările inferioare. Fără a se lăsa absorbită �acestea, dimensiunea sa le pătrunde pe toate
celelalte şi conştiinţa umană poate fi considerată capabilă să se localizeze �fiecare atom al acestei stări
suprasensibile a Universului.
Această ipoteză va da exact scara posibilităţilor care se observă �realitatea experimentală. Rezultatul
practic corespunde de fapt cu o sensibilitate progresivă şi clarvăzătoare, d� posibilitatea unor puteri
mai cuprinzătoare. Această sensibilitate creează o gamă de senzaţii a căror fineţe de necrezut dă
conştiinţei toate cunoştinţele de care poate avea nevoie. � chiar momentul �care aceste cunoştinţe
ajung la conştiinţă, aceasta a acţionat deja �sensul necesar, cu ajutorul unor facultăţi inexplicabile,
baz�u-se �r-un impuls pe Ea �ăşi.
Nu există nici �eput şi nici Sf�#351;it �re Percepţie şi Acţiune. A percepe �eamnă a acţiona şi invers.
Şi, ori de c� ori ne exercităm această stranie putere, avem impresia că ne dăruim ���regime� oricare
ar fi domeniul sau ansamblul spaţiului �care ne aflăm. Siguranţa şi fineţea operaţiunilor care se
�eplinesc �acest domeniu pot fi asemănate cu munca unui ceasornicar. C� procedează la montarea
unui ceas, el nu se g�eşte deloc la mişcările pe care le va face pentru a �ărţi piesele. El va aşeza
rotiţele �ordinea necesară, din obişnuinţă, concentr�u-şi atenţia asupra necesităţii de a le aşeza cum
se cuvine. Dacă �351;i cunoaşte meseria este cu neputinţă să se �#351;ele. Fiecare piesă corespunde unui loc
determinat. Ele nu pot fi schimbate �re ele, �acelaşi ceas.
Tot astfel, Legile Ordinii Universale nu se pot schimba �re ele �r-un acelaşi Univers şi raporturile lor
de cauză-efect fac parte din aceeaşi Ordine de montaj pentru toate sistemele de Universuri gravit� la
infinit.
Observaţiile făcute �Lumile superioare ne permit să �#355;elegem mai bine mecanismul Conştiinţei.
Fiecare lume, fiecare grad de concentraţie magnetică a eterului �care ne transportăm, posedă
posibilităţi de acţiune �armonie cu elementele care �compun.
C� ne dedublăm �una din aceste dimensiuni, Conştiinţa este deci limitată de �ăşi natura
substanţei �care este cufundată. Pentru a-şi mări capacităţile şi libertatea de acţiune, conştiinţa va
trebui să trăiască �r-un mediu magnetizat mai fin. Şi cum Fiinţa umană nu poate să-şi schimbe
dimensiunea fără a se debarasa mai ��de atracţiile inferioare, �eamnă că fiecare primeşte �ocmai
Puterea corespunzătoare nivelului său de Evoluţie. Perfecţiunea alcătuirii universului aduce cu sine o
Justiţie de aceeaşi valoare. Fiinţa conştientă nu mai formează dec�o Unitate cu Principiile Ordinii
Universale. Ea g�eşte şi acţionează �armonie cu această Ordine, �această Ordine şi pentru această
Ordine, şi i-ar fi cu neputinţă să conceapă o-alta, pentru că nu există vreuna mai desăv�#351;ită. Astfel,
fiinţa umană care a ajuns prin propriile sale mijloace la o stare de perfecţiune, pe care a perceput-o puţin
c� puţin şi căreia i-a trăit cele mai infime vibraţii, �este din punct de vedere material şi spiritual cu
neputinţă să acţioneze �alt mod. Binele şi Răul, diferenţiaţi �limitele unui Univers �evoluţie, nu
mai au nici un �#355;eles. A le mai atribui vreun �#355;eles ar fi un, viciu de judecată, deoarece Fiinţa umană,
trăind şi apreciind toate modalităţile unuia şi ale celuilalt a ales, �acord cu Natura, elementele perfecte
care �fac fericirea.
Dacă rezumăm noţiunile practice ale experienţei, a g�i şi a acţiona rezumă �Invizibil acelaşi mod de
activitate. Un fel de intuiţie senzorială informează omul despre universalitatea puterilor şi a mijloacelor
34
sale de acţiune. Instinctiv, el simte că la cea mai mică dorinţă, la cea mai slabă atracţie, la umbra unui
g�, totalitatea facultăţilor sale psihologice se vor pune �mişcare. � aceeaşi clipă el a �#355;eles, a
c�ărit, a deliberat şi a acţionat, fără ca ansamblul funcţiilor sale să-i strice cu ceva seninătatea
�rezătoare, semnul unei �#355;elepciuni universalizate.
C� am reuşit să pătrundem �chip conştient �dimensiunile succesive ale Lumilor superioare,
extragem de aici o mai mare stabilitate emoţională �stările inferioare ale conştiinţei.
Această remarcă la care am ajuns, natural, după mai mulţi ani de practică experimentală, este foarte
importantă. De fapt, la �eput deosebim cu greutate caracteristicile particulare ale fiecărei dimensiuni.
Este o anume ucenicie de care nimeni nu ne poate scuti. Nu cunoaştem ceea ce ştim şi ceea ce putem
face. Avem tendinţa să ne lăsăm uşor opriţi de piedici de tot felul.
Odată ce am luat cunoştinţă de condiţiile de viaţă din dimensiunile superioare, nu mai b��.
Apariţia unei forme neplăcute nu ne mai sperie. Mergem drept la ţintă şi acţionăm cu o siguranţă şi cu o
certitudine superioară celei din Planul �care ne aflăm.
Capacitatea progresivă de a pune �joc acorduri mai str�e cu esenţa fenomenelor are ca rezultat
imediat selecţia obligatorie a g�urilor pe care avem obiceiul să le folosim pe păm�. Deducem de aici
că acordul Fiinţei conştiente cu lumile superioare, necesită un ansamblu de idei �pozitive�. Şi aceste
observaţii, născute din experienţă rezumă toată morala păm�ească şi supra-păm�ească.
Principiul moral există acolo, tară nici o �oială; el face corp comun cu Conştiinţa, cu starea oscilantă a
eterului �care ne exercităm puterile.
A nu avea dec�idei pozitive, dorinţe pozitive, a nu face dec�acte pozitive, a nu te �onjura dec�de
afecţiuni pozitive, iată morala Evoluţiei.
A fi pozitivi cu noi �#351;ine, �raport cu oamenii care ne �onjoară, cu natura, cu substanţa �care
trăim, cu faptele existenţei noastre, iată calea de a ajunge �dimensiunile superioare ale eterului.
A fi pozitiv face ca sistemul oscilant pe care �utilizăm ca vehicul �invizibil să fie acordat cu aspectul
�forţă� al substanţei.
Această conduită este �legătură directă cu �ăşi natura eterică, iar aspectul de materie reprezintă polul
opus; debaras�u-ne de atracţiile care ne leagă de acesta, evoluăm �mod implicit. Pentru a atrage �propria fiinţă latura pozitivă a vibraţiilor ajunge să trăieşti nedorind nimic pentru tine �uţi. Acţion�
�interesul general, �cea mai totală dezinteresare, nici o vibraţie nu se leagă de voi. Deveniţi un
generator de energie. Sustrăg�u-vă conştient de la influenţele comportamentului vostru scăpaţi de sub
incidenţa legii re�arnării şi a tuturor consecinţelor ei. Fără a deveni o victimă socială fiecare poate
acţiona astfel �limita posibilităţilor. A fi c�mai rar posibil egoist şi orgolios, a răm� simplu �inimă
şi spirit, �toate �rejurările, � par a fi lucruri la �em� oricui, şi legea Evoluţiei nu cere mai
mult.
La �eputul experienţelor mele am observat pe propria-mi piele efectele g�irii negative �lumile �care conştiinţa nu poate exista. Mă găseam �r-o zi �r-un plan destul de �lt discut� cu prietenii
mei. Pentru a avea un cadru mai intim, a fost creată �ăţişarea unui salon �care şedeam confortabil.
Fără să-mi dau seama am �rebuinţat, povestind, o expresie nenorocită. Abia am terminat fraza, că am
avut imediat senzaţia unei lovituri, urmată de o cobor� ameţitoare ce m-a readus �corpul fizic.
Şocul a fost aşa de brusc şi aşa de puţin m-am aşteptat la el ��am rămas pentru moment zăpăcit,
privind �jurul meu, �reb�u-mă care a putut fi cauza acestei căderi. Am notat amănuntele
experienţei şi am �#355;eles mai t�iu că fiecare g� este o lume de vibraţii care trebuie bine alese pe
măsură ce pătrundem �regiunile �care domină aspectul Forţă al Substanţei.
Practic imaginile, ideile puse �mişcare de către G�ire trebuie să exprime totdeauna o calitate,
niciodată un defect. Orice imagine, raport�u-se la o idee de rău, de ură, orice g� răuvoitor trebuie
35
să fie dat uitării.
Astfel, �r-o experienţă am vrut să studiez efectele rugăciunii �Invizibil. Am utilizat �ziua aceea
rugăciunea �Tatăl nostru�. � clipa �care am g�it cuvintele: �Şi ne m�uieşte de cel rău�, am simţit
o astfel de pierdere de energie, ��m-a cuprins o stare de slăbiciune şi a trebuit să mă �orc imediat
pe păm�. Această expresie conţinea o idee negativă. Trebuia să fi zis: �Şi ne �ăreşte �bine� pentru a
crea vibraţii de aceeaşi natură.
Experienţa de dedublare �diferitele dimensiuni ale Spaţiului permite să concluzionăm, cu toată
certitudinea, existenţa unei ordini generale a Principiilor ce acţionează �Univers. Conştiinţa umană se
�ogăţeşte cu toate experienţele trecute de la care păstrează elementele fundamentale.
� invizibil supleţea magnetică a oscilaţiilor substanţei �permite să le pună �joc �mod natural, fără
efort, �aceeaşi unitate de g�ire şi acţiune.
Evoluţia acestei Conştiinţe constă �r-o apropiere de constantele Ordinii Universale, pentru a putea
vibra �sincronism cu Ea.
Acest potenţial de energie vibratorie care este conştiinţa umană se dezvoltă trăind o viaţă orientată
pozitiv. Pentru a �epărta din existenţa ta toate forţele deprimante, toate dezacordurile produse de
imaginile, dorinţele şi actele negative, trebuie să devii un centru de atracţie pozitiv al Universului.
Dacă rezumăm practic conduita ce trebuie urmată pentru a obţine maximum de avantaje cu minimum
de efort, vom spune că trebuie să g�im, să dorim, să acţionăm, să iubim, �r-un sens superior. �
fiecare clipă a vieţii trebuie să fim gata să exercităm puterile măreţe ale unei vieţi superioare şi pentru
aceasta trebuie folosită atracţia universală �sensul ei cel mai pur.
Oricare ar fi forma, tipul atracţiei care ne cheamă, niciodată nu trebuie să fim pasivi faţă de ea. Trebuie
să-i fim stăp�l conştient. Dacă ea este personală, deprimantă, sălbatică, duşmănoasă, trebuie să-i
eliminăm caracterul negativ; ea va deveni servitoarea noastră. Pentru aceasta, conştiinţa trebuie să fie
centrată asupra a ceea ce este mai bun �Univers, asupra principiilor de Ordine, a căror armonie ne este
perceptibilă sub multiple definiţii ale Binelui, Frumosului şi Adevărului.
Urmărind �toate acţiunile Binele dezinteresat, iubind Frumuseţea sub toate formele sale, dorind a
cunoaşte Adevărul debarasat de toate iluziile omeneşti, d� acestui Ideal un impuls al �regii fiinţe,
fără nici o constr�ere, puteţi fi sigur că sunteţi �acord complet cu Constantele Evoluţiei.
36
1.12 PIEDICILE ŞI MIJLOACELE DE APĂRARE � A PATRA DIMENSIUNE
Piedicile ��ite �celelalte lumi ale spaţiului sunt destul de numeroase. Oricare ar fi puterea lor,
amintiţi-vă următorul lucru: condiţia esenţială pentru a le �inge este �puritatea morală�. Fără ea, toate
celelalte mijloace �351;i pierd eficienţa şi pot deveni primejdioase, �orc�u-se asupra autorului.
Pentru cel care �epe aceste experienţe cu inima deschisă şi cu aspiraţie de elevare a Conştiinţei morale,
triumful este ne�oielnic.
Am prezentat legăturile ce există �re legile morale şi structura fizică a Universului nostru. V-aţi putut
da seama de importanţa şi de valoarea lor ştiinţifică.
Din cuv�ul �morală� aşa cum era �#355;eles mai �inte, nu mai trebuie păstrat nimic. Aspectul său
medieval a dispărut complet. Morala nu mai este dec�selecţia inteligentă a forţelor favorabile evoluţiei
noastre, Evoluţia impusă de constituţia energetică a Omului şi a Universului. Conduita morală �ăduie
acestei lumi să vibreze �sincronism cu celelalte lumi subtile.
Piedicile sunt mijloace utile pentru a lua cunoştinţă de sfera de acţiune a celorlalte lumi. La �eput
simţim o anumită plăcere să luptăm �otriva piedicilor care se manifestă. Apoi, după ce am luat
cunoştinţă de capacităţile noastre mentale, nu le mai dăm aceeaşi importanţă. Avem certitudinea că
�ingem şi acţionăm tot at�de familiar ca pe păm�, �deplasarea unui obiect. � cele din urmă,
după ce am pătruns �celelalte dimensiuni şi am luat cunoştinţă de caracteristicile lor, apărarea nu mai
este necesară căci piedicile nu se mai manifesta.
Starea de conştiinţă care precede această dispoziţie este destul de curioasă. C� este vorba să ne apărăm
�otriva unor fiinţe care trăiesc �atmosfera invizibilă triumfăm cu părere de rău, aş putea spune,
aproape dureros. Suferim datorită faptului că suntem obligaţi să ne apărăm. Această impresie
corespunde destul de bine cu aceea pe care o poate simţi un tată obligat să-şi pedepsească copiii pe care-i
iubeşte.
�t�im două tipuri de obstacole �invizibil: fiinţele vii �atmosfera inferioară, parte a materiei
substanţei, şi imaginile create de noi �#351;ine sau de Inteligenţe necunoscute.
Apelul mental la Prietenii care vă călăuzesc, �#259;lţarea g�ului către Planurile superioare şi semnul crucii
exteriorizează prin gest energia voastră mentală, fiind suficiente ca mijloace de apărare �toate cazurile.
Spre deosebire de viaţa păm�eană, viaţa �spaţiu prezintă două deosebiri esenţiale :
1. Principiul autorităţii, puterea, sunt funcţiuni de �#259;lţare morală a Conştiinţei.
2. Viaţa �substanţa rarefiată a Lumilor superioare necesită discernăm�ul şi focalizarea Eului
conştient asupra directivelor Ordinii universale.
Astfel că, Fiinţelor neevoluate le este imposibil din punct de vedere material şi spiritual să trăiască �mod conştient �lumile superioare at�timp c�nu au �egistrat �ele acordurile sincrone cu oscilaţiile
energiei radioactive ale acestor lumi.
� Invizibil a schimba dimensiunea, a schimba planul, starea, echivalează cu o transformare intrinsecă a
elementelor. Dacă nu eşti capabil să te adaptezi rapid, �355;i este cu neputinţă să trăieşti aici.
Scoateţi un peşte din apă; pentru a se adapta să trăiască �aerul atmosferic va trebui să moară şi să
renască sub o altă formă. A schimba planul, dimensiunea, echivalează cu a muri, adică a părăsi atracţii,
dorinţe inferioare, pentru a trăi �r-o substanţă organizată cu ajutorul unor elemente mai subtile.
Sistemul psihic urmează mişcarea, nu o precede.
37
� principiu, viaţa omenească pe păm� este rezultanta aspiraţiilor noastre. Este de ajuns să vrei pentru
a nu mai reveni aici. Dacă nu vreţi să vă adaptaţi directivelor morale ale evoluţiei şi ale progresului
oricărui lucru, dacă nu ştiţi să deosebiţi principiile directoare ale omenirii şi să respectaţi aceste principii,
vă va fi practic imposibil să trăiţi �substanţa Lumilor superioare şi să �rebuinţaţi �mod conştient
energia atomilor extra-sensibili.
Piedicile Lumii invizibile provin de fapt din inferioritatea relativă a aspiraţiilor noastre, care ne pun
provizoriu la dispoziţia oscilaţiilor inferioare ale substanţei şi ale locuitorilor săi.
Pe măsură ce ne localizăm afecţiunile �r-un Ideal mai apropiat de Principiile Lumii, pe măsură ce ne
străduim să �#355;elegem aceste principii şi să le asimilăm �noi, suprimăm celelalte legături, distrugem
toate comunicaţiile posibile cu elementele de dezordine.
Părăsirea progresivă a forţelor egoiste şi dob�irea simultană a energiei morale sunt prin urmare
primele jaloane ale Evoluţiei, care trebuie completate cu discernăm�ul asupra Efectelor şi Cauzelor
tuturor fenomenelor.
Aceste jaloane sunt, �toate cazurile, o bază necesară şi indispensabilă. Ele favorizează germinarea şi
�lorirea facultăţilor superioare ale Sufletului. Pentru acest motiv precursorii tuturor timpurilor au
preconizat Uniunea frăţească, toleranţa reciprocă şi exerciţiul bunătăţii.
Pentru a discerne calităţile formelor sau ale fiinţelor pe care le puteţi ��i �Invizibil trebuie să
consideraţi fiecare din stările substanţei �care vă găsiţi ca pe o realitate prezentă.
Pentru a depăşi limitele unei dimensiuni, amintiţi-vă că trebuie să părăsiţi o parte din propria voastră
substanţă.
C� sunteţi pe păm� o �hisoare, de exemplu, este o piedică greu de �ins. Dedublaţi-vă şi ea nu
mai este dec�o imagine prin care treceţi ca şi c� nu ar fi fost. Din contră, dacă vă �hide o formă
astrală, atunci deveniţi prizonierul ei. Părăsiţi planul astral, dedublaţi-vă �r-o dimensiune superioară şi
veţi scăpa de influenţele răufăcătoare. Dacă vă mulţumiţi să reveniţi pe păm�, �hisoarea astrală va
limita �otdeauna experienţele voastre psihice. Numai exodul �r-un plan mai �lt vă poate elibera
sau, �lipsa lui; emisia unei energii foarte �lte. Fiecare lume, fie ea terestră sau nu, este deci o realitate
momentană. Pentru a i te sustrage, trebuie să o părăseşti şi să te proiectezi �r-o atmosferă mai �ltă.
Calitatea Fiinţelor cu care venim �contact este uşor de deosebit. Sistemul oscilant pe care-l folosim ca
dublu transmite imediat cea mai mică influenţă. După senzaţiile bune sau rele pe care le simţim este
uşor să ne dăm seama cu cine avem de-a face.
Ca regulă generală amintiţi-vă că, �Invizibil, conştiinţa morală este atotputernică. Adeseori ajunge un
g� pentru a face să apară sau sa dispară formele pe care le dorim sau care nu ne plac.
38
1.13 CUM DEOSEBIM � INVIZIBIL CALITATEA VIEŢUITOARELOR
Mai multe şcoli de ocultism citează ca piedici esenţiale �proiecţia �planurile subtile fiinţele de nivel
inferior, cărora le-au dat nume speciale.
E sigur că �substanţa grosieră şi �unecată a lumilor inferioare mişună elemente de viaţă asupra cărora
cred că este de prisos să insist. M-aş mulţumi să vă citez c�va exemple, c� am avut prilejul să lupt
�otriva unor fiinţe răufăcătoare. � ziua experienţei de care vă vorbesc m-am dedublat cu ideea bine
definită să merg �r-un plan superior. Cum aveam �ă puţin antrenament, nu cunoşteam modul �care trebuia să procedez. Dedublarea s-a făcut cu uşurinţă şi m-am av�at �spaţiu.
Atmosfera era destul de limpede. � mijlocul unui cer albastru foarte frumos, �r-o direcţie oblică, am
zărit �sus o casă �onjurată de nori destul de groşi. Intenţionam să mă �rept �acea parte, c� am
văzut o fiinţă �int� ���inarea mea. Deşi �răcată �r-o pelerină a cărei culoare cenuşie numi
inspira �redere, totuşi mi-am continuat drumul �reună cu ea. � cur� mă aflam �mijlocul
unui oraş, urmărit de oameni �răcaţi �negru. Trec� prin formele astrale create, m-am refugiat din
casă �casă şi p�#259; la urmă m-am aflat �his �r-un cavou fără nici o ieşire. Am invocat mental
Călăuza mea şi imediat am scăpat de formele create de aceste fiinţe. Orice urmă de locuinţă, de oraş a
dispărut. Eram �atmosfera planului respectiv, �onjurat de vreo cincisprezece indivizi, incapabili să-şi
ascundă �unecimea intenţiilor lor. Curios, contemplam feţele lor invidioase şi r�itoare şi am făcut
asupra lor semnul apărător al crucii. Au dat uşor �poi, dar s-au apropiat din nou, r�nd şi discut�
�mod grosolan �re ei.
M-am folosit de prilej pentru a �erca eficienţa semnelor zise magice: triunghiul, pentagonul, numele
divine, etc. Nu numai că nu au avut nici un efect asupra lor, dar au �eput să-şi r�#259; de mine repet�
aceleaşi gesturi. Au reuşit chiar să mă prindă de braţ pentru a-mi opri acţiunea, ceea ce a avut darul să
mă �urie. Aceasta a fost o greşeală căci am pierdut orice control şi am revenit �corpul fizic, furios, cu
dinţii �leştaţi, dar din fericire fără o altă pagubă. C�va clipe după aceea, am făcut o a doua
dedublare, care nu a mai fost obiectul nici unei acţiuni de genul acesteia.
De atunci ani �ăţat că cel mai bun şi cel mai puternic dintre toate semnele magice este emisia unui
g� de iubire pe care-l putem simboliza prin semnul crucii.
�tr-o altă experienţă am fost urmărit de un individ ale cărui g�uri erau forme cubice, �care mă
�hidea. La un moment dat m-a asaltat. Am avut senzaţia că am primit două lovituri puternice de
picior �cap. Stăp�ndu-mi această durere, am reuşit �acest timp să mă desprind din �leştare şi să
preiau ofensiva. Am distrus formele lui de g�ire şi m-am ridicat deasupra lui, �r-un plan ceva mai
rafinat dec�acesta. Totuşi el continua să mă urmărească. Neput�u-mă atinge, voinţa lui puternică
ajungea la mine sub forma unor pietre pe care mi le arunca. Obosit de at� stăruinţă, am luat hotăr�a
să-l zdrobesc şi ridic� o laviţă enormă deasupra capului său... nu am lăsat-o să cadă, ci l-am iertat.
�dată a urmat o transformare curioasă: l-am văzut pe acel individ transform�u-se �c�e. � timpul
peripeţiilor acestor lupte, n-am �etat o clipă să mă rog �g� şi, pe măsură ce mă ridicam deasupra
vibraţiei potrivnicului meu, � simţeam energia cresc�.
Ar fi interesant de studiat �aceste experienţe legăturile existente �re naşterea formelor şi ideea de
executat. Aceasta ar fi adevărata cheie a viselor. Natural, ar trebui notate şi observate asociaţia ideilor, a
sentimentelor, a dorinţelor, corespunz� formelor şi densităţii substanţei �care ele se manifestă.
Astfel, �exemplul de mai sus �care eram cu spiritul ocupat să mă rog şi să mă apăr, este interesantă
relaţia ce există �re acest sentiment de apărare şi imaginea laviţei? De ce tocmai această bancă av�
39
formă rustică, cu o sc�ură groasă şi alte două mai scurte, care servesc drept picioare? Imaginea unui
revolver nu ar fi fost mai indicată �acesta situaţie?
Iată un caz �care am păstrat o amintire netă a experienţei: de c�va zile simţeam un fel de indispoziţie.
Realiz� dedublarea am fost absorbit �r-un v�ej care m-a t�t �r-o direcţie necunoscută.
Imediat, conştient de prerogativele acestei stări, am �ercat să mă aşez �picioare, �curentul magnetic
care mă transporta. Am ajuns să o fac, nu fără efort, c� spre marea mea surprindere am văzut un
individ �int� către mine, cu un aer ameninţător şi �ing�u-mă �colţul unui cub, �his din
toate părţile, a cărui imagine a creat-o. Foarte conştient de mine �umi, fără urmă de vis, am simţit
imediat o emoţie cu totul naturală. Acest sentiment de teamă nu a fost dec�o sclipire pe care am
�epărtat-o rapid. Recăpăt�u-mi �rederea am rămas �picioare, cu spatele la barajul de netrecut
care a fost creat şi. sur�nd, cu braţele �rucişate, � aşteptam ferm adversarul. Fără o vorbă, fără un
gest. l-am lăsat să se apropie şi c� a ajuns aproape de mine şi a ridicat braţul pentru a lovi, mi-am
invocat �g� Protectorii. Nemişcat, cu braţul ridicat el nu şi-a isprăvit gestul, şi-a păstrat �ă
atitudinea ameninţătoare. � sf�#351;it a avut o uşoară mişcare de retragere, s-a oprit, a dat �poi, la
�eput mai �et, apoi mai repede şi l-am făcut să dispară definitiv, ��ung�� �direcţia lui cu
arătătorul şi degetul mare de la m� dreaptă. Apoi mi-am continuat liniştit dedublarea. Curentul
magnetic şi-a reluat cursul. Luminişuri apăreau �atmosfera destul de �unecată şi zăream dedesubtul
meu desfăşur�u-se văi �erzite, coline �ădurite, ţărmuri şi locuinţe. Am ajuns �sf�#351;it la un oraş
pe care mi-am exprimat dorinţa să-l vizitez. C� mi-am reluat �elişul fizic, eram, complet restabilit
după indispoziţia din zilele precedente. Este util să adaug că �perioada acestei experienţe aveam
optsprezece luni de antrenament.
Independent de imaginile, de formele create de fiinţele răufăcătoare influenţa care le �onjoară este net
semnificativă. Astfel �primul exemplu, influenţa rea a oamenilor care mă �onjurau � sosea sub
forma senzaţiei unui val electromagnetic nevăzut, de o rezistenţă extraordinară. Deşi nu se vedea, era un
adevărat zid de energie, de o putere considerabilă. Această percepţie poate fi folositoare pentru a face
faţă anumitor �rejurări, �care avem de a face cu Inteligenţe mai �intate, �ă dezechilibrate de
inferioritatea lor morală.
Iată un exemplu. M-am dedublat cu g�ul să cunosc fiinţe superioare gradului nostru de civilizaţie.
Mă simţeam urc� �r-o atmosferă ceţoasă. Deodată, fără nici o senzaţie preliminară, m-am găsit �prezenţa unei Fiinţe aşezată pe un fel de tron şi �odobită cu picturi multicolore ţipătoare. Av� un
aspect rece şi sever, acest personaj mi-a făcut o impresie rea. Totuşi, cum el mă asigura că este una dintre
călăuzele mele, am g�it că această impresie este eronată şi �ing�u-mi antipatia, am vrut să-i
vorbesc despre activitatea mea pe păm�. Acum, lucru straniu, memoria m-a părăsit subit. Revenit �forma fizică, am dedus că Fiinţele cu adevărat bune nu au nevoie de altă distincţie. De fapt mai t�iu
am �ăţat să apreciez afecţiunea sublimă a fiinţelor cu adevărat superioare. Fără formă, fără culoare,
radiaţia ambianţei lor, a energiei lor vitale vă impregnează, vă pătrunde cu o astfel de iubire, de o forţă
de atracţie at�de �rezătoare şi at�de dezvoltată, ��nu există nici o expresie păm�ească �stare
să definească puterea şi calităţile sintetice ale acestei energii.
40
1.14 CUM POT FI �VINSE FORŢELE CONTRARII
Piedicile ��ite �această a doua categorie sunt mai diverse şi mai frecvente. � anumite �rejurări,
ele cer chiar o mare uşurinţă a dedublării.
Scopul general al forţelor contrarii este să �iedice experienţele. Sunt, deci, imagini care tind să
�hidă experimentatorul �spaţiu sau care să-i sustragă energia vitală. Din prima categorie fac parte:
bariere, tuburi foarte str�e, interiorul unor cuburi, cuşti, toate duc� la acelaşi rezultat. De
asemenea, mai sunt utilizate imagini de substanţe izolante, cum ar fi grăsimea sau sticla. Cele care
sustrag energia sunt, �general, obiecte tăiate �formă de v� ascuţit sau imaginea ploii; ele vă forţează
să vă �oarceţi �corp.
Notaţi că toate aceste obstacole se manifestă atunci c� părăsiţi camera pentru a trece �altă
dimensiune, de aceea vă amintesc o precauţie elementară: să vă asiguraţi, �inte de a vă av�a �spaţiu, că sunteţi efectiv dedublat şi corpul fizic a rămas, de fapt, la locul său.
Iată c�va exemple privind această categorie de piedici. �tr-una din aceste experienţe, un ceasornic
�ecinat abia sf�#351;i de bătut ora două şi jumătate, că mi-am simţit corpul amorţind sub influenţa unui
val electromagnetic. Cur�, m-am dedublat �cameră, �deplinătatea facultăţilor conştiente. M-am
�reptat spre uşă, cu intenţia să trec prin ea. Abia am trecut-o, că o a doua cameră m-a reţinut
prizonier. Un semn al crucii o făcu să dispară. �să, a apărut o alta, av�, de data aceasta, o fereastră.
Pentru a ieşi, am spart geamurile. Sub influenţa misterioasei forţe a cărei victimă eram, acestea se
sparseră �cioburi ascuţite. Cum nu mi se prezenta această situaţie pentru prima dată, am hotăr�să
trec şi m-am strecurat prin deschizătura astfel apărută. Am simţit atunci ceva greu de definit. Nu m-am
tăiat, nici nu m-am zg�at; am simţit doar o indispoziţie ciudată, care mi-a sustras forţele, ca şi cum ele
ar fi fost conţinute �r-un rezervor care s-a golit brusc. A trebuit să mă �orc �corp, nemaiav�
suficientă energie pentru a continua experienţa.
Am �eput o a doua experienţă; s-au ivit aceleaşi piedici, cu singura deosebire că spaţiul cubic �care
eram �his, nu prezenta nici uşă, nici fereastră.
Am �rebuinţat Invocaţia şi c�, �ung� cu arătătorul şi cu degetul mare de la m� dreaptă, miam
exteriorizat g�ul prin semnul crucii, am văzut peretele �hisorii mele crăp� şi dăr�ndu-se
pentru a se reconstrui, �ă, �ată. � sf�#351;it, �faţa �ercărilor nefructuoase, a trebuit să mă hotărăsc
să renunţ şi să-mi reiau corpul. O a treia �ercare a fost, de data aceasta, �ununată de succes. Odată
dedublat, m-am lansat �spaţiul eterat, rară altă privelişte dec�o atmosferă destul de clară, a cărei
radiaţie � dădea o impresie destul de plăcută. Cur�, am avut senzaţia că mă găsesc �mijlocul unor
nori groşi, un gen de cumulus alburii. Urcam pieziş �acest spaţiu noros şi, urm� apoi o direcţie
orizontală, m-am aflat succesiv �preajma mai multor grupuri de studiu, răsp�ite �spaţiu. Mă
opream o clipă l�ă fiecare din ele, luam parte la discuţii, apoi continuam acest gen de inspecţie.
După ce am trecut de un grup de copii a căror disciplină � părea a lăsa de dorit, am ajuns la un fel de
reuniune prezidată de trei Fiinţe �răcate �togi aurite. După ce le-am str� m�, m-am aşezat l�ă
d�#351;ii şi am asistat la cursul pe care-l ţineau. La sf�#351;itul acestei adunări, am stat de vorbă �reună.
Resimţeam frăţeasca lor prietenie cu o fericire asemănătoare celei pe care o simţim atunci c� regăsim,
după o lungă absenţă, persoane iubite. � sf�#351;it, s-a făcut o rugăciune �comun şi mi-am sf�#351;it
dedublarea printr-o serie de vizite păm�eşti. Aceste grupuri de studiu sunt unul din numeroasele
aspecte ale vieţii �Spaţiu.
41
Uneori, obstacolele se prezintă �cursul unei dedublări ca �experienţa următoare. Străbăteam diferite
părţi ale unui oraş construit �eter, c�, ajuns �r-o piaţă, am văzut, spre marea mea mirare, străzile
�hiz�u-se �intea mea. � cur�, m-am găsit blocat �r-un fel de tub �his la ambele capete. Miam
invocat Călăuzele; tubul � deschise drumul, �ă m-am găsit din nou prizonier �r-un spaţiu
cubic, av� o fereastră. Geamurile aveau o deschizătură circulară, apărată de un tăiş ascuţit, �formă
de stea. Am trecut de ele şi, deşi am resimţit o mare pierdere energetică, mi-a mai rămas destulă energie
pentru a-mi termina experienţa �inte de a-mi relua corpul.
Altădată, am fost oprit �cursul dedublării de către nişte v�uri din fier, �ipte �r-o placă aşezată
�#259;untrul unui zid pe care doream să-l străbat.
�tr-o altă experienţă am ieşit �mod penibil din corpul meu. Odată exteriorizat, dublul meu a fost
obiectul unei mişcări de rotaţie foarte neplăcute. Totuşi am străbătut mai multe mii de kilometri cu
intenţia de a face o vizită unuia dintre prietenii mei care locuia pe păm�, c� o vrabie se aşeză
�intea mea. Am făcut-o să dispară cu ajutorul voinţei şi mi-am continuat drumul. Eram aproape de
ţintă. Printr-o radiaţie specifică simţeam ambianţa magnetică a persoanei respective, c� am avut
senzaţia a două forţe opuse care mă atrăgeau. Una mă �ingea către ţinta de atins, cealaltă mă trăgea
�poi, �corpul fizic. �potriva voinţei mele a trebuit să cedez celei de-a doua şi să mă �orc �structura mea fizică. Contrar experienţelor obişnuite, eram scăldat �sudoare şi simţeam o puternică
durere �creştetul capului.
�tr-o altă zi, după ce m-am dedublat �cameră, m-am săltat vertical �spaţiu. O serie de acoperişuri se
interpuneau pentru a �erca să mă �iedice �ascensiunea mea. Cu ajutorul rugăciunii am reuşit
totuşi să le depăşesc şi să-mi continui studiile �bune condiţii.
� alte cazuri, am fost oprit de nişte grăsime care �iba subit obiectele instalaţiei pe care o vizitam.
Din contră, �alte situaţii am fost ajutat �eforturile mele, de o foaie de staniu care mi-a fost oferită.
Un fapt destul de frecvent, ca piedică esenţială, este fenomenul ploii. Abia ieşit �spaţiul eteric te
trezeşti �r-o ambianţă �unecată, de rău augur. �tr-o zi, acest spaţiu a apărut ca şi cum ar fi fost
iluminat de un soare măreţ. O căldură dulce şi armonioasă �iba atmosfera. Inundat de fericire şi de
acest magnetism vitalizant, m-am afundat �el cu plăcere, c� dintr-o dată, fără pricină aparentă, cerul
s-a �unecat şi ploaia �epu. Impresiile conştiinţei au urmat aceeaşi ordine. Obosit mai �� neliniştit
pe urmă, impresia deveni cu totul rea.
Dublul părea a se dizolva sub influenţa acestei imagini şi a trebuit să revin pe păm� pentru a face o
nouă provizie de energie.
După zece ani de studiu am reuşit să �ing această piedică importantă. � ziua �care mi-am dat seama
de aceasta, hoinăream �stare de dedublare pe deasupra unui ocean luminat de acest soare cu o dulceaţă
caracteristică. Străbăteam cu plăcere aceste c�ii mişcătoare, c� dintr-odată, soarele se �unecă.
Marea, calmă p�#259; atunci, deveni agitată. Nori negri, mari, se �rămădiră din toate părţile. � cur�
�epu să cadă ploaia. Fulgere brăzdau cerul şi �r-un bubuit formidabil �epu furtuna. Eu nu
simţeam �ă nici cea mai mică emoţie şi, de pe st�a pe care mă aşezasem, m-am aruncat prin acest
uragan cu aceeaşi seninătate şi bună dispoziţie ca şi p�#259; atunci, c� oceanul era �orit. � concluzie,
se poate spune-că toate piedicile pot fi trecute cu un moral susţinut necontenit.
�ainte de a sf�#351;i acest subiect, iată c�va neplăceri ce pot afecta corpul fizic. Din acest punct de vedere
eu nu am avut probleme serioase, ceea ce demonstrează mai bine dec�orice valoarea metodei mele. Mai
�� am avut o tulburare pricinuită de o teamă nesocotită. C� am deschis ochii, mi-a fost cu
neputinţă să fac vreo mişcare. Corpul � era paralizat. Bătăile inimii erau aproape imperceptibile şi nici
o parte a trupului nu asculta de voinţa mea. Am ales soluţia cea mai simplă, aceea de a adormi. După
mai multe ore de somn m-am deşteptat obosit, fiind zdrobit, distrus, ca şi cum aş fi fost bătut. Acesta a
42
fost pentru mine un prilej de a medita asupra acestor stări letargice ale morţilor �ropaţi de vii, loviţi
de aceeaşi imobilitate, �ă av� spiritul pe deplin conştient de tot ce se petrece �jurul lor.
Iată un al doilea exemplu, destul de curios. � timpul zilei am fost invadat de o asemenea oboseală ��a trebuit să mă culc. Am dormit timp de şase ore şi m-am deşteptat �condiţii care păreau normale.
Odată sculat, m-am simţit extraordinar de uşor. Aveam senzaţia că merg �gol şi că picioarele
funcţionează prea repede. La �eput m-am amuzat. Aveam impresia că sunt �r-o stare intermediară
�re păm� şi o substanţă mai puţin materială şi acest gen de echilibru era nou pentru mine. � sf�#351;it
m-am g�it la obligaţiile mele sociale şi, cobor� �stradă am luat tramvaiul. Această semiexteriorizare
nu era cu totul terminată şi-mi micşora �mare parte sensibilitatea nervoasă. Astfel, c�
am cobor�din tramvai era să fiu zdrobit. Neav� completa stăp�re asupra corpului, aveam senzaţia
că umblu �vid. Cobor�, mi s-a părut că o prăpastie s-a deschis sub paşii mei şi am reacţionat violent
pentru a-mi păstra echilibrul. Toate acestea au fost de foarte scurtă durată. Un observator m-ar fi văzut
făc� doar c�355;iva paşi mai grăbiţi dec�era necesar. N-am căzut, �ă realitatea impresiilor care s-au
desfăşurat �r-o fracţiune de timp at�de mică, era de ne�hipuit. � tot cazul, cred că această-stare de
levitaţie momentana nu este recomandabilă.
43
1.15 CUM DEOSEBIM VISUL DE DEDUBLARE
Toate tipurile de vis se deosebesc de dedublarea conştientă �acelaşi fel �care se deosebesc pe păm�
operaţiile inconştiente de lucrul făcut �mod conştient.
Chiar dacă un vis este provocat de cauze multiple: senzaţii fizice, reminiscenţele viselor trecute, viziuni
simbolice sau percepţie simultană �mai multe dimensiuni, este cu neputinţă să fie confundat cu
dedublarea.
La deşteptare avem de multe ori senzaţia că am zburat pe deasupra unor peisaje, că ne-am deplasat �spaţiu, printr-un mijloc oarecare. Siguranţa nu este suficientă pentru a-i da crezare.
Pentru a o rupe definitiv cu stupiditatea doctrinelor care ni se predau �toate domeniile, nu ne trebuie
aproximaţii. Pentru a demasca pe toţi aceşti şarlatani ai fericirii, care exploatează ideea supravieţuirii sub
o formă sau alta, nu ne trebuie experienţe semi sau extra-lucide. Trebuie lucrat �r-o deplină stăp�re a
tuturor facultăţilor psihologice, �r-o desăv�#351;ită conştiinţă a condiţiilor experienţei, cu �#355;elegerea clară
şi simţită a dublei stări �care ne găsim. Orice tentativă care nu �eplineşte aceste condiţii trebuie să
fie �epărtată fără milă.
� experienţele mele am notat o singură excepţie care, de altfel, confirmă regula. Traversam �vis o sală
mare �care erau reunite diverse personaje, c� am văzut cobor� un porumbel de un alb foarte curat
care mi s-a aşezat pe frunte. �dată am fost �stare de dedublare conştientă şi am profitat de aceasta
pentru a mă duce �vizită la nişte prieteni.
Nu este cu putinţă să vă �hipuiţi minunata realitate care se ascunde sub simplitatea acestei povestiri.
Fără a fi confuz, viziunea mea cuprindea totuşi o anumită pasivitate. Oric�de uşor ar fi fost, un fel de
văl � acoperea visul. �să �ată ce m-a atins acest porumbel, transformarea a fost instantanee. Ca sub
impulsul unei baghete magice, am fost tot at�de treaz ca �momentele cele mai lucide ale vieţii mele
păm�eşti. Această deşteptare a personalităţii conştiente se realizează �r-un chip clar, lucid, cu
amintirea imediată a tuturor faptelor trecute, prezente şi viitoare, care ne interesează. � aceeaşi clipă,
am luat cunoştinţă de toate acţiunile mele referitoare la dedublare, de prezenţa corpului meu adormit,
de exteriorizarea dublului meu şi reflectam �acelaşi timp asupra modului �care � voi folosi puterile
momentane. Nici o expresie nu poate defini această bucurie de a te simţi liber �spaţiu, ştiindu-te totuşi
pe păm�; această fericire de a acţiona după plac, de a te duce unde doreşti, fără a trebui să ţii seama de
�histările materiale.
�tr-adevăr, dacă fiecare ar putea deveni conştient de această stare, c� rele, c� griji de toate felurile sar
evita; fiecare ar acţiona cu fermitate pentru a rupe legăturile egoiste şi pentru a nu se mai re�arna
�r-o formă care, oric�de frumoasă ar fi, este o povară greu de purtat!
E inutil să vă citez exemple de viziuni, de vise profetice, simbolice sau prevestitoare. Fiecare a avut ocazia
să se ��ească cu acestea, el �uşi, sau �anturajul său.
Vreau numai să vă dau modul de a vă selecţiona visurile şi să obţineţi indicaţii interesante asupra
trecutului, prezentului şi viitorului problemelor pe care doriţi să le rezolvaţi.
Fiind date densităţile succesive ale substanţei lumilor Invizibilului şi posibilitatea de a stabili acorduri �rezonanţă �re sistemul nostru oscilant şi acela al lumii cu care vrem să comunicăm, relaţiile �re
vizibil şi invizibil sunt �principiu foarte uşor de stabilit.
Lucrul cel mai greu este să se evite perturbările, de orice natură, aduse de inconştient sau conştiinţa
inferioară. Ori, acest inconvenient este opera minţii noastre. Noi suntem cei ce le creăm, prin toate
44
atracţiile pe care le emitem �fiecare secundă, datorită dorinţelor noastre, a g�urilor noastre, a
motivelor noastre de acţiune, a sentimentelor noastre.
Dacă vrem să comunicăm cu celelalte dimensiuni şi să obţinem informaţii convenabile, trebuie să
�epem prin a selecţiona sistemul nostru de acorduri, pentru a nu �egistra dec�lungimi de undă cu
vibraţie �ltă.
Suntem totdeauna �acelaşi cerc şi revenim la condiţiile deja exprimate: igiena fizică, psihică,
psihologică. Cu c�vă veţi fixa mai ferm motivele voastre de acţiune, dorinţele şi g�urile voastre
asupra unui ideal generos, cu at�veţi fi mai puţin atins de orice vibraţie joasă.
Prin urmare, trebuie �eput prin a transforma vechiul om, adică a elimina cu răbdare toate greşelile,
antagonismele, contra-dicţiile moravurilor şi obiceiurilor civilizaţiei noastre şi a zidi pe un teren nou
fiinţa superioară, care să ne pună �legătură cu regiuni subtile �lte, divine.
Experienţa ne demonstrează că fiinţa omenească este o conştiinţă capabilă să trăiască �r-o substanţă
subtilă extrem de rafinată, �care are acces la modularea energiei ce dirijează fenomenele. Pentru a se
menţine �echilibru �această substanţă, ajunge să-şi construiască un sistem de energie oscilantă,
capabil să se sintonizeze cu vibraţiile acestor Lumi superioare, pentru ca astfel Conştiinţa să-i poată
discerne caracteristicile. Această remarcă este esenţială. Oricare ar fi lumea �care trăim, oricare ar fi
natura energiei �acţiune �care ne deplasăm, pentru a aprecia esenţa unei vibraţii trebuie să-i fi trăit
efectele, trebuie mai ��să o trezim �noi.
Este necesară şi experienţa lumilor inferioare pentru a crea �sistemul nostru de acorduri potenţialităţi
care ne permit, �gradul următor, să discernem cauzele de efectele pe care le-am trăit, deoarece există
astfel un termen de comparaţie.
Pe păm� nu toată lumea ştie să aprecieze diferenţa care există �re atmosfera unei discoteci şi aceea a
unei biserici, �ceea ce priveşte vibraţiile subtile care ating esenţa fenomenelor.
Pentru a �#355;elege viaţa reală a Sufletului pe păm� şi �invizibil, pentru a judeca corespunzător
manifestările conştiente ale stării de veghe şi ale stării de somn, este indispensabil să ne dăm seama de
situaţia noastră �Univers.
Suntem, după cum am spus, un focar de substanţă radiantă, susceptibilă să emită energie şi să perceapă
vibraţii care ne aduc informaţii asupra calităţii şi raţiunii fenomenelor. Pentru a discerne aceste calităţi,
pentru a le compara �re ele şi a scoate din ele un raţionament logic, trebuie mai ��să fi apreciat
efectele �lumile �care ele se manifestă. Aceste efecte sunt de două feluri: bune sau rele. Aceste calităţi
sunt determinate de densitatea şi sincronismul oscilaţiilor focarului nostru propriu de energie care
vibrează �acord cu acelaşi tip de energii din Univers. Binele şi răul, fericirea şi suferinţa nu sunt deci
dec�efecte datorate mecanismului intim de rezonanţă al omului şi al Universului. Sunt relaţii care se
stabilesc �re constituţia energetică a omului şi cea a Universului. Universul fiind invariabil �relaţiile
sale de Cauză-Efect, rezultă deci că noi suntem cei care trebuie să ne schimbăm calitatea atracţiilor
sistemului nostru de energie.
Toată lumea a putut vedea pe păm� suma formidabilă de suferinţe provocate de urmărirea
satisfacţiilor personale, de prostie, de gelozie, de intoleranţa unora faţă de ceilalţi. Această cale nu este
deci cea care se armonizează cu calităţile energiei divine �care ar trebui să trăim. Suferinţa arată un
dezechilibru, un dezacord, o dezordine �re Om şi Univers. Ordinea favorabilă fericirii căutate de fiinţa
umană cere o cale opusă. Aceasta este aplicarea legii morale, rădăcina fundamentală a experienţelor
noastre şi a discernăm�ului lor.
Iată deci cum se prezintă, după observarea faptelor, mecanismul relaţiilor dintre Om şi Univers, care
45
determină, prin urmare, bazele ştiinţifice ale legii morale.
Fiinţa umană, prin faptele sale, dorinţele şi g�urile sale, radiază �trei lumi subtile principale. Pe
măsură ce �351;i focalizează motivele de acţiune spre lumea g�urilor, aceste trei centre de observaţie, de
percepţie capătă o importanţă deosebită. Şi �lumile superioare, a g�i, a dori, a acţiona sunt
inseparabile una de alta. Ele se contopesc �r-o aceeaşi facultate, receptivă la cel mai mic stimul, fie că
vine din afară sau din noi �#351;ine. Această sinteză, cu viteza ei de desfăşurare, cere deci o anumită opţiune
�modul nostru de a g�i şi de a acţiona. Dacă ar fi cu putinţă abordarea acestor dimensiuni şi
posibilitatea să trăim �substanţa lor, fără o selecţie mecanică, �direcţia forţelor pe care le punem �mişcare, Ordinea nu ar mai fi universală.
Deci, ori de c� ori g�iţi, doriţi, acţionaţi sub o influenţă oarecare, puneţi �mişcare o fracţiune de
eter ale cărei vibraţii se vor �repta spre destinaţia spre care aţi dorit. � acelaşi timp aţi creat �eter o
�cale de minimă rezistenţă�, care va �esni eforturile voastre �acest sens. Această cale magnetică este
un canal �care se vor vărsa oscilaţiile de aceeaşi natură. Dacă v-aţi g�it la voi �#351;ivă, dacă obiectivul
pe care doriţi să-l atingeţi este un profit pentru voi �#351;ivă, dacă aţi acţionat din interes personal şi cu
singurul scop de a trage de aici un avantaj oarecare, se produce următorul lucru: corpusculii electronici
ai eterului, după ce şi-au vărsat o parte din energia lor �sensul indicat, vor reveni spre voi. C�ul
magnetic astfel format va atrage prin afinitate toate sistemele de aceeaşi natură.
� cur� o veritabilă lume va gravita �jurul vostru, atrăg� prin simpatie, prin rezonanţă toate
formele vii de aceeaşi valoare. Iată-vă astfel legaţi, pentru un timp definit, de un sistem de energie ale
cărui acorduri vă vor obliga să repetaţi aceleaşi experienţe. � concluzie, pentru voi va fi mai uşor să
cedaţi acestor rezonanţe dec�să creaţi altele. A le distruge este o adevărată suferinţă. Toată lumea
cunoaşte puterea obiceiului şi comoditatea de a-i da ascultare. Neav� nici o raţiune superioară pentru
a schimba aceste obiceiuri, aceste rezonanţe, veţi trăi �acest fel toată viaţa şi după moarte sistemul
vostru energetic vă va aşeza �r-o atmosferă av� aceleaşi caracteristici, �tovărăşia unor fiinţe cu care
aveţi aceleaşi afinităţi.
Analiz� senzaţiile �ercate de Conştiinţă �viaţa păm�ească observăm suferinţa şi dezgustul
determinat de dorinţele senzoriale. Observarea faptelor �invizibil confirmă acest lucru. Pe măsură ce
cobor��lumea atracţiilor senzuale, percepţiile sunt mai materiale, atmosfera mai condensată, mai
groasă. Reducerea vitezei atomilor săi o face obscură şi avem impresia foarte netă că ne �#259;buşim.
Plăcerile intelectuale, bucuriile sănătoase ale datoriei �linite, exercitarea conştientă a calităţilor
superioare ale sufletului, satisfacţia de a te face util, de a fi contribuit la opere de pace, de unire, de a fi
uşurat suferinţe determină, dimpotrivă, o fericire care durează şi dă Sufletului o senzaţie de forţa, de
energie superioară.
Experienţele din planurile subtile ne �ăduie acum să �#355;elegem aceste fenomene. Toate eforturile astfel
direcţionate ne pun �legătură cu Monadele �care sub un volum mai mic, energia radiază o forţă
considerabilă. Este deci foarte natural că această radiaţie este comunicată Personalităţii noastre
păm�eşti.
Experimental, atmosfera Lumilor invizibile se modifică pe măsură ce ne detaşăm de satisfacţiile
senzoriale. Indispoziţia generală pe care o simţim �lumile inferioare nu mai există. Simţim o stare
progresivă de relaxare, de bunăstare care se accentuează şi devine bucurie, fericire formată dintr-o
seninătate liniştită, ale cărei senzaţii multiple sunt cu neputinţă de descris.
Substanţa a urmat aceeaşi evoluţie. De la obscuritatea completă a stărilor inferioare, o uşoară
luminescenţă se manifestă şi progresează. Această claritate, care se poate compara cu aurora, este la
46
�eput un fel de ceaţă cenuşie. Apoi opacitatea se risipeşte, cenuşiul devine mai puţin �unecat, ceaţa
mai puţin deasă. � sf�#351;it, această claritate se accentuează, devine comparabilă cu luminozitatea soarelui
nostru la amiază.
De o intensitate egală �toate punctele, această lumină este resimţită ca o căldură dulce şi �iorătoare.
Pentru a trăi �r-o astfel de atmosferă şi a profita de puterea sa radiantă �celelalte dimensiuni ale
spaţiului, experienţa demonstrează că trebuie să te desprinzi mai ��de atracţiile senzuale, după aceea
de dorinţa de satisfacţii personale, �sf�#351;it, de orice motive privind un obiectiv interesat. Această
conduită nu implică a trăi ca un pustnic, a te constr�e la un ascetism riguros fără nici o satisfacţie.
Structura noastră fizică are necesităţi pe care ar fi periculos să le nesocotim. Sub pretextul de a te
armoniza cu o Lume superioară, nu trebuie să te rupi de a noastră. Este perfect posibil să trăieşti fără
excese, să utilizezi satisfacţiile materiale şi să evoluezi �acelaşi timp.
Ajunge numai să nu-ţi faci din acestea obiectivul vieţii şi să nu li te ataşezi peste măsură. Repet, nevoile
naturii noastre materiale trebuie să fie doar reduse şi să li se acorde o atenţie mult mai mică, dar nu
trebuie neglijate. Eu mi-am realizat toate experienţele trăind ca toată lumea, �timpul preocupărilor
muncii mele zilnice, fără să urmez nici un regim special. C� afirm că ascetismul nu este obligatoriu,
eu posed dovada experimentală a acestei afirmaţii.
� rezumat, operaţia constă �r-o descentralizare succesivă a Personalităţii, a Eului Individual, pentru al
face să ia cunoştinţă de Pluralitatea Cauzelor asupra cărora este capabil să acţioneze. Se ajunge aici
�rept�u-ne atenţia asupra unor subiecte superioare naturii satisfacţiilor noastre materiale. Progresiv,
aceste forme ce privesc individualitatea noastră sunt părăsite treptat, focaliz�u-ne dorinţele, g�urile
şi emoţiile asupra unor obiective şi principii de viaţă superioare, p�#259; �ziua �care vom ajunge să
găsim satisfacţie şi fericire totală �aplicarea principiilor eterne ale vieţii.
Este important de notat că �această muncă evolutivă, bucuriile devin mai profunde pe măsură ce vă
perfecţionaţi sistemul vostru de rezonanţe.
Calea cea mai simplă pentru toată lumea este de a-şi �repta g�urile, dorinţele şi motivele sale de
acţiune c�mai puţin posibil spre sine şi c�mai mult spre idealuri superioare. Vă veţi da seama acum că
alegerea unui Ideal generos nu are nimic mistic. Aceasta este o concretizare a ideii directoare, călăuzind
profanul �acest sistem de perfecţiune.
Simultan, pe măsură ce vă g�iţi mai puţin la voi, trebuie să vă dirijaţi motivele de acţiune spre
frumuseţile vieţii. Ignoraţi-i aspectele ur� şi lipsurile. Priviţi totdeauna partea frumoasă a lucrurilor şi
luptaţi cu perseverenţă pentru a distruge toate formele răului pe care le ��iţi. Această atitudine,
indispensabilă pentru oricine vrea să colaboreze cu Invizibilul fără să se dezechilibreze, este la �em�
oricui prin actele sale zilnice. Cele mai mărunte fapte ale existenţei ne pot servi ca trambulină pentru a
evada din mizeriile noastre. Toate amănuntele, oric�de ne�emnate, pot fi folosite pentru dezvoltarea
energiei noastre către facultăţile superioare ale Conştiinţei.
Iată prin urmare mecanismul acestui fel de a acţiona. Energia pe care o puneţi �mişcare �substanţa
celorlalte lumi va urma orbeşte direcţia pe care i-o daţi. �dată ce raportaţi totul la voi �#351;ivă, ea se
condensează �voi. Schimb�u-vă sistemul de valori, vă descentralizaţi afecţiunile făc�u-le solidare
cu un alt ţel dec�voi �#351;ivă. Vibraţiile eterice se vor �repta spre acest ţel. Dacă este un Ideal generos,
corpusculii �ufleţiţi din lumea �care l-aţi situat, vor face din el un sistem �care se vor precipita
atracţiile de aceeaşi valoare. Slabe la �eput, oscilaţiile cresc amplific�u-se cu repeziciune. Pe măsură
ce dăruiţi tot ce aveţi mai bun �voi pentru �eplinirea acestui Ideal, vibraţiile �lte se �umează, şi
�cur� acest nucleu de energie constituie un sistem de acorduri bine organizat, �care vă va fi uşor să
pătrundeţi, părăsind fără regret vechiul suport.
Lucr� �otriva răului prin perfecţiune morală, �rept�u-vă atenţia asupra utilităţii lucrurilor,
47
discern� farmecul, poezia, frumuseţea naturii, �ăţaţi să iubiţi viaţa pentru ea �ăşi. Căut�
frumuseţea �forme, apoi �expresii, iubiţi �cur� această frumuseţe �afara formelor.
Căut� binele �fapte, �dorinţe, �g�uri, �sentimente, �ăţaţi să iubiţi acest bine pentru el
�uşi.
Iată calea veritabilă a Iniţiatului. Secretul vieţii este cuprins �acest mecanism care este la �em�
tuturor. Pe măsură ce deosebiţi caracteristicile Frumosului şi ale Binelui, vă �reptaţi spre izvorul
veritabil al libertăţii şi fericirii. Prin eforturile voastre, �ăţaţi să trăiţi �constantele Armoniei, şi �cur� nu veţi mai dori să trăiţi dec�pentru ea. � acea zi, sunteţi foarte aproape de perfecţiunea totală.
Voi veţi fi �ăţat de mult să comunicaţi prin mii de mijloace cu aceste Lumi admirabile care vă
pătrund, iar domeniul viselor nu va mai avea secrete pentru voi.
48
1.16 OBSERVAŢII ASUPRA MECANISMULUI INTUIŢIEI ŞI INSPIRAŢIEI
Desfăşurarea acestor studii mi-a permis să observ c�va caracteristici asupra diferitelor mijloace de a
coresponda cu Invizibilul.
Pentru a explica uşor natura fenomenelor, cea mai bună soluţie este aceea de a compara fiinţa umană cu
un post telegrafic fără fir, capabil să funcţioneze alternativ �regim de emisie-recepţie. Selectarea
undelor pe care dorim să le emitem sau să le receptăm cere aplicarea unor exerciţii elementare de
psihism.
Acordul �rezonanţă a sistemului psihic cu Lumile superioare cere orientarea ideilor spre Binele moral.
Presupun, �consecinţă, că vrem să ne antrenăm organizat şi metodic. Acesta este singurul mod de a
obţine rezultate raţionale.
Diferitele expresii utilizate p�#259; aici, definesc imperfect această categorie de fenomene. Cuv�ul
clarviziune nu este exact, se pot �reţine legături cu Invizibilul fără a fi clarvăzător. Cuv�ul medium
este de asemenea nepotrivit. Noi nu suntem intermediari, ci operatori conştienţi. Deşi nu sunt
partizanul ideii de a crea noi definiţii, găsesc totuşi util să definesc toate operaţiile psihice care au ca
scop să corespondeze cu Invizibilul, sub numele de operaţii �transconştiente�5, �#355;eleg� deci emisie
sau recepţie transconştientă. Acest termen dă ideea unei acţiuni prin conştiinţă şi aceasta e, de fapt
prima regulă de notat. Orice fenomen av� drept scop să stabilească o comunicare cu celelalte Lumi,
trebuie să fie conştient. Operatorul trebuie să aibă toată libertatea de spirit. El trebuie să poată nota
calm, rece, ordonat şi precis cele mai mici amănunte. Observaţiile sale trebuie să fie detaşate, ca şi cum
ar fi vorba de altcineva, el netrebuind să se lase absolut deloc implicat. Inutil să mai spunem că trebuie
să aveţi o sănătate fizică şi psihică bună, spiritul detaşat �mod voluntar de frăm�ările zilnice; după
c�va tentative vă veţi putea da seama de toată luciditatea pe care o aveţi şi de �reg liberul arbitru care
este posibil să-l obţineţi.
Schema, condiţiile experienţei, sunt �toate cazurile aceleaşi ca pentru dedublarea personală, numai
directivele g�irii se schimbă.
Pe această bază este posibil să se studieze fenomenele de telepsihism (telepatie). Pentru a reuşi aceste
experienţe, trebuie mai ales ca cele două posturi să lucreze �reună la aceleaşi ore, �zile dinainte
stabilite. Ele nu trebuie schimbate sub nici un pretext. Fiecare post se acordează cu partenerul său prin
g�uri de prietenie reciprocă.
Cel care funcţionează ca receptor face vid �el �uşi şi nu trebuie dec�să observe �linişte vibraţiile
care �parvin. Aceste vibraţii se pot prezenta sub formă de imagini, de sunet sau g�uri. Distanţa nu
are nici o influenţă asupra producerii fenomenului. La �eput, postul emiţător trebuie să evite să
transmită fraze complexe. El trebuie să-şi formuleze g�ul printr-un singur cuv�, exterioriz�u-l c�mai mult. Trebuie să �351;i imagineze că strigă �urechea corespondentului, că aceste litere se �criu �eter, că produc un sunet puternic, etc. Eu am primit �acest fel g�uri la cincisprezece mii de
kilometri ca şi cum cineva mi-ar fi strigat tare �ureche. Surprins de acest rezultat, am făcut un salt
pentru a vedea cine se afla aproape de mine şi acest gest inconştient demonstrează necesitatea unui
antrenament serios.
Medicina psihică, �rebuinţată �acest fel, dă rezultate care ar fi apreciate drept miraculoase de către un
profan. După părerea mea, dacă vreţi să căpătaţi �redere deplină �puterile proprii, exerciţiul
5 (trans - prepoziţie latină care arată situaţia dincolo de un termen, trecerea de la o stare, de la un fapt, de la o situaţie la alta. Se utilizează �general pentru a indica un g� mai �lt �acţiune).
49
medicinii mentale este cel mai bun antrenament pe care-l puteţi urma. Vă sfătuiesc să vă �rijiţi
pacientul fără ca el să o ştie. Nu vă faceţi probleme din pricina distanţei. Acţiunea este aceeaşi la un
metru sau la mai multe mii de kilometri; de preferinţă este mai bine să realizaţi aceste tratamente atunci
c� bolnavul doarme. Afară de cazurile de origine karmică �care răul revine sub o altă formă, nici o
boală nu rezistă acestui tratament care este dintre cele mai puternice cunoscute p�#259; astăzi. Am observat
că nu trebuie niciodată �rerupt tratamentul �mod brusc, ci rărindu-l �mod progresiv.
Este de asemenea posibil să te �rijeşti pe tine �uţi cu ajutorul medicinii mentale, să-ţi recuperezi
forţele aproape instantaneu, să limitezi efectele negative ale influenţei unei persoane sau eveniment, sau
chiar să-ţi schimbi condiţiile de viaţă. Singura limitare a acestor puteri de vindecare provine din
oscilaţiile produse de acţiunile noastre (conform legii cauzei şi a efectului), care au un efect de
amortizare. Conduita morală ce am indicat-o anterior este deci necesară, pentru ca acţiunile pe care le
realizăm să fie c�mai armonios integrate.
Deoarece acelaşi mecanism stă la baza transmiterii conştiente a g�urilor, se poate comunica cu toate
nivelurile substanţei, de la aspectul materie p�#259; la aspectul forţă. Răspunsul este variabil; cel mai adesea
el parvine sub forma unui vis, �care o imagine simbolică vă permite să-l adaptaţi caracterului vostru,
temperamentului vostru. Dacă faceţi aceste exerciţii dimineaţa, recepţia se poate realiza prin viziune sau
intuiţie. Viziunea poate să apară �r-o formă neaşteptată, ca un peisaj proiectat de o lanternă magică
sau chiar animată, ca un film cinematografic. � acest din urmă caz este chiar posibil să aveţi conştiinţa
că participaţi mai mult sau mai puţin activ.
Ajungem acum la intuiţie, pe care eu o numesc �recepţie fără imagine�. Deşi sunt veri buni, intuiţia nu
trebuie confundată cu inspiraţia. Intuiţia nu se pretează la nici un fel de raţionament momentan, ea e
recepţia fără imagine a vibraţiilor care se manifestă de la percepţia subtilă p�#259; la cea vorbită.
E o idee sau un ansamblu de idei care parvin, confuz la �eput, apoi din ce �ce mai clar p�#259; la a auzi
ca şi cum cineva ar vorbi la urechea noastră. Uneori, ideea are durata unui fulger, alteori avem senzaţia
că primim ideile estompate. Dezvoltarea intuiţiei se face �acelaşi mod ca la celelalte procedee de
comunicaţie. �tins, liniştit şi calm, vă concentraţi suficient de ferm g�ul asupra problemei de
rezolvat şi alungaţi orice alt g� din c�ul conştiinţei. �dată ce o idee, sau un ansamblu de idei se
precizează, notaţi-le imediat.
Dacă se consideră intuiţia ca �eputul unei corespondenţe mentale cu celelalte dimensiuni ale spaţiului,
se poate spune că inspiraţia �prezintă stabilizarea şi complementul. � intuiţie ascultăm, prindem
vibraţii �tăcere. � inspiraţie, dimpotrivă, nu trebuie să ascultăm, căci toate activităţile mentale sunt la
maximum lor de activitate. Nu mai e o comunicaţie mentală, ci sunteţi voi �#351;ivă cei care realizaţi
deducţii, cu o uşurinţă incomparabilă. Inspiraţia este deci o excelentă metodă de lucru care se
stabilizează prin antrenament şi devine un mod regulat de corespondenţă cu Invizibilul.
Pentru a o pune �practică, trebuie să �epeţi prin a vă face obiceiul de a lucra la masa de lucru, �zile
şi la ore fixe. Invocarea puterilor prietene, arderea de sare amestecată cu tăm�, va ajuta la purificarea
atmosferei psihice şi la regularizarea oscilaţiilor subtile.
Presupunem că vreţi să aprofundaţi o anumită problemă prin metoda analizei şi a sintezei logice. Pentru
a putea judeca perfect liber şi a evita să cădeţi �banalităţi, trebuie să vă documentaţi temeinic asupra
subiectului de studiat. Apoi este necesar să vă puneţi la curent cu studiile actuale asupra problemei �cauză. � sf�#351;it, printr-un efort de voinţă, trebuie să alungaţi totul din g�ul vostru şi să �epeţi să
studiaţi ca şi cum nu aţi şti nimic despre subiectul de rezolvat. Dacă urmaţi această metodă �organizarea studiilor voastre, atunci inspiraţia se va manifesta. La �eput nu vă veţi da bine seama de
fenomen. �tr-un moment �care g�ul este focalizat pe problema de cercetat, apare un val de idei
noi. Ideile vin cu o rapiditate at�de mare, ��reuşiţi cu greu să notaţi totul. Sub influenţa acestei
50
panorame de g�uri scrieţi, meditaţi, raţionaţi, deduceţi cu o uşurinţă extraordinară. După ce aţi scris
numeroase pagini �care credeţi că aţi găsit soluţia problemei, sunteţi oprit brusc de anumite obstacole.
Părăsiţi masa de lucru, tulburat de acest aspect al problemei la care nu v-aţi g�it �ă. Data viitoare,
după ce v-aţi documentat asupra acestei idei noi, vă aşezaţi din nou la lucru; aceeaşi clarvedere se
manifestă, aduc� bucuria de a descoperi noi aspecte, p�#259; �momentul �care apare o nouă
dificultate. Aceasta pare mai gravă dec�celelalte. Vă �rebaţi chiar dacă este raţional să continuaţi cu
această metodă. Totuşi, reluaţi din nou lucrul şi rezultate interesante vin să recompenseze eforturile
făcute. Sub influenţa concentrării g�ului se ajunge la situarea conştiinţei �r-o dimensiune
corespunzătoare domeniului mental, ceea ce dă acces la noi asociaţii de idei. Astfel ajungeţi să vă
explicaţi cu uşurinţă anumite mecanisme ale fenomenelor din manifestare.
Inspiraţia cere mai mulţi ani de antrenament �inte de a constitui o metodă regulată de lucru.
Numeroase obstacole dăunează dezvoltării sale: proaste dispoziţii fiziologice şi psihologice, temperatura,
starea hidrometrică a atmosferei, etc. Educaţia, instrucţia, mediul frecventat, dorinţele obişnuite vin să
contribuie favoriz� sau �iedic� transformarea fenomenului �r-o nouă facultate.
Astfel, �anumite zile, abia v-aţi aşezat la masa de lucru şi �ată sunteţi sub vraja acestei �#355;elegeri
superioare. Totul este de o simplitate copilărească şi această stare apare ca fiind at�de normală ��aveţi impresia că a existat din totdeauna şi că va dura veşnic. �să, dacă �acest moment vă �reptaţi
atenţia asupra fenomenului �uşi, şi căutaţi să ascultaţi pentru a vedea �ce fel se manifestă această
luciditate, totul �etează imediat, şi deveniţi incapabil să legaţi două idei.
Alteori, dimpotrivă vă simţiţi �r-o dispoziţie excelentă. Vă aşezaţi la masa de lucru, convins că veţi
obţine lămuriri senzaţionale. Orele trec, cu neputinţă de a obţine vreun rezultat. Se poate prelungi
această stare timp de patru sau cinci ore şi aveţi senzaţia că nu este nimic de făcut. Creierul pare �ăluit
de un văl de nepătruns şi vă părăsiţi studiile nemulţumit şi prost dispus.
Perioadele de muncă efectuată sub inspiraţie, sunt �general impregnate de o senzaţie de pace, de
bucurie care durează toată ziua. Această inspiraţie variază �intensitate �funcţie de subiectele analizate.
C� tratăm subiecte referitoare la relaţiile Universului nostru cu Absolutul, lacrimile ne izvorăsc
spontan din suflet, fiind �acelaşi timp �r-o stare de inefabilă inspiraţie care generează o bucurie de
nedescris. Această metodă de lucru nu trebuie confundată cu extazul. � această stare de inspiraţie
răm�m perfect conştienţi, �ă ideile pe care le vehiculăm sunt pline de o astfel de �ărcătură ��vibraţiile care se degajă acţionează asupra sferei emoţionale. Dacă am �ins destul de departe dorinţa
de a cunoaşte ultimul amănunt al enigmei, un tremur ne cuprinde şi, ca un imens duş �heţat, fiori ne
trec de la cap p�#259; la picioare. � această stare de rezonanţă pierdem noţiunea timpului.
După ore �regi de lucru susţinut, avem impresia că am �eput abia de c�va minute şi dacă cineva
vine să ne �rerupă, avem percepţia că respiraţia ne este tăiată, ca şi cum am fi căzut dintr-un loc �lt.
Studiul privind formele geometrice şi relaţiile lor numerice este un antrenament mai dificil. La �eput
nu-i putem consacra timpul pe care l-am dori, căci mintea se ��eşte �cerc şi acest dans ne�etat
�iedică orice muncă. � general, inspiraţia privitoare la subiecte filozofice sau morale este mai uşor de
obţinut dec��cazul subiectelor metafizice, care cer o concentrare mai profundă a g�irii.
Oboseala rezultată dintr-o stare de inspiraţie se traduce printr-o stare de vid. Capul pare gol şi corpul
este obosit de o cheltuială de energie nervoasă. Toate aceste particularităţi care �oţesc inspiraţia sf�#351;esc
prin a dispare �timp. Fenomenul se transformă �facultate durabilă, nici mai mult nici mai puţin
aparentă dec�acelea pe care le posedăm deja. Ajungem să lucrăm �r-un mod mai regulat, fără
�rerupere, �r-un calm profund, fără bucurie, fără deprimare, �Pacea conştientă de a fi folositori.
Pentru a dezvolta şi regulariza exerciţiul acestei facultăţi se poate conchide:
1.Este util să se aleagă subiecte morale, filozofice sau metafizice a căror dezvoltare să servească binelui
51
general;
2.Căutăm să analizăm liniştit subiectul, re�ep� succesiv lucrul de at�a ori c�va fi necesar p�#259; se
obţine un rezultat logic şi raţional;
3.Se va acţiona �armonie cu �#259;lţarea ideilor pe care vreţi să le �#355;elegeţi şi se va respecta cea mai mare
puritate fiziologică şi psihologică.
52
1.17 VALOAREA RELATIVĂ A CUNOŞTINŢELOR ŞI A MIJLOACELOR DE
PERFECŢIONARE UTILIZATE � INVIZIBIL
Transformarea inspiraţiei �r-o facultate echilibrată cu celelalte, �ăduie posesorului său să comunice
cu planurile superioare la orice oră din zi, printre ocupaţiile sale obişnuite. Aceasta mă face să precizez
natura cunoştinţelor primite �Invizibil. Mulţi �351;i imaginează că posibilitatea de contactare a lumii de
dincolo, sau de dedublare conştientă, este deajuns pentru a �#355;elege legile Universului. Este o greşeală,
căci de fapt acestea măresc doar �suma probabilităţilor�.
Contactarea telepatică a Celor care sunt numiţi Călăuzitori, �ăţători, atraşi de iubirea voastră vă oferă
o veritabilă �ăţătură asupra acestor legi universale. Eu pot să vă vorbesc despre ea din experienţă.
Numai după mulţi ani de meditaţie, c� din deducţie �deducţie, aţi ajuns să schematizaţi legile
Universului �r-o aceeaşi Ordine universală, numai atunci vă daţi seama de greutatea, am putea spune
chiar imposibilitatea, de a exprima aceste Principii sub o singură formă. Conştiinţa evoluează �etape.
Dezvoltarea sa necesită discernăm�ul intelectual al raporturilor Cauză-Efect şi valoarea evolutivă a
elementelor actuale.
Să remarcăm odată pentru totdeauna, că un intelectual, un savant, nu este �mod necesar conştient �toată accepţiunea cuv�ului. Repet, pentru a fi �r-adevăr conştienţi, nu ajunge să deosebiţi raporturile
tehnice ale experienţei, ci şi raporturile de la Universal la Particular privind aplicarea acestor experienţe,
la Utilitatea morală, fără de care nici o evoluţie nu este posibilă. Nu se poate compara evoluţia
conştiinţei cu o memorie care se �ogăţeşte prin acumularea de experienţă. Dimpotrivă, ea este o
centralizare de aptitudini �r-o nouă unitate sintetică, d� impresia unei mai mari libertăţi. Prin
analogie, stările de conştiinţă sunt comparabile cu un observator care ar vedea mărindu-i-se orizontul pe
măsură ce s-ar �epărta perpendicular de solul păm�esc. Fiecare din noile etape ale conştiinţei le
sintetizează pe celelalte �r-o stare superioară care este cheia celor de mai �inte şi aşa mai departe p�#259;
la Cauza Primă. � aceste condiţii, ar fi stupid să se preconizeze acelaşi �ăţăm� pentru toată lumea.
A da directive după mentalitatea, temperamentul persoanei, a o conduce �alegerea sa, a-i deschide
ochii asupra noţiunilor pe care le ignoră, a o face să observe, să reflecteze, să compare, să deducă şi să
construiască noi inducţii, astfel este mersul �ăţăturii urmate de Inteligenţele superioare.
Posibilitatea unei legături personale cu aceste Inteligenţe nu se aplică la toată lumea, ci ea se manifestă �funcţie de gradul de evoluţie şi dezvoltare a facultăţilor fiinţei respective. Aceste cunoştinţe completează
�mod util pe cele deja acumulate şi pregătesc conştiinţa pentru Judecăţi �acelaşi timp mai
�cuprinzătoare� şi mai �ad�i�. Ele au o valoare inestimabilă pentru cel care le primeşte, deoarece
conţin o capacitate maximă de extensie, cu un minim de efort. Aceste cunoştinţe permit
experimentatorului să-şi păstreze echilibrul mental �studiul energiei pe care o manipulează. Radiind �jurul unei aceleiaşi Ordini universale, apropiindu-se de fiecare dată ceva mai mult de ţesătura, de
schema acestei Ordini cosmice, cunoştinţele acumulate aduc, puţin c� puţin, cercetătorul la
Conştiinţa acestei Ordini.
Măsura exactă cu care sunt �ărţite cunoştinţele permite să se obţină, fără eforturi apreciabile,
rezultate fără comparaţie cu orice metodă cunoscută p�#259; astăzi.
Intercomunicaţia zilnică este o facultate care se realizează �orice clipă, fără o pregătire specială. Un
simplu elan al g�irii; spre Protectori, aşează conştiinţa �dimensiunea, �radiaţia planului
corespunzător. Iubirea conţinută �acest g� purifică mediul de vibraţiile perturbatoare şi vă răm� să
notaţi răspunsurile, pentru a putea trage din ele concluziile logice ce se impun.
53
Repet, aceste cunoştinţe nu sunt revelaţii dogmatice, nu au nimic supranatural sau senzaţional; ele se
aplică numai, �r-un mod exact, unui nivel cu puţin superior mentalităţii cercetătorului; Căruia ��lţă, puţin c� puţin, Conştiinţa �regiunile fără formă ale Principiilor Lumii. Ca �toate studiile,
sunt surprize, puncte de vedere la care nu ne aşteptăm. Aceste noţiuni par să distrugă uneori pe cele pe
care le-am aflat mai �inte, �ă observăm pe urmă că ele le completează, reduc�u-le la un principiu
superior. Ardem astfel ceea ce am adorat, pentru a adora după aceea ce am ars. Reeduc�u-se,
Conştiinţa se inhibă faţă de durerea lumii şi vrea să contribuie la diminuarea ei. Pe măsură ce urcă,
spiritul devine mai puţin agresiv şi �#355;elegerea cea mai amplă �ovărăşeşte pacea lumilor superioare.
Aceleaşi remarci se aplică dedublării personale. Dedublarea fiinţei conştiente, �r-o regiune oarecare a
spaţiului, nu-i dă acesteia o cunoaştere integrală a lumii respective.
�ainte de a pătrunde �r-un plan cu o vibraţie mai �ltă, trebuie să �ăţăm mai ��utilizarea
elementelor mediului �onjurător. Vom lua cunoştinţă de posibilităţile, de limitele, de manifestările
susceptibile a se produce �această stare a substanţei. După ce am sesizai efectele, am observat rezistenţa
vibraţiilor, supleţea lor �a manifesta formele g�, subtilitatea reacţiilor de orice natură; numai atunci
ne debarasăm de atomii �legătură cu densitatea acestei substanţe şi pătrundem �r-o altă lume �care
vor trebui repetate �mod necesar aceleaşi studii, pentru a-i cunoaşte caracteristicile. Continuăm astfel
�r-un eter din ce �ce mai fin, p�#259; ce am atins punctul culminant �care Conştiinţa se uneşte cu
Esenţa magnetică a vieţii, care �dă acces la Principiile Lumii6.
Dacă vreţi să vă reprezentaţi �ă o dată structura vibratorie a Lumilor invizibile, vă veţi da mai bine
seama de lucrurile pe care le puteţi realiza �ele.
Am vizitat diferite dimensiuni, diferite planuri, observ� viaţa locuitorilor, animalelor, fiinţelor umane,
etc. Iată c�va observaţii pe care le-am făcut acolo. Fiecare stare de densitate sau dimensiune a eterului,
corespunde afinităţilor noastre, dorinţelor noastre, preferinţelor noastre. Fiinţele au acolo, �dimensiunea respectivă, viaţa pe care o doresc. Cum cea mai mare parte a oamenilor ignoră posibilitatea
de a trăi conştient �spaţiu, ei se vor �onjura de creaţii imaginare.
Ce �eamnă �mod exact expresia �creaţie imaginară�? Pentru aceşti oameni care nu ştiu, imaginaţia
lor este o realitate, aş spune chiar că este o necesitate a stării lor, cu acelaşi titlu ca şi creaţiile noastre
păm�eşti. Acestea nu mai sunt pentru lumea astrală dec��iluzii� şi �imagini�. Şi totuşi c� avem de
tras de pe urma acestor iluzii, c� suferinţe ne produc uneori! � concluzie, fiecare trăieşte �lumea �care se găseşte, cu ataşamentele sale, �onjurat de construcţii formate din materialele acelei lumi.
Nimeni nu se preocupă de natura acestor materiale �lumea subtilă următoare. Se ştie că atomii sunt
formaţi din particule de electricitate pozitivă şi negativă, gravit� una �jurul alteia, cu viteze şi după
orbite bine determinate, �ă nimeni nu se g�eşte că aceşti atomi constituie o lume reală şi nu
imaginară. Nimeni nu se g�eşte că această realitate este tot at�de palpabilă �dimensiunea respectivă
ca şi pe păm�. Această g�ire defectuoasă este datorată ignoranţei noastre �ceea ce priveşte
manifestarea vieţii � alte părţi ale spaţiului. Realitatea tangibilă, conştientă senzitivă a lumii �care ne
aflăm acum, este o lege universală pe care nici o dogmă nu o poate nega.
� afară de lumea Principiilor, fiecare stare vibratorie a substanţei universale se pretează admirabil la
crearea de forme, reprezent� obiectul atracţiilor fiecăruia. Prin comparaţie, aceste lumi sunt o
perfecţionare a lumii noastre. Ce căutăm noi pe păm�? � afară de nevoile necesare vieţii, fiecare
urmăreşte un scop. Cele mai comune dorinţe sunt legate de posibilitatea de a munci �pace şi de a face
destule economii pentru a cumpăra o mică casă. A fi acasă, �r-o vilă elegant mobilată, a avea mari
6 L��olution dans les mondes sup�eurs, GVP, Paris, 2000.
54
proprietăţi, a te plimba mereu, procur�u-ti noi plăceri, a avea haine noi, sunt scopuri destul de
răsp�ite şi deja mai greu de satisfăcut. Ar mai fi şi altele şi vă citez dintre acestea dorinţele poeţilor,
artiştilor, savanţilor de orice fel, care �351;i doresc, fiecare �felul său, să trăiască �pace unii cu ceilalţi.
Presupuneţi pentru o clipă că Păm�ul nostru şi locuitorii săi ar fi transferaţi �dimensiunea subtilă
următoare. Toate modificările făc�u-se proporţional, nimeni nu şi-ar da seama de aceasta. Fiecare şi-ar
continua ocupaţiile ca şi cum nici o schimbare nu ar fi avut loc. Cu toate acestea o atmosferă
neobişnuită de pace s-ar manifesta �toate domeniile. Relaţiile, mai puţin aspre, s-ar �ulci gradat.
Totul s-ar �eplini �ocmai, fiecare şi-ar vedea dorinţele realiz�u-se repede, fără a le st�eni pe ale
altora, �nici un fel. Ordinea socială ar funcţiona ca un ceasornic. Fapt nemaiauzit, politicienii ar trăi �pace, funcţionarii administrativi ar fi amabili, ziariştii ar spune adevărul, societăţile de transport ar avea
un orar pe care l-ar respecta şi doamnele n-ar mai fi geloase! Pe scurt, ar fi epoca de aur.
Perfecţiunea mijloacelor �rebuinţate �Invizibil este mult mai mare dec�această mică ipoteză
imaginară; mai ��pentru că oamenii sunt selecţionaţi �mod automat de către rezonanţele lor care �aşează �r-o aceeaşi lume, şi apoi pentru că fiinţe superioare vin să-i ajute să organizeze o stare de
lucruri care se adaptează caracterului lor şi care le �ăduie să pătrundă �stările superioare, pe măsură
ce ei �351;i dau seama de natura lumii �care trăiesc.
Am observat astfel, �cursul unei dedublări, o regiune a eterului �care se duc, după moartea lor,
oamenii mediocri, nici buni nici răi, necunosc� dec�viaţa lor obişnuită, cu plăcerile şi dificultăţile ei.
La �eput, senzaţiile lor materiale persistă. �să, după cum v-am spus, o �reagă categorie de oameni
devotaţi �art bucuria de a-i ajuta pe aceşti nenorociţi să pună �practică posibilităţile lumii �care se
găsesc. Ei �ep prin a-i debarasa de afinităţile lor mai apropiate de materie şi-i ajută să organizeze un
sistem social �care vor fi cu toţii fericiţi.
� această organizare fiecare se va dărui lucrului său, ocupaţiilor sale, obiceiurilor sale familiare: lucruri
tehnice, administrative, comerciale, ştiinţifice etc., �pacea şi calmul legate de natura substanţei �care
se găsesc. Printre altele, am observat pe unii care studiau circulaţia sevei �r-o plantă pe care au mărit-o
considerabil. Spaţiul a fost �ărţit �sectoare, �care au fost plasaţi indivizi av� aceleaşi atracţii.
Toată lumea era fericită. Vedeam anumite categorii de lucrători drămuindu-şi salariul şi realiz�
importante economii, deşi le-ar fi fost suficient să se g�ească la asta şi ar fi devenit multi-miliardari. �
lumea de dincolo, ca şi pe păm�, totul este relativ; nimic nu are cu adevărat valoare, dec�cunoştinţele
c�351;tigate. � acest oraş ideal vedeam tramvaiele circul� fără a face accidente. Am vizitat mai multe
uzine iară să constat altă. schimbare faţă de păm� dec�o mare fericire şi bunăstare pentru toată
lumea. Observaţiile cele mai interesante au fost �locuinţele construite de fiecare. Examin�u-le �
dădeam exact seama de natura g�urilor şi preocupărilor ocupanţilor lor. Unele erau simple, sobre şi de
bun gust, altele mari şi luxoase, mai multe erau mobilate �chip aberant, toate aceste forme
corespunz� imaginaţiei creatorilor lor.
�tr-o altă lume, inferioară, am observat �acelaşi fel, elanul voluptăţilor şi a pasiunilor animale.
Locuinţa se reducea �multe cazuri la un fel de grajd mirosind puternic a urină.
� rezumat, nimeni nu se poate dezvolta dec�cu ajutorul cunoştinţelor şi rezonanţelor sale. Aceasta este
logic, raţional şi conform cu natura noastră. A le furniza tuturor mijloacele de a-şi utiliza �cea mai
mare măsură capacităţile proprii, �eamnă a-i ajuta să evolueze.
Fiecare din sectoarele acestei organizaţii din altă dimensiune sf�#351;ea la o răscruce. Aceste răscruci
reprezentau locurile de concentrare din care oamenii erau repartizaţi �funcţie de diversele categorii
existente. O mulţime de străzi se ��eau la aceste răscruci. Unele erau aşezate pe acelaşi plan
55
orizontal, iar la altele, orientate oblic �sus sau �jos, se ajungea pe nişte scări. Săli de aşteptare cu
canapele �răcate �catifea roşie �ăduiau noilor veniţi să-şi aştepte r�ul.
Nu voi prezenta toate experienţele mele. G�irea fiind creatoare �aceste regiuni ale spaţiului, este
uşor să vă �hipuiţi toată perfecţiunea unor astfel de organizaţii. De altfel, bunăvoinţa este larg
recompensată. Fiinţele mai evoluate care dirijează şi canalizează aceste manifestări aduc puţin c� puţin
pe oamenii care ajung aici la o conştiinţă mai �ltă, ceea ce le va �ădui să ajungă la r�ul lor �altă
dimensiune, mai elevată şi să �eapă lucrări mai evoluate.
56
1.18 LIMITELE LIBERULUI ARBITRU ŞI INFLUENŢA VOINŢEI � CELELALTE LUMI
Cunoaşterea manifestărilor vieţii �celelalte lumi ne dă cheia tuturor viziunilor mistice ale anticilor
put� să �#355;elegem astfel raţiunea contradicţiilor lor aparente.
Studiul raţional al c�urilor, a căror densitate controlează puterea radiantă, cere mai ��de toate
calmul �absolut� al g�urilor. Doar �felul acesta se pot realiza observaţii imparţiale. Pentru cei care
sunt destul de avansaţi, nu există o derogare de la această regulă, căci ei ştiu să-şi controleze manifestările
g�irii lor. � invizibil, voinţa este o baghetă magică şi este destul de uşor ca să �epărteze tendinţele
instinctive. Ar fi interesant de ştiut �ce măsură această voinţă este capabilă să exerseze şi să cunoască
raporturile sale cu liberul arbitru.
Dacă este vorba de o perfecţionare personală, aceasta nu are limite. Ea creşte cu �inderea liberului
arbitru, p�#259; la libertatea absolută. Fiecare poate aspira să iasă din curentul Evoluţiei, prin branşarea
Conştiinţei sale la Principiile armoniei cosmice7.
Dacă vom căuta satisfacţii grosiere �lumile inferioare, experienţa este repede oprită de piedici de tot
felul. Devenim victime ale fiinţelor şi forţelor care acţionează �aceste spaţii obscure ale eterului, iar
rezultatul este �general nebunia. � aceste c�uri grosiere, batjocura locuitorilor lor este elementul
care domină. G�irea fiinţelor care trăiesc acolo se transmite �r-un mod destul de material. � lumile
superioare g�ul este clar, precis, �#355;elegerea lui este vie, imediată, fără să se audă nici un sunet. �
lumile inferioare avem senzaţia că auzim un timbru vocal necunoscut pe păm�, care seamănă cu o
voce subţire. Timbrul nu este ascuţit, nici grav; este puternic, fără personalitate. Rezonanţa sa este foarte
diferită de a noastră şi �acelaşi timp foarte distinctă. � ceea ce priveşte senzaţiile pe care le avem �aceste lumi, ele sunt aproape materiale.
�tr-o experienţă zăream prin atmosfera obscură a unuia din aceste planuri o persoană moartă, aşezată
pe treptele unei scări. Imaginea dădea impresia unei ambianţe �care domnea un �uneric absolut. Am
cobor�c�va trepte atras de această persoană, care mă �răţişa. Cu toată conştiinţa stării mele şi cu
toată experienţa mea, senzaţia materială a fost at�de puternică, ��fără voie am deschis ochii,
convins că m-a tulburat cineva �timpul dedublării. Mi-am dat imediat seama de greşeală, dar a fost
prea t�iu şi am pierdut un prilej excelent de a face observaţii interesante. Am păstrat numai senzaţia
rece a atingerii.
� sf�#351;it, cu toate că este cu putinţă să traversezi toate casele unui oraş, ca şi c� n-ar exista, nu trebuie
să se deducă de aici că te poţi duce la cineva �otriva voinţei lui. Altfel, ar avea loc ciocniri şi c�
perturbări n-ar rezulta! C� secrete descoperite! Liniştiţi-vă, �invizibil libertatea individuală este sacră
şi voinţa inviolabilă. Afară de cazul �care propriile voastre rezonanţe sunt �armonie cu cele ale
fiinţelor pe care le atrageţi �jurul vostru, n-aveţi a vă teme de vizite neaşteptate.
Pragul vostru este de netrecut şi nici un poliţist amator nu vă poate percheziţiona �felul acesta casa.
Pentru a stabili legături Continue cu o persoană care trăieşte pe păm�, trebuie să fii legat de ea prin
legături profunde: să-ţi fie părinte, logodnică sau prieten cu care să fii unit prin legături spirituale.
Legăturile de camaraderie nu sunt totdeauna de ajuns. Asupra acestui subiect am făcut experienţa
următoare: un t�#259;r vecin se interesa de probleme psihice şi-mi spuse că este curios să constate
fenomenul de dedublare. M-am �#355;eles cu d�ul să mă duc să-l văd chiar �seara aceea. Casa lui se afla
la douăzeci de metri de a mea şi-i cunoşteam �ărţirea interioară. Dat fiind faptul că eram obişnuit să
mă dedublez la cincisprezece mii de kilometri, �r-o ţară şi o casă necunoscute, fără altă cauză dec�7 Yram, L��lution dans les monde sup�eurs, Ibid.
57
afecţiunea faţă de o anumită fiinţă, această experienţă era un joc. Cu toate acestea am ��it dificultăţi
grave. La prima �ercare am fost comprimat de forţe necunoscute care m-au făcut să ţip de durere şi au
�iedicat degajarea. A doua oară am fost mai norocos: am reuşit să pătrund �camera t�#259;rului �ă
am fost alungat foarte repede de acolo de energia ambiantă. Abia am avut timp să-l zăresc culcat, cu
figura uşor luminoasă; i-am strigat tare numele după cum ne-am �#355;eles. � această clipă am fost respins
de o forţă necunoscută. Mi-a venit ideea că această forţă se datora unui oarecare Iacob. Mi-am exprimat
dorinţa să-l văd. Această persoană necunoscută se prezentă �ată, sub chipul unui soldat, ameninţ�
cu baioneta şi insult�u-mă. După mai multe eforturi am reuşit să-l dezarmez mai �� apoi să-l
alung cu semnul crucii. Din acest moment experienţa a luat un curs normal. M-am �poiat �corpul
meu, şi după ce mi-am notat toate aceste amănunte, am plecat din nou foarte conştient. După ce am
străbătut camera copiilor mei, am trecut dintr-un salt spaţiul care mă despărţea de locul ��irii.
Ajung� deasupra casei, un curent magnetic era c�pe ce să mă t�scă; am rezistat şi am cobor�perpendicular �camera celui care dormea. L-am văzut culcat, �răcat cu o haină de flanelă, cu braţele
goale. Pun�u-mi m�ile pe braţele sale pentru a-l face să-mi simtă prezenţa, i-am spus că sunt
aproape de d�ul, conştient de dubla mea stare, cu toată prezenţa de spirit şi fără nici o şovăire. M-am
�poiat �corpul meu, şi a doua zi l-am �rebat despre aceste lucruri.
Toate amănuntele experienţei erau exacte. Un camarad numit Iacob �părăsise de mai multe zile. C�despre vizita mea n-a avut cunoştinţă despre ea.
� general, c� călătorim, putem trece peste tot, �ă �ată ce g�ul se fixează asupra unui scop,
trebuie să ţinem seama de liberul arbitru şi de rezistenţele datorate c�ului locului pe care �vizităm.
Astfel, �cursul experienţelor mele, am ��it �mai multe r�uri rezistenţe sub formă de nori
negricioşi, eman� din casa persoanei pe care voiam să o văd. Am reuşit să le �ing, mulţumită
radiaţiilor simpatice emise de mobilele care mi-au aparţinut şi care se găseau �acea �ăpere.
Din toate experienţele se poate trage concluzia că voinţa exercită �Invizibil o acţiune proporţională cu
precizia cunoştinţelor pe care le avem şi cu detaşarea faţă de scopul urmărit. Despărţirea acestor doi
factori esenţiali conduce la un dezechilibru cu at�mai periculos cu c�egoismul este mai accentuat.
58
1.19 CUM DEOSEBIM FORMELE ŞI FIINŢELE
Dat fiind vastul c� de substanţă �care se echilibrează toate formele energiei a cărei nivel de vibraţie
variază �r-un interval foarte mare de frecvenţe, este uşor să ne imaginăm alcătuirea formelor vii ale
naturii.
Nu există nici un atom, nici o vibraţie c�de mică, care să nu fie �egistrată �substanţa cosmică.
De partea materiei, grăuntele de energie al substanţei ocupă un spaţiu minim. Condensarea energiei este
aproape maximă, excepţie făc� o fracţiune, fără de care ea nu ar putea răspunde nici unei vibraţii.
Aceasta este cea mai mare comprimare ce se poate obţine fără a depăşi limita Universului nostru. Este
limita inferioară extremă a vieţii - substanţa materială.
La limita superioară unde se manifestă partea forţă a substanţei, viteza de vibraţie extrem de mare a
atomilor i-a �răştiat pe aceştia �spaţiu, ajung� la cea mai mare extindere a sa. Fracţiunea infinitezimală
de inerţie mecanică ce le răm� corespunde �ocmai cu proporţia de energie care �ufleţeşte
partea materie. Ea este redusă la cea mai simplă expresie a sa. A o depăşi �eamnă din nou a trece
limitele Universului nostru şi a cădea �r-o realitate prea abstractă pentru conştiinţa obişnuită.
Expansiunea atomilor �partea forţă a substanţei radiază �volumul cel mai mare, pe c� la cealaltă
extremă, cea a materiei, acest spaţiu sferic nu era dec�un punct.
Aceste calităţi extreme ale substanţei se echilibrează �r-o reciprocă interacţiune, care nu este altceva
dec��viaţa�, curent neutru, susceptibil să se manifeste �toate părţile Universului nostru, păstr�
echilibrul sistemului de forţe pe care-l reprezintă. Raportul divizat al energiei vitale este raţiunea pentru
care fiinţa umană poate ieşi din Universul �care a luat cunoştinţă de posibilităţile sale relative şi
absolute.
Această schemă a organizării noastre cosmice va explica de ce toate mişcările, de orice natură ar fi, sunt
�egistrate de substanţa invizibilă. �tr-adevăr, ele nu s-ar putea forma �altă parte. Energia de atracţie,
care variază de la un maximum de compresiune la un maxim de extensie, cere �mod necesar un
suport, şi acest suport, este substanţa universală, a cărei proporţie variabilă de forţă şi materie defineşte
natura lumilor �care suntem chemaţi să trăim.
� aceste condiţii, toate lumile sunt tot at�de reale, unele ca şi celelalte, cele inferioare ca şi cele
superioare, toate fiind �indispensabile� discernăm�ului conştient care formează partea esenţială a
Fiinţei omeneşti.
Această ţesătură, această reţea, sub care ni se prezintă Universul �studiile făcute prin dedublarea
Personală, ne explică concomitent modul de formare al tuturor fenomenelor şi felul �care ele se pot
manifesta, �care pot prinde rădăcini şi pot evolua �diferitele lumi ale Universului nostru. Simplitatea
modului �care este constitut Universul face să iasă la suprafaţă ad�imea ignoranţei noastre.
Ea ne demonstrează sărăcia, inconsistenţa intelectuală a tuturor acestor cugetări care, din veac �veac,
�arcă literatura noastră, repet� ca nişte papagali aceleaşi banalităţi sub o formă adaptată mentalităţii
veacului. Aceste condiţii fundamentale, eterne ale vieţii, �toate Universurile care gravitează �spaţiul
nemărginit, vor arăta vastitatea observaţiilor care se pot face acolo. Prima condiţie de realizat pentru
cercetător, este să �eapă prin analiza acestei substanţe - tipar al tuturor vibraţiilor care au dat naştere
formelor multiple ale materiei vii. Pentru �eput, este prudent să se evite formele nenumărate care
gravitează �Planurile Universului nostru, neinteres�u-ne dec�structura vibratorie a acestor Lumi.
59
C�, prin experienţă vom deosebi caracteristicile celor mai accesibile planuri, c� ne vom fi dat seama
de natura forţelor ce se manifestă �ele şi de condiţiile �care este cu putinţă să trăim acolo, vom putea
�epe să studiem formele, �r-un mod mai raţional. � practică, să nu aveţi dec�o �redere limitată
�formele care se manifestă �cursul dedublărilor voastre. Trebuie să vedeţi substanţa ca o atmosferă
fără margini, de densitate şi luminozitate variabilă. O fiinţă destul de evoluată nu va răm� prea mult
�r-un plan �care se realizează o muncă mecanică. Conştiinţa sa superioară o va aduce repede la
sentimentul realităţii şi, dintr-o bătaie de aripă, ea se va ridica �regiunile �care se face studiul
Universului şi al legilor sale. Ea va experimenta, �351;i va �ogăţi conştiinţa posibilităţilor naturale şi, la
viitoarea sa �arnare va şti să lege Efectele şi Cauzele cu ţesătura Universului. Mi-ar fi imposibil să vă
dau o listă a imaginilor care pot fi observate �Invizibil, deoarece sunt nelimitate. Repet, nici cea mai
mică vibraţie nu se poate manifesta pe unul din planurile Universului nostru solar, fără să fie �egistrată
�diferitele puncte ale atmosferei cosmice �care evoluează Universul nostru. Oricare ar fi aparenţele
lor, atracţiile electronice, afinităţile, ideile, g�urile, dorinţele, sentimentele, toate forţele, toate
formele, toate lungimile de undă, toate radiaţiile sunt susceptibile să se manifeste �mişcarea universală,
sub numărul de ordine care le corespunde.
� practică, primele observaţii se vor �repta asupra discernăm�ului formelor şi fiinţelor vii. De
exemplu, iată pe cele mai comune:
1.Imaginile create de g�urile voastre personale;
2.Imaginile create de cei decorporaţi, după orientarea g�urilor şi rezonanţelor lor: organizare socială,
ştiinţifică, religioasă, locuinţe, obiecte, etc.;
3.G�urile efemere ale celor care hoinăresc la ��lare, sau spre un scop determinat, �r-un nivel
oarecare al substanţei;
4.G�urile colective ale locuitorilor păm�ului;
5.Imagini ale faptelor trecute, mici sau mari;
6.Dubluri �ufleţite de tot ceea ce există aici pe păm�, obiecte aşa zis inerte sau fiinţe vii;
7.Vieţuitoarele �eşi, deja bine constituite, ca plante şi animale, aştept�u-şi manifestarea lor
păm�ească;
8.�velişurile goale, efemere ale vieţuitoarelor care trec �lumi superioare, din anumite dimensiuni;
9.Fiinţele omeneşti, dintre care trebuie deosebite fiinţele adevărate de formele provizorii.
� sf�#351;it, trebuie să vă g�iţi că o voinţă superioară voinţei proprii se poate manifesta şi sub altă formă,
şi deci veţi �#355;elege dificultatea reală a acestor studii.
C�despre fiinţele superioare, Ele nu au formă. Ele sunt Centre de Energie autonomă. Le este uşor să se
prezinte �faţa voastră sub forma care le place, �ă �realitate le vedem rar. Simţim numai prezenţa lor,
prin c�ul special de energie prietenos, �rezător, impregnat de o radiaţie protectoare şi
binefăcătoare. � unele cazuri, Ele �351;i exprimă afecţiunea prin simboluri, cu unicul scop de a vă fi de
folos.
Studiul formelor g�irii cere o �em�re destul de mare. lată un procedeu practic pe care vi-l
recomand. C� veţi cunoaşte �eajuns compoziţia intimă a primelor niveluri pe care le puteţi aborda,
examinaţi lumea �care vă aflaţi, localiz�u-vă �r-o substanţă ceva mai puţin materială. Veţi putea
astfel observa diferitele amănunte, fără riscul de a provoca tulburări prin g�urile voastre personale. De
altfel, �felul acesta sunteţi mult mai liberi �acţiune căci nu mai sunteţi perturbat de radiaţia lumii pe
care o studiaţi. Această remarcă se aplică �toate cazurile. Studiaţi, de exemplu, fenomenele ştiinţifice �dimensiunea subtilă următoare şi veţi avea cheia formarii lor.
Observam �r-o zi, cu ajutorul acestui procedeu, constituţia obiectelor păm�eşti. Printre altele,
vedeam plantele şi arborii ca şi c� ar fi fost supuşi acţiunii razelor X. Pe un fond mai �his dec�60
mediul ambiant, deosebeam fibrele, ca pe o vastă reţea nervoasă, şi vedeam seva circul� �ele. �
acelaşi fel, zăream scheletul oamenilor, constat� numeroasele deformaţii ale coloanei vertebrale şi ale
toracelui.
Apreciem utilitatea unei forme, gradul de evoluţie al unei fiinţe vii, prin calitatea radiaţiei ei magnetice,
prin reacţia pe care o provoacă �jurul nostru, aşa cum vom vedea mai departe.
� invizibil, imaginile faptelor din trecut se deosebesc de imaginea organizaţiilor cu scop educativ a
fiinţelor care au părăsit planul fizic, printr-o activitate a cărei claritate şi realitate nu poate fi descrisă de
nici o expresie. �i amintesc Că am atins, �r-o uzină metalurgică, o aşchie metalică şi am avut o
senzaţie de arsură. Aceasta, natural, �starea de conştiinţă legată de acest plan.
Nu ne putem �hipui realitatea acestei existenţe şi a tuturor faptelor care se leagă de ea. Situaţi pe
acelaşi nivel de conştiinţă ca şi locuitorii acestei lumi, simţim noi �#351;ine, toată utilitatea indiscutabilă a
acestei organizări, şi nu ne vine ideea să căutăm să acţionăm din curiozitate asupra acestor forme. Unui
om echilibrat nu i-ar veni ideea, cum nu i-ar veni pe păm�, să-şi petreacă timpul spărg� geamurile
pentru a se distra. Observatorul conştient de posibilităţile lumilor superioare judecă această viaţă
invizibilă aşa cum un absolvent de liceu ar aprecia munca unui copil care �aţă să tragă linii. Utilitatea i
se impune din faptul că el �uşi a trăit aceleaşi experienţe şi că, de fapt, este cu neputinţă să dai cuiva
conştiinţa unei stări superioare, dacă el nu a asimilat un anumit nivel de �#355;elegere al organizării
macrocosmice.
C� este vorba de forme care reprezintă fapte trecute, voinţa acţionează mai activ. Ajunge să vrei
pentru a le face să dispară imediat, ca un clişeu de care �etezi să te mai interesezi.
Formele de mai mică importanţă, create la ��lare, fără consistenţă mai accentuată, se disociază uşor
sub influenţa voinţei. Cu toate acestea, nu trebuie să ne �redem totdeauna �aparenţe. C� ele
aparţin unor grupări, este posibil ca noi să fim cei mai slabi şi să fim brutalizaţi de oamenii care le-au
creat. Este mai bine să nu ne preocupăm de ele.
Sub influenţa g�irii, anumite forme se volatilizează fără urmă. Altele sunt mai rezistente, se apără şi
trebuie să angajezi cu ele un fel de luptă. � unele cazuri am constatat un reziduu lichid, gros, negricios,
un fel de protoplasma informă. Uneori, era un reziduu simbolic de sticlă spartă.
După c�va experienţe, este destul de uşor să deosebeşti formele-g�uri de fiinţele consistente. �
general, formele-g� sunt mai puţin vibrante, mai puţin active dec�fiinţele deja evoluate. Radiaţia
acestor fiinţe este mult mai puternică. � cursul acestor experienţe am dizolvat �r-o zi forma unui
c�e. Numai capul a rămas după aceasta şi am văzut un copil venind l�ă mine şi spun�u-mi că a
fost un c�e.
Intensitatea vieţii care �ufleţea acest cap m-a făcut să-mi �#355;eleg greşeala.
C� acţionăm pentru a dizolva o formă-g�, observăm mai ��o �etinire �activitatea oscilantă a
atomilor săi. Conturul �351;i pierde claritatea, devine şters. Dimensiunile se schimbă, imaginea devine mai
mică, totul devine inform şi �sf�#351;it dispare.
61
PARTEA A DOUA
C�va rezultate experimentale
cu privire la relaţiile fundamentale dintre Univers,
Om şi Semenii săi
2.1 PUTEREA G�DULUI
Toate procedeele de comunicaţie cu lumile invizibile, care culminează cu dedublarea personală, se
bazează pe echilibrul forţelor care acţionează �Univers, a cărui ţesătură energetică am schiţat-o
anterior. Concepţiile noastre obişnuite intră pe o cale nouă. Morala �ăşi evadează din arsenalul de
Drepturi şi Datorii create de oameni. Rezultatul experienţei ne permite să asimilăm conştiinţa umană cu
un sistem director şi centralizator de energie, �afara personalităţii temporar utilizată de această
Conştiinţă.
Căut� să se facă utilă, fiinţa umană �aţă să trăiască, să-şi manifeste voinţa �armonie cu legile
naturii şi sistemul de acorduri pe care-l va crea este veritabila cheie a puterilor superioare.
Mijloacele de comunicare cu lumile invizibile sunt destul de numeroase. Ele se �ind de la cea mai
simplă experienţă de spiritism p�#259; la comuniunea Conştiinţei cu lumile superioare. Instrumentul
utilizat �toate cazurile este g�irea. Studiul g�irii este foarte important şi cunoaşterea
mecanismului ei este baza elementară, indispensabilă, a tuturor fenomenelor psihice.
Este profund regretabil că acest mecanism este at�de puţin cunoscut. Efectele g�irii sunt tot at�de
concrete ca şi un obiect material şi importanţa ei creşte odată cu evoluţia conştiinţei.
G�irea este fructul unei lungi serii de evoluţii succesive. Natura a ajuns să �estreze omul cu o putere
at�de perfecţionată numai după experienţe nenumărate făcute �intervale de timp incomensurabile.
Aprofund� analiza mecanismului g�irii p�#259; la rădăcina ei fundamentală, ne dăm seama că ea nu
este un obiect prin ea �ăşi. G�irea este actul care rezultă dintr-un sistem de energii care ne permite
să utilizăm imaginile numite idei, fie pentru a discerne cauza fenomenelor, fie pentru a găsi cheia
manifestării lor şi a le adapta nevoilor noastre. G�irea exercită asupra ideilor o adevărată operaţie
metalurgică. Ea le comprimă, le frăm�ă, le forjează sub asalturile repetate ale imaginaţiei, pentru a le
mlădia �laminorul raţiunii.
Sub influenţa g�irii, o �reagă serie de operaţii inconştiente intră �joc. Pe de altă parte, atenţia,
comparaţia, judecata, determină o nouă ordine, orientată spre un scop final de natură sentimentală,
instinctivă sau voluntară.
G�irea este expresia unui dublu raport: �relativ� �timpul fenomenal, �absolut� adică constant,
invariabil �afara c�ului atractiv al sistemului nostru de Universuri. Acest dublu raport este cel care
ajută Conştiinţa să poată discerne efectele, să deducă din ele Cauzele şi să extragă Principiile
fundamentale �armonie cu propria sa natură.
Discernăm�ul asupra acestor raporturi ne poate duce foarte departe. � esenţă, raportul relativ,
variabil, urmează diferitele faze ale experienţei, �timp ce raportul absolut invariabil �extrage caracterul
de utilitate generală cu care �ogăţeşte conştiinţa superioară.
62
Trebuie să ştim că, ori de c� ori g�im, punem �joc o forţă ce o putem compara �mod grosier cu
energia electrică. Acest curent este de natură �pozitivă� ori de c� ori extragem din imagini o judecată
av� un caracter de utilitate generală. Acţiunea sa este tot mai intensă pe măsură ce se apropie de o
organizare ce are ca scop binele general. Cu c�g�irea coboară spre ideile de dezordine, de
dezorganizare, de egoism, spre orice imagine privitoare la instinctele inferioare ale animalităţii, cu at�caracterul ei �negativ� creşte. Ea se găseşte �r-adevăr comprimată de latura materie a substanţei şi
amortizarea ei rapidă �dă o viaţă efemeră.
Experienţa demonstrează că �g�urile de acelaşi fel se atrag, iar g�urile de polaritate contrară se
resping�. Aici se află originea tuturor asociaţiilor de idei compatibile, personale sau colective. Acţiunea
de a face bine ca răspuns la rău nu este dec�aplicarea strictă a acestei legi fundamentale. Practic�
maxima �ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte� amplificaţi un sistem energetic care �loveşte pe cel mai
slab, chiar dacă acesta ar avea dreptate. Trimiţ� g�uri de afecţiune unei persoane care vă vrea răul,
ridicaţi un zid de netrecut, de care se vor �sfăr�� toate g�urile potrivnice. Dacă duşmanul vostru
stăruie, el creează o cale de minimă rezistenţă pe care �vor reveni �mod fidel vibraţiile pe care vi le
trimite, asemenea unui glonte pe care l-ar fi tras �otriva unui zid. Aceeaşi lege se aplică de asemenea
bolilor fizice, morale, intelectuale, precum şi evenimentelor vieţii cotidiene. Toate acestea nu au nimic
mistic �ele şi depind de legile cele mai elementare ale naturii.
G�irea se mai leagă de �ă un sistem de energie, utilizat de un mare număr de persoane, sub o formă
superstiţioasă. Ne referim aici la invocare sau rugăciune.
Ştim din experienţă că ne este cu putinţă să punem �joc �invizibil forţe a căror putere este
proporţională cu extinderea centrifugă a atomilor. Pentru a trăi conştient �această atmosferă cu vibraţie
�ltă şi a avea acces la rezerva ei de energie, trebuie să ne fi debarasat de atracţiile grosiere. Această
descentralizare a conştiinţei cere o serie de eforturi susţinute, p�#259; ce interesul general �ocuieşte
interesul nostru personal. Trebuie să fim �stare să iubim elementele acestui interes pentru binele
general �aceeaşi măsură �care ne iubim pe noi �#351;ine.
Oric�de �epărtată ar părea realizarea acestui obiectiv, ea este totuşi abordabilă pentru toată lumea.
Fiecare poate să facă eforturi care să-i permită să devină o fiinţă superioară şi să trăiască �regiunile
quintesenţiale ale spaţiului. Dat fiind mecanismul ingenios al acestei organizări cosmice, putem deduce
de aici eternitatea vieţii, prin re�oirea ei automată, sub o formă sau alta. Aşadar, nu este numai
posibil, ci aproape sigur, că o mulţime de fiinţe omeneşti au realizat deja eforturile necesare pentru a trăi
ne�etat �regiunile superioare ale eterului. Această quasicertitudine devine definitivă prin experienţă,
c� constatăm �r-adevăr existenţa unor supraoameni, pe care strămoşii noştri i-au considerat adeseori
ca fiind zei.
Puterea extraordinară a radiaţiei lor, �ltele lor calităţi, mecanismul perfecţionat al dimensiunii �care
se află Ei, �rec �simplitate tot ceea ce oamenii şi-au putut �hipui despre zeii pe care i-au adorat şi
pe care �ă �mai adoră.
Dată fiind cunoaşterea legilor evoluţiei, era natural ca anticii să caute să-şi facă favorabile divinităţile
prin săv�#351;irea unor sacrificii mai mult sau mai puţin barbare. Astăzi, aceste superstiţii sunt cu grijă
cultivate de anumite organizaţii oculte ale căror interese sunt să prezinte c� coşmarul unor viziuni
infernale, c� beatitudinea unei vieţi paradisiace, pentru a putea manipula c�mai uşor masele de
oameni, care nu mai pot discerne adevărul, datorită ignoranţei lor �reţinute de aceste organizaţii.
Deoarece accesul �lumile superioare este efectul unei descentralizări a energiei noastre şi pentru că este
deajuns să iubim progresiv o mai �ltă şi mai perfecţionată r�uială, dogmele impuse de asociaţiile
religioase se prăbuşesc lamentabil. Urm� o linie de conduită onestă, căut� fără �etare să mărească
63
binefacerile unei r�uieli mai tolerante, mai prieteneşti, mai frăţeşti, fiecare va atrage asupra lui atenţia
�ltelor Individualităţi, care trăiesc �lumile superioare şi va primi, prin aceasta, un ajutor proporţional
cu �#259;lţimea scopului pe care �urmăreşte.
Este inutil deci să invocăm un Sf� oarecare pentru a-l face să lucreze �locul nostru. Toate bogăţiile
din lume nu vă vor deschide porţile acestor lumi superioare, �care şi cel mai sărac om poate intra.
�Moneda� pe care o �rebuinţăm �acest caz este la �em� tuturor: este atracţia universală
�reptată �sensul pozitiv al Universului, cu ajutorul g�irii. � timp ce, la limita materie a
substanţei, energia este risipită �r-o multitudine de efecte, de fenomene a căror realizare este efemeră,
de partea forţă avem unificarea cauzelor �r-un principiu de activitate care este �acelaşi timp Viaţă,
G�ire şi �ţelepciune.
A-ţi �repta g�urile şi dorinţele spre latura materială a existenţei, �eamnă a te complace �formele
multiple ale pasivităţii. A-ţi lua ca scop latura ideală a vieţii, concretiz�-o cu necesităţile practice ale
existenţei, �eamnă a atrage spre tine constantele pozitive ale Universului şi a deveni capabil să trăieşti
�ele, �r-o libertate deplină.
C� g�irea superioară radiază �spaţiu, amintiţi-vă că ea ascultă de legea Cauzei şi Efectului, ca
toate celelalte forme ale energiei. C� vă concentraţi ideile asupra scopului ce trebuie atins, cer�
cuviincios, sub formă de invocare sau de rugăciune, să fiţi ajutaţi �eforturile voastre, utilizaţi regulile
psihismului. Nu �rebuinţaţi dec�expresii �pozitive�, benefice, de �redere, de iubire, de siguranţă.
Ocoliţi toate ideile privitoare la rău, la ură, la teamă, la nesiguranţă, la durere, la pasivitate, la
ne�#355;elegere, etc. Numai expresiile contrare acestora au acces �Lumile de energie superioară şi dacă voi
atrageţi aceste energii binefăcătoare către voi, este evident că celelalte se vor distruge de la sine.
64
2.2 ILUZIA ŞI REALITATEA
Urmărind aceste relatări care, prin ele �ele, n-au nimic extraordinar, cititorul, care nu cunoaşte �ă
mecanismul psihic al Universului, �lină să se �rebe cum se pot deosebi �aceste studii, părţile
realului şi ale iluziei.
Dacă veţi reflecta la rezultatele experienţei, veţi �#355;elege că organizarea cosmică alege automat toate
formele energiei, după frecvenţa lor, după acordurile lor, spre latura materie respectiv spre latura forţă a
Universului.
� aceste c�uri imense de substanţă electromagnetică, nu există privilegiu. Oricare i-ar fi gradul de
evoluţie, fiecare primeşte, proporţional cu eforturile sale. Legea Cauzei şi a Efectului nu ţine cont că
această energie contribuie la fericirea sau la nefericirea individului. Mecanismul este acelaşi �ambele
cazuri.
Să considerăm caracteristicile generale ale Universului. �tr-un spaţiu mărginit, vom avea o substanţă
radiantă �estrată cu un potenţial variabil de +/-0,1. Prin ea �ăşi această substanţă nu are altă funcţie
dec�să absoarbă cu aviditate orice formă de energie. Acesta este elementul feminin, sensibil la toate
influenţele. Un element activ, mişcarea, �ufleţeşte această substanţă. Pe de o parte, un maxim de
intensitate şi un minim de forţă electromotoare centralizează atracţiile. Aceasta este latura materiei, �care se manifestă forţa centripetă.
Pe de altă parte, un minimum de intensitate, de debit, sub un maxim de voltaj. Aceasta este latura forţă,
pozitivă, �care domină forţa centrifugă.
Viaţa, element neutru, formată dintr-o legătură �re raporturile opuse ale mişcării universale, este
latentă �toate mişcările substanţei. Ea este �stare să se manifeste de la limita extremă a densităţii
maxime p�#259; la esenţa cea mai volatilă a universului nostru. Ea circulă liber �toate tipurile de mişcare,
fără să fie legată de vreunul dintre ele.
Stabilizarea acestor curenţi de �ltă şi de joasă frecvenţă creează �Univers stări echilibrate, planuri care
nu se amestecă deloc. Singură viaţa, formată prin echilibrul elementelor extreme, este �stare să le
pătrundă pe toate.
Pentru a schimba starea, planul, dimensiunea - variind masa substanţei �mişcare �Univers - trebuie să
reţinem că este indispensabil să dob�im viaţă. Această viaţă este la discreţia oricărui element
perturbator, a oricărui dezechilibru, susceptibil să se formeze �r-unui din modurile de mişcare ale
substanţei. Este suficient să se stabilească o �afinitate� �re două elemente de potenţial diferit şi se va
naşte un cuplu electronic a cărui frecvenţă va provoca �umarea acordurilor de aceeaşi lungime de
undă. Aceasta este istoria regnului mineral, reflectarea vizibilă a �rămădirilor invizibile de substanţă.
Formele de energie care circulă �materia păm�ească vor stabili canale energetice �re elementele
regnului mineral, căi de minimă rezistenţă care, vor da naştere la noi afinităţi care, la r�ul lor, vor
prinde viaţă �lumile invizibile, pentru a se manifesta cu primul prilej, pe Păm�.
Acumularea succesivă a potenţialităţilor, care rezultă de aici, determină repetarea vizibilă a mişcării
instantanee, care se observă �formarea principiilor regnului mineral. � loc. să se nască şi să moară
aproape instantaneu, elementele minerale reuşesc să se adune şi să-şi dea sprijin mutual. Rezultă de aici
o mişcare alternativă, extrem de rapidă, de viaţă şi de moarte, a atomilor, �ă ansamblul rezistă, creşte,
65
şi se dezvoltă �regnul vegetal.
Viaţa vegetală va dezvolta şi �ări modul de mişcare �eput �mineral. Observată �dimensiunea care
�este proprie, fiecare plantă constituie un mic univers de viaţă specializată; urmează apoi pe scara
evoluţiei protozoarele, primele rudimente ale regnului animal.
Mai ��fără nucleu, apoi o celulă ovulară simplă, apoi o asociaţie de celule, astfel evoluţia continuă de
la simplu la complex. � eter mişcarea se accentuează, energia potenţială amplifică activitatea şi devine
vizibilă pe păm�. Organele de mişcare se adună mai ���chip de raze �jurul unui centru, apoi �perechi aşezate de o parte şi de alta a unei axe simetrice. Afinitatea perturbatoare manifestată �viaţa
specializată, s-a transformat considerabil. Capabilă de o anumită sensibilitate, ea �351;i caută semenii şi se
măreşte cu toate afinităţile pe care le poate capta. Ea se leagă, se agaţă de ele şi �351;i măreşte puterea,
capacitatea de viaţă.
Acest mecanism elementar al unităţii de viaţă vizibilă şi invizibilă, ne deschide noi orizonturi asupra
tuturor acestor fenomene ale evoluţiei. Deoarece sunt relaţii constante �re un acelaşi potenţial de viaţă
c� vizibil, c� invizibil, evoluţia sistemului de acorduri, pe care el o reprezintă intră �condiţiile
normale. Chiar dacă acest potenţial vital se numeşte: mineral, vegetal, animal sau fiinţă omenească, el
este guvernat de un acelaşi principiu care se desăv�#351;eşte, atras spre latura pozitivă a sistemului său de
Universuri. Noi ştim, prin experienţă, că această latură pozitivă reprezintă un maxim de forţă, de putere
electromagnetică sub un minim de densitate. Rarefierea energiei este de aşa natură că libertatea este
aproape absolută şi manipularea acestei energii determină cel mai mare număr de efecte cu cel mai mic
efort.
Studiul faptelor ne arată toate afinităţile �rept�u-se �pre această latură pozitivă a Universului.
Viaţa urmează cu supunere aceasta evoluţie, a cărei autonomie se manifestă pe măsură ce se
perfecţionează.
Afinitate, dorinţă, sentiment, sunt tot at�a cauze susceptibile să ia fiinţă �substanţa universală. Este
deci natural ca �fiinţa omenească să se manifeste ne�etat aceste vieţi elementare. Omul reprezintă
pentru toate elementele vieţii mai puţin evoluate latura pozitivă a evoluţiei lor. La om �ă se manifestă
o atracţie de sens invers, spre latura materială a vieţii, spre plăcerile de tot felul şi această atracţie a
materiei vii este un fapt normal al evoluţiei.
Autorii care promovează egoismul ca bază a acţiunilor noastre nu fac dec�să dea curs acestei legi a
naturii. �să acest lucru favorizează evoluţia substanţei �regnurile inferioare, ��iindu-ne astfel
evoluţia personală.
Mecanismul vieţii, �universul nostru, pare să ne �eţe că prin dezinteresare personală se ajunge la o
anumită formă de �egoism spiritual�. Aceasta ar fi adevărat dacă nu ar interveni Iubirea Unităţii, care să
�poieze Multiplicităţii binele dob�it prin evoluţia personală.
Detaşarea omului, la modul mecanic, de formele vieţii inferioare, cu singurul scop de a se desăv�#351;i şi de
a trăi �regiunile superioare ale Universului, cu siguranţă că nu ar duce la o evoluţie spirituală reală.
Fiinţa umană ar putea fi generoasă, altruistă din principiu, din necesitatea mecanică a Universului,
păstr� �ad�ul ei un sentiment de individualitate, la care ar raporta fructul eforturilor sale. Această
conduită, �multe cazuri este conformă cu realitatea, şi mulţi filozofi nu au găsit Ideal mai �lt.
Experienţa dedublării personale �regiunile superioare ale Cosmosului ne lămureşte �ă şi această
problemă. Oricare ar fi gradul de evoluţie atins de un Iniţiat, dacă acesta lucrează pentru propriul său
interes, el nu va putea ieşi niciodată din sistemul de Universuri �care s-a născut, căci branşarea
conştiinţei individuale superioare la Conştiinţa cosmică, cere tocmai renunţarea la interesul personal.
Deoarece egoul este cel care �menţine �ciclul vieţii manifestate �sistemul de Universuri, fiinţa
umană nu poate ieşi din acesta dec�părăsindu-şi rădăcina personalităţii sale. Dacă reuşeşte acest lucru
66
libertatea sa este atunci fără margini, pentru că lucrează �armonie cu constantele Ordinii universale,
procreatoare a tuturor sistemelor finite care se află �spaţiul nemărginit.
Iată deci rezultatul definitiv la care ajungem c� reuşim să deosebim ceea ce este real de ceea ce este
iluzoriu. Toate cuvintele, toate expresiile par a fi fost inventate de fiinţa omenească pentru a-i masca
ignoranţa cu privire la viaţa universală. Realitatea este un cuv�, Iluzia este un altul. Am�ouă sunt o
necesitate a evoluţiei. Ceea ce este real pe Păm�, este o iluzie �dimensiunea următoare, şi aşa mai
departe. �să fără iluzia păm�ească nu ar fi nici o realitate superioară. Fiecare element viu �351;i are partea
lui de iluzie şi de realitate, tot at�de necesară una ca şi cealaltă, deoarece ele se transformă reciproc.
67
2.3 EVOLUŢIA � TIMP ŞI SPAŢIU
Realitatea sigură, experimentală a Lumilor existente �diferitele densităţi ale eterului cosmic, dă
cunoştinţelor noastre ştiinţifice o nouă valoare.
Noţiunea de energie apare prin nenumăratele ei transformări ca Protee universală. Particula electronică
creează, �v�ejurile sale vertiginoase, o supleţe extraordinară a substanţei şi dă omului care trăieşte �această substanţă puteri şi facultăţi quasidivine. Experimental totul se petrece ca şi cum aceste c�uri
de eter şi de supraeter electromagnetic posedă dimensiuni din ce �ce mai ample, pătrunz� succesiv
�substanţa cea mai densă. Este uşor de văzut că reciproca nu-i adevărată. Cu c�creşte fineţea şi
sensibilitatea acestor vibraţii, puterile celui care le percepe sunt din ce �ce mai vaste �Timp şi �Spaţiu.
Putem privi manifestarea ca un sistem de unde �reţin�u-se prin rezonanţă. Atunci este normal ca
voinţa omenească să poată crea fenomene de interferenţă, prin schimbarea potenţialităţilor pe care le
extrage din mediul �onjurător.
Acolo p�#259; unde putem merge cu cercetările, observaţia ne arată că viaţa �ufleţeşte materia forţă,
capabilă să răspundă la oscilaţii mai slabe, pe măsură ce ea radiază �r-un spaţiu mai vast, cu atomi mai
rari, iar limita de exteriorizare centrifugă a substanţei �mişcare pare a se confunda cu spaţiul infinit.
Sistemul nostru de Universuri ar fi atunci un ansamblu de Lumi finite, radiind infinit prin Cuante, şi
extrema limită a acestei radiaţii pare a marca punctul de tangenţă cu infinitul.
Pentru cel care ajunge cu experienţa sa p�#259; �aceste regiuni quintesenţiale ale Universului, fineţea
progresivă a stărilor succesive ale substanţei, puterile considerabile, Unitatea facultăţilor exercit�u-se şi
realiz�u-se �mod instantaneu, �r-o completă libertate, ��ăduie să abordeze constituţia
Universului du o sumă de probabilităţi necunoscute p�#259; aici.
� acest caz ne aflăm �prezenţa :
1.Unei substanţe �mişcare constantă, ascult� progresiv de cerinţele noastre, �r-un mod mai rapid
şi mai intens ;
2.Unei Inteligenţe conştiente de Unitatea şi de Universalitatea puterilor sale pe care le poate pune �mişcare �r-o porţiune sau ��regimea spaţiului pe care �ocupă, �r-o măsură �care reacţiunea este
exact proporţională acţiunii, care este capabilă de repaos sau de mişcare, �aceeaşi clipă.
Această extremă libertate �acţiune. � afara oricărei idei de timp şi spaţiu, ne arată că fiinţa umană este
capabilă să-şi creeze pentru uz propriu, un sistem de acorduri care �permite să-şi �reţină mişcarea,
fără să recurgă la formele limitate ale energiei.
Energia este limitată de doi factori: Timpul şi Spaţiul. Deducţia şi compararea faptelor ne permite să
considerăm evoluţia atomului viu ca av� drept scop transcenderea acestor două elemente esenţiale ale
sistemului nostru de Universuri. Timpul, distrugător al tuturor formelor energiei, este primul agent
�otriva căruia se angajează lupta. Atomii vii se coalizează �otriva lui. Ei se agaţă avid de toate
suporturile favorabile existenţei lor şi egoismul, centralizarea, este tendinţa de bază fără de care nici o
fiinţă nu ar fi putut exista �Creaţie.
După peregrinări fără număr de-a lungul regnurilor naturii, fiinţa vie �epe a poseda un sistem
68
energetic propriu �estrat cu rezonanţe destul de puternice pentru a-i permite să reziste timpului.
Analiza stărilor de conştiinţă �diferitele regiuni ale spaţiului mi-a �ăduit să deduc că fiinţa umană
marchează etapa finală �lupta universală a atomului vieţii �otriva Timpului.
Spaţiul fiind condiţionat de timp, victoria c�351;tigată asupra timpului este suficientă. Materia acumulată
de fiinţa vie �regnurile naturii, a evoluat �r-o formă mai �ltă a energiei şi animalul s-a transformat
�Fiinţa umană.
Profanul care nu a luat niciodată cunoştinţă de stările forţei �substanţa universală, nu-şi poate �hipui
cantitatea formidabilă de energie corespunz� acestei noi forme. Şi, fără a exagera, se poate conchide
că Fiinţa umană este nemuritoare �Timp.
Precizez ��Timp�. Aceasta este de o importanţă extremă pentru evoluţia noastră. �tr-adevăr, Fiinţa
umană reprezent� triumful vieţii asupra Timpului, nu are de ce să se mai neliniştească din cauza lui.
Această luptă pentru viaţă rezumă prima etapă a independenţei sale. Era necesar ca fiinţa umană să aibă
acces la un maximum de energie pentru ca potenţialul său vital să aibă de unde să se alimenteze,
recuper�u-şi forţele pe măsură ce acestea se epuizează, fără să fie limitat de durată.
Putem considera potenţialul vital al fiinţei ca un sistem oscilant, tinz� să se amortizeze, să se
degradeze sub influenţa Timpului.
Acţiunea centripetă a energiei vine să echilibreze această influenţă distructivă. Fiinţa vie va profita de
acest ajutor provizoriu al naturii pentru a acumula toată materia care �va permite să-şi păstreze viaţa.
Lupta �otriva timpului ia un caracter nou, pe măsură ce fiinţa umană evoluează. Progres�, sistemul
oscilant al animalului dob�eşte o sensibilitate care �permite să deosebească formele superioare ale
vieţii. Aceste elemente de conştiinţă se perfecţionează, p�#259; �momentul �care un ultim impuls le va
echilibra cu o stare neutră a Cosmosului.
Pentru a fixa ideile, să presupunem că această stare posedă, spre exemplu, 50% materie şi 50% energie;
acţiunile centripetă şi centrifugă ale Energiei sunt echilibrate. � această densitate, substanţa posedă o
unitate intermediară �re extremitatea Materie şi extremitatea Forţă. Echilibrul este perfect din dublul
punct de vedere, substanţă şi energie. Fiinţa vie care a reuşit să �atingă, posedă deci din acest moment
un sistem oscilant �care poate să-şi �reţină propria mişcare, fără să recurgă la energia centripetă.
Presiunea interioară echilibrează presiunea exterioară. � acest moment, viaţa nu mai este limitată de
timp; el reprezintă naşterea conştiinţei umane, odată cu trecerea din stadiul animal spre cel uman.
Dată fiind constituţia experimentală a Universului, Conştiinţa care abia s-a născut trebuie să facă
anumite eforturi pentru a evolua. Evident că, �această fază, această Conştiinţă nu-şi cunoaşte
posibilităţile. Prin analogie, o putem compara cu naşterea unei fiinţe vii. Primele v�ejuri de substanţă
cosmică, cele care au dob�it viaţă, vor utiliza, de-a lungul evoluţiei lor, această viaţă pentru a-şi mări
energia personală, ajung� pas cu pas la această stare intermediară a Cosmosului, �care o nouă
naştere le aşteaptă: cea a conştiinţei umane. Această deşteptare este pentru animal un fel de iluminare.
Fără să-şi �#355;eleagă caracteristicile, el ia cunoştinţă de Unitatea sa. El se simte Unu �mijlocul energiei
�onjurătoare. El a devenit o Individualitate omenească.
Dacă aţi �#355;eles mecanismul extrem de simplu al Universului nostru, puteţi distinge chiar de pe acum
această a doua parte a evoluţiei care ne priveşte pe toţi. Fiinţa vie, devenită o Unitate conştientă va lucra
acum să �ingă spaţiul care o desparte de cealaltă extremitate a Cosmosului, latura forţă a substanţei.
P�#259; acum predomina forţa centripetă. Acum forţa centrifugă este cea care va face să radieze energia
umană, şi această extensie va continua progresiv p�#259; la extremitatea Forţă a substanţei. Echilibrul, p�#259;
aici interior, centripet se va transforma �echilibru exterior, centrifug. Aceasta este uşor de �#355;eles dacă
avem �vedere că există o corespondenţă �re stările centrifuge, planurile, dimensiunile, densităţile
celei de-a doua părţi a Cosmosului - partea Forţă - şi stările centripete, planurile, dimensiunile,
69
densităţile primei părţi - partea Materie.
Radiind o energie centrifugă, conştiinţa umană fecundează stările anterioare pe carele-a trăit deja ca
entitate animală. Pe măsură ce �intează spre partea Forţă radiaţia sa diminuează spre latura materie,
căreia se deprinde să-i deosebească caracteristicile. Acest discernăm� al Trecutului său dă Conştiinţei
umane cunoaşterea Cauzelor şi a Principiilor care vor deveni singurele alimente ce �vor permite să
trăiască �atmosfera lumilor superioare, devenind capabilă să-şi găsească hrana �r-o substanţă mai
rarefiată. Conştiinţa atinge �cur� extremitatea Forţă şi astfel va �inge Spaţiul. Noul echilibru
rezultat de aici �dă o neutralitate asemănătoare Vieţii, ale cărei caracteristici le �răţişează. Conştiinţa
Unitate devine Multiplicitate şi evadează din Universul cosmic �care s-a născut.
� această schemă a evoluţiei este bine să reţinem un fapt foarte important şi anume că omul nu mai are
nici un interes să fie egoist. Dimpotrivă, egoismul, centralizarea, ��iedică să ia cunoştinţă, să distingă
Cauzele şi Principiile care vor deveni singura sa hrană �Lumile superioare. Egoismul �reţine �straturile inferioare. El �iedică migraţia energiei spre latura forţă, el �iedică debarasarea de
vibraţiile joase, indispensabilă evoluţiei fiinţei umane, de tot ceea ce �limitează accesul spre latura forţă
a substanţei. Fiinţa umană nu mai are de ce să fie egoistă, pentru că ea este independentă de factorul
Timp. Ea nu mai este �acelaşi ciclu.
Pentru a �inge acest timp, fiinţa vie a trebuit să acumuleze o cantitate uriaşă de energie. Pentru a
deveni stăp� Spaţiului, fiinţa umană va trebui să se descentralizeze, �poind naturii energia pe care
aceasta i-a �rumutat-o. Timpul, distrugător, caută să disocieze formele energiei. De-a lungul evoluţiei
sale, fiinţa umană atrage spre ea (centralizează) energie şi, cu ajutorul forţei centripete, rezistă timpului
printr-o atracţie constantă, egoistă, spre personalitatea sa centrală. Echilibrul dintre cele două tendinţe,
dob�it de-a lungul evoluţiei �dă fiinţei umane propria sa libertate.
Trec� prin toate formele vieţii, fiinţa umană va examina aceste forme, cu ajutorul unor noi facultăţi
care se vor dezvolta prin utilizarea g�irii. Lu� cunoştinţă de Cauzele fenomenale, ea se va debarasa
de formele substanţei. Aceasta o va interesa mai puţin, deoarece ea se simte �stare să reproducă după
voinţă aceste forme, pun� �mişcare. Cauzele care le prezidează.
Focaliz�u-şi atenţia asupra Principiilor care �lobează un număr tot mai mare de fenomene, fiinţa
umană se eliberează puţin c� puţin de lanţul Cauzelor şi al Efectelor, menţin� �echilibru atomii
sistemului nostru de Lumi. Ea se debranşează progresiv de la atracţiile care o obligă să graviteze ��interiorul� acestui sistem energetic. Frecvenţa sa se apropie de aceea a Universului �care trăieşte.
Cur� ea ajunge �punctul de tangenţă al sistemului său planetar cu Infinitul. Descentraliz�u-se, ea
va �inge Spaţiul şi nu va mai fi supusă nici uneia dintre obligaţiile care limitează formele vii ale
Universului din care a evadat.
70
2.4 O LĂMURIRE ASUPRA FORMĂRII UNIVERSULUI
După cele expuse anterior, putem să analizăm cauzele probabile pe care se bazează existenţa Universului
nostru. Spiritul clarvăzător �351;i poate construi un sistem de forţe, amintindu-şi principiile fundamentale
ale experienţei. � mişcarea universală, fiecare dezechilibru al energiei este compensat printr-un echilibru
de forţe sub un alt aspect. Aşa că nici un atom nu se scade şi nici nu se adaugă; are loc numai
transformarea energiei �r-o altă formă de energie.
� practică trebuie să ne amintim că atunci c� o formă de energie urcă, o alta, de aceeaşi valoare,
coboară. C� legătura s-a realizat, o dublă expansiune ţ�351;neşte din punctul de echilibru. Evoluţia
acestui punct continuă deci �mod invers şi variabilele �351;i schimbă sensul odată cu noul ciclu. Mai
t�iu vom revedea amănunţit aceste noţiuni interesante, care constituie bazele oricărei formaţiuni
cosmice.
Pentru moment, vreau să vă prezint c�va rezultate ale unor experienţe speciale, care oferă o nouă
viziune asupra problemei formării Lumilor şi a Universurilor. V-am relatat deja această experienţă
fundamentală, cea mai importantă sau, �orice caz, una din cele mai clare şi mai conştiente pe care am
realizat-o �lumile superioare. Voi vorbi despre starea sintetică de Unitate-Multiplicitate conştientă, la
care, pentru o clipă, am avut acces �toată cunoştinţa de cauză. � această stare, fiinţa umană este un
zeu. � ambianţa plină de Iubire, viaţa sa este peste tot şi nicăieri. Spaţiul �care radiază această energie
fără formă, divinizată, este impregnat de viaţa lui. Nici un atom nu poate fi influenţat, nici o vibraţie nu
se poate produce fără ca El (fiinţa umană �această stare) să nu fie imediat �#351;tiinţat. Slabele puteri
păm�eşti ale fiinţei umane sunt o reflexie palidă a energiei conştiente Unitate-Multiplicitate a acestui
sistem. Cuvintele sunt insuficiente pentru a reda starea resimţită �această dimensiune, �care suntem
��regime �fiecare atom, �aceeaşi măsură ca �ansamblu. Fie că acţionăm deodată �tot spaţiul
sferic sau �r-un anumit punct al acestuia, �otdeauna o vom face cu un impuls al �regii fiinţe.
Conştiinţa umană s-a transformat astfel �r-o energie stabilă calmă de nezdruncinat, �estrată cu o
imensă capacitate de atracţie, susceptibilă să producă mişcarea �r-un spaţiu considerabil, fără ca
Energia intrinsecă a acestei Conştiinţe să fie mărită sau micşorată �vreun fel.
Omniscienţa, Omnipotenţa, Omniprezenţa, se regăsesc �r-o singură Conştiinţă de Viaţă şi de Iubire
universalizată. Toate puterile sunt sintetizate �r-o singură capacitate atotcuprinzătoare de a trezi şi
polariza energia latentă din s�l Tăcerii eterne a Spaţiului infinit.
Am să vă prezint acum c�va caracteristici ale substanţei virgine, din afara sistemului nostru de
Evoluţie. Mai multe experienţe m-au pus �prezenţa unei atmosfere complet diferite de proprietăţile
obişnuite ale substanţei Universului nostru. Această nouă substanţă avea ca proprietate esenţială un fel
de inerţie mecanică. � eterurile succesive ale Universului nostru, substanţa răspunde vibraţiilor
personale cu o intensitate variabilă.
Simţim prin mii de legături că sistemul nostru oscilant comunică cu atmosfera �onjurătoare şi
experienţa demonstrează că această legătură devine mai intimă �atmosfera lumilor superioare.
Substanţa primitivă �care m-am dedublat nu prezenta nici o legătură de acest fel. G�ire, dorinţă,
voinţă, nici o atracţie nu acţionează asupra ei şi reciproc, această materie nu exercită asupra noastră nici
o radiaţie. Văzută �volum mare, această substanţă are culoarea ebonitei proaspăt tăiate. Nu vibrează,
nu are nici o elasticitate. � sistemul nostru de radiaţie substanţa măreşte bucuria de a trăi şi de a simţi;
aici nu simţim nimic, nu avem nici o senzaţie. După densitatea acestei substanţe, aveam impresia că mă
71
afla �faţa unui zid gros sau a unui val mai subţire şi mai puţin �unecat. � orice caz, pentru a
pătrunde �ea, trebuia să fac un efort mecanic. Cu braţele �inse trebuia să-mi deschid drum şi aveam
senzaţia materială că mişc o �melasă care nu se lipeşte�. �tr-o atmosferă mai puţin densă, este suficient
să facem gesturi opuse pentru a o �ăşura �jurul nostru, ca pe o manta. Această substanţă fără
coeziune m-a surprins �otdeauna. Dedublat �această atmosferă, te simţi lăsat �seama propriilor tale
forţe. G�irea, raţionamentul, conştiinţa sunt lucide, �ă nu au această sensibilitate pe Care o simţim
�gradele mai de jos ale eterului nostru cosmic. Cufundat �această melasă, pe care o manipulam ca pe
un obiect oarecare, comparam caracteristicile at�de diferite de cele ale Lumilor sistemului nostru de
evoluţie deosebind-o �g� de dulceaţa vibrantă, delicateţea şi sensibilitatea undelor extrasensibile ale
substanţei astrale. Existenţa unei substanţe at�de materiale m-a făcut să presupun că ea ar putea
reprezenta foarte bine materia forţă la originea sa. Să admitem o clipă că această materie este oscilantă,
această atmosferă de culoarea ebonitei, acest val de substanţă fără legătură ar fi starea normală, starea
virgină a materiei fără formă din infinit. Să o punem �prezenţa prerogativelor Conştiinţei Unitate-
Multiplicitate.
Cu facultăţile extraordinare dob�ite prin evoluţia Omului, care acum a ajuns un Supra-om, aceasta
nu ar ezita să mlădieze această substanţă, să o prelucreze, să o frăm�e, să caute a-i comunica prin toate
mijloacele propria sa energie, pentru a o face capabilă să răspundă unei �excitaţii�. �tr-un cuv�, acesta
este �uşi principiul formării şi evoluţiei Universului: a modela materia pentru a transforma o energie
mecanică �forţă electromagnetică; a face să ţ�351;nească din ea viaţa prin echilibrul forţelor puse �acţiune, a permite vieţii să �rebuinţeze această substanţă cu ajutorul afinităţilor prezente şi, �final, a
transcende �mod conştient manifestarea şi cauzele fenomenale.
Pentru moment nu voi insista mai mult asupra misterului originilor noastre. Am vrut să vă pun �faţa
acestor două Principii opuse: unul �estrat cu o viaţă conştientă, cu puteri universalizate, �afara
Timpului şi Spaţiului, celălalt - energie latentă, nelimitată, dormind �s�l Eternităţii. C� primul
acţionează asupra celui de-al doilea, un �reg sistem de forţe ia naştere cu acest prim val de viaţă
universalizată.
� sistemul nostru de Lumi, totul se petrece ca şi cum ordinea care domneşte �el ascultă de un Plan, de
o Schemă de acţiune generală. Această schemă, acest plan de evoluţie pare legat el �uşi de alte planuri
evolutive deja terminate şi av� ca scop să pregătească elementele Lumilor noi care vor fi, la r�ul lor,
nenumărate aspecte ale Ordinii Universale.
72
2.5 PRINCIPIUL UTIL ŞI FUNDAMENTAL AL VIEŢII OMENEŞTI
Informaţiile extrase chiar din atmosfera sistemului nostru de Universuri ne �ăduie să punem �valoare esenţa existenţei noastre.
Manifestarea materiei forţă �diferitele densităţi ale eterului, sub presiunea energiei Universale, permite
fiinţei umane să exercite puteri mai mari cu o cheltuială de energie mai mică, �r-un timp mai scurt.
Evoluţia sa, adică amprentele sale succesive �universul material, nu au drept scop dec�să-i uşureze
această ucenicie.
� diferitele Lumi şi Universuri paralele, atracţia este forma universală de manifestare a energiei redusă la
cea mai simplă expresie a sa. � afara manifestării �spaţiul infinit, atracţia nu are sens. Fie că un atom
este atras spre centru sau spre periferia unui c� magnetic, aceasta nu-i schimbă cu nimic valoarea
absolută. �tr-un sistem mărginit, �r-un univers limitat, atracţia capătă o valoare relativă �raport cu
punctul considerat. Este uşor să ne dăm seama că atracţia, observată din centrul unei sfere radiale, va fi
numită repulsie dacă se �reaptă spre suprafaţă. Noţiunea de repulsie este relativă la poziţia
observatorului.
Pentru a se diferenţia de masă, un cuplu de energie este obligat să reziste dublului curent de echilibru şi
dezechilibru provocat de deplasarea unui punct spre un altul. Pentru aceasta, el va acumula toate
oscilaţiile de aceeaşi frecvenţă. Fiinţa vie nu este altceva dec�un sistem de energie care a reuşit să
grupeze o cantitate de acorduri suficiente pentru a se menţine �echilibru �Timp.
Dacă vreţi să reflectaţi bine la observaţiile de mai �inte, veţi sesiza că Timpul reprezintă acţiunea forţei
centrifuge �partea materie a substanţei. Rezist� progresiv acestei acţiuni, fiinţa vie ajunge să se
alimenteze �substanţa �care cele două forţe, centripetă şi centrifugă, �351;i fac echilibru �aceeaşi
proporţie de materie şi forţă. Putem spune că factorul timp este �ins şi factorul spaţiu, pe care omul
�aţă să-l controleze, nu este altceva dec�acţiunea forţei centripete care se �inde de la acest punct
central p�#259; la extremitatea forţă a substanţei. Timpul şi Spaţiul nu sunt dec�aspectele Atracţiei
universale �acţiune, �cele două modalităţi ale sale, centrifugă şi centripetă.
� realitate, spaţiul infinit este reprezentat prin atomul material cel mai intim, şi timpul infinit prin
forţa cea mai puternică. Am�ouă se echilibrează. Expresiile Timp şi Spaţiu nu sunt deci capabile să
definească starea Conştiinţei omeneşti �s�l Eternităţii, căci Timpul-Spaţiu �care ea se găseşte nu e,
�realitate, dec�un Punct al mişcării universale �echilibru. Este un Centru atractiv fără dimensiune,
a cărui presiune interioară echilibrează presiunea exterioară fără măsură şi fără durată.
Deoarece atracţia este pivotul central, este pulsaţia eternă a Energiei fără formă, care palpită �s�l
Eternului Prezent, este normal ca observaţiile făcute la limitele Universului nostru să confirme acest
Principiu.
După ce a asimilat toate atracţiile din sistemul de Universuri �care evoluează fiinţa vie - devenită fiinţă
omenească - trebuie să se debaraseze de toate formele pentru a păstra numai o �ecuaţie personală�. A
răm� fără dorinţă, fără g�ire, fără afecţiune, nu este soluţia optimă a problemei.
Experienţa demonstrează necesitatea de a unifica dorinţele, g�urile şi acţiunile spre o aceeaşi direcţie,
�reptată cu iubire spre o r�uială mai desăv�#351;ită. Oricare ar fi nivelul unui individ, acest principiu
este aplicabil tuturor. Forma de energie care trebuie utilizată este g�irea conştientă, dublată de o
afecţiune progresivă pentru formele Binelui, Frumosului, Adevărului. Aceste forme se unifică puţin c�
puţin �stări de conştiinţă mai �lte.
73
Ele �351;i pierd suportul material şi se localizează �r-o aceeaşi Unitate conştientă formată dintr-o iubire
universalizată.
Consider� partea �r-adevăr practică a existenţei reale a fiinţei omeneşti, dacă decidem să ne
raportăm la �uşi principiul existenţei sale, la energia intrinsecă ce-l �ufleţeşte pe om, atunci trebuie
să ne adresăm acestei atracţii generale a Principiilor.
Pentru mine, care am putut aprecia perfecţiunea acestei r�uieli �starea de Unitate-Multiplicitate,
aceasta este o certitudine indiscutabilă. �preunarea Universalului şi a Particularului dă Conştiinţei
umane toate prerogativele cele mai desăv�#351;ite pe care ni le putem �hipui.
Ideea unei divinităţi conduc� cerul şi păm�ul se explică uşor. Imagin�u-şi posibilităţile zeilor lor,
oamenii au avut de fapt intuiţia destinului lor personal.
Oricare ar fi părerile şi credinţele fiecăruia, experienţa ne permite să afirmăm fără nici o �oială
realitatea sigură a unui aceluiaşi Principiu universal, fundamental, de atracţie, unind oamenii �re ei şi
pe ei, cu Universul.
Pentru ca fiinţa umană să devină un Centru de viaţă independent de orice formaţiune cosmică şi să
poată participa conştient la realizarea legilor Universului trebuie ca ea să se focalizeze asupra raporturilor
pe care le constituie.
Av� �vedere că raporturile Ordinii universale se exercită �acelaşi timp asupra Trecutului şi
Viitorului, �r-un prezent inaccesibil aprecierilor noastre, pentru moment este inutil să ne �urcăm �definiţii. Este mai bine că fiecare să asimileze puţin c� puţin stările de conştiinţă mai ample, mai
profunde, activ� Principiul de atracţie care este �sine. Sub diferite nume, acest principiu �351;i exercită
activitatea la toate nivelele de evoluţie. Indiferent că este instinct, dorinţă, sentiment sau ideal, el
permite Conştiinţei să se alimenteze �r-un mod mai abstract. Pentru a pătrunde mai bine această idee,
�loc să consideraţi spaţiul �inz�u-se spre orizont, vizualizaţi din contră, �inderea concentr�use
spre voi. Această �indere nu are limită, pentru că vine din infinit. Pe măsură ce veţi condensa
energia �r-un punct mai redus, veţi mări �acelaşi timp raportul dintre infinitul mare şi infinitul mic,
pentru a avea acces la principiile Lumii.
Debaras�u-vă de toate formele care vă marcau mentalul, focaliz�u-vă motivele de acţiune �r-un
mod unic, veţi restr�e spaţiul pe care �ocupă la cea mai mică expresie a acestuia. Condensarea sa vă
eliberează de substanţa materială. Ea vă permite să vă focalizaţi toate facultăţile conştiente �r-un punct
de Forţă inaccesibil curenţilor cosmici. Ea va conduce inevitabil la Prezentul etern, fără limite de Timp
şi de Spaţiu, la Conştiinţa Ordinii universale.
Această certitudine absolută pe care este cu putinţă să o dob�im prin experienţa dedublării personale
�densitatea variabilă a substanţei, este o necesitate mecanică a Universului, la care toată lumea este
obligată să se supună. Este imposibil să ne schimbăm starea, dimensiunea, fără a părăsi atomii mai grei
ai substanţei �care ne găsim.
C� trăim �substanţa păm�ească, nu putem cunoaşte celelalte lumi dec�prin dedublare provizorie
sau prin moarte definitivă, care ne dă toată libertatea de acţiune. Legea este aceeaşi pentru toate lumile
Invizibilului. Nu ne putem păstra o stare superioară dec�debaras�u-ne de atomii cei mai grei. A te
debarasa de atomii care te stingheresc, �eamnă a-ţi părăsi atracţiile, dorinţele pentru a le �ocui cu
altele mai �lte. De aici rezultă două procedee de evoluţie care se completează mutual. Primul constă �a-ţi stăp� tendinţele inferioare. Al doilea cere o localizare progresivă a conştiinţei �r-un sistem de
sentimente mai �lte.
Pentru a generaliza această necesitate mecanică a Universului �r-o expresie pe �#355;elesul tuturor, vom
74
spune că fiecare trebuie să urmărească fără �etare o r�uială superioară a celeia �care este obişnuit să
trăiască. Mai mult, trebuie să caute ne�etat să se debaraseze de dorinţele sale obişnuite pentru a le
�ocui cu idealuri �lte. �dată ce motivele de acţiune şi-au schimbat valoarea, trebuie căutate imediat
unele şi mai desăv�#351;ite. Practica acestei iubiri superioare duce la rezultate incomparabile cu efortul
necesar punerii ei �aplicare. � această evoluţie nu există privilegiu. Oricare i-ar fi situaţia socială, legea
este la dispoziţia fiecăruia. Ajunge să iubeşti �fiecare zi, din ce �ce mai mult.
Iubirea naturii �acţiunile ei, �frumuseţea şi armonia ei, vă va apropia ceva mai mult de perfecţiune.
Iubirea vieţii, conform mecanismului pe care l-am expus, iubirea acestei justiţii măreţe care dă fiecăruia
după măsura aspiraţiei sale la legile Armoniei, ale Ordinii universale, vă va �#259;lţa spre lumile superioare.
Iubirea Omenirii cu căldura comuniunii spirituale, cu bucuria de a vă ajuta reciproc, cu fericirea de a
participa �reună la opera eternă a formării Lumilor şi a Universurilor, vă va apropia de scopul
Evoluţiei. G�iţi-vă că �acest moment nu mai urmăm calculele probabilistice. Toate părerile
oamenilor nu vor schimba cu nimic valoarea acestei certitudini experimentale. Spiritele slabe care se vor
lăsa sugestionate de argumente ştiinţifice, filozofice sau religioase �351;i vor mări suferinţele micşor�u-şi
şansele de fericire. Privind �trecut, constataţi modul mişelesc �care sunteţi exploatat din punct de
vedere material, moral, intelectual. Hotăr�355;i-vă deci, odată pentru totdeauna, să �ingeţi rutina şi
prejudecăţile societăţii. Credeţi-mă, nu veţi regreta acest moment de fermitate! � loc să vă agravaţi
suferinţele blestem�u-vă soarta, vă veţi crea o ambianţă de pace favorabilă dorinţelor voastre, dacă vă
hotăr�355;i să iubiţi din ce �ce mai mult, �fiecare zi, această Armonie spirituală �care şi pentru care
trăim.
75
2.6 CARACTERISTICILE ATRACŢIILOR OBSERVATE � INVIZIBIL
� fizică se demonstrează că dacă un circuit realizat dintr-un conductor metalic se deplasează �c�ul
de forţă al unui magnet, se obţine �acest circuit un curent electric. Invers, trecerea curentului electric
printr-un conductor determină emiterea unui c� magnetic, linii de minimă rezistenţă �raport cu
celelalte forme ale energiei care se propagă �atmosferă.
� substanţa celorlalte lumi, principiul acestei legi devine de o importanţă capitală. Nu numai că
deplasarea unui punct �r-un sistem de forţe determină o radiaţie energetică, ci toţi atomii sunt sediul
unor vibraţii care depind de natura lor particulară. � rezumat, noi suntem deci un c� de influenţe
multiple guvernat de legea Cauzei şi a Efectului, �condiţii care răm�să fie determinate.
Un fapt este sigur, �toate cazurile. Sistemul oscilant utilizat de conştiinţa umană, �deplasarea sa prin
spaţiul sistemului nostru de Universuri, este un detector minunat. Extrem de sensibil la influenţa
voinţei, el alege automat formele de energie cu care suntem obişnuiţi. Plasat �Invizibil, fiecare dintre
noi va atrage deci �mod mecanic, după rezonanţele sale, elementele pe care le preferă.
Pentru a face observaţii experimentale corecte, este indispensabil să ne debarasăm de ataşamentele
noastre personale şi să ne focalizăm conştiinţa către Principiile Ordinii Universale. Numai cu această
condiţie este cu putinţă să obţinem informaţii cu caracter general asupra calităţilor atractive ale formelor
şi ale fiinţelor vii, �raport cu perfecţiunea totală a Universului. Pe măsură ce ne apropiem de atmosfera
planurilor superioare, sensibilitatea Conştiinţei se accentuează. Nuanţele atractive cu care această
conştiinţă este familiarizată măresc intensitatea. Atmosfera pare pătrunsă de calităţile cele mai �lte,
perfecte.
Fiecare atom devine o nuanţă specială a Armoniei şi distingem �el o lume de realizări care afectează
Conştiinţa �profunzimile sale cele mai intime.
Iată c�va observaţii făcute la faţa locului, adică �stare de dedublare conştientă. � atmosfera
obişnuită, dacă observăm formele-g�, personale sau colective, ne simţim net influenţaţi de radiaţia
lor. Atenţia observatorului situat �condiţiile citate este atrasă �mod proporţional cu caracterul �lt
de utilitate generală. Vibraţiile care se degajă din ele ne fac să admirăm cu o intensitate variabilă partea
de frumuseţe, exactitatea de expresie, toată diversitatea nuanţelor exprimate de idee. Simultan simţim o
Atracţie variabilă după perfecţiunea formelor care �eamnă inteligenţa observatorului să ia parte la
desăv�#351;irea lor. C� este vorba despre forme care au un anumit grad de evoluţie, ca mineralele şi
plantele, suntem atraşi de ele cu o forţă proporţională gradului lor de �frumuseţe�. C� este vorba
despre regnul animal, această atracţie se dublează cu o afecţiune proporţională gradului lor de
�bunătate�.
Diferenţa �re formele de g� personale sau colective şi indivizii din regnurile inferioare, este
perceperea celor dint�cu un anumit grad de inteligenţă. Perceperea fiinţelor inferioare nu este numai ca
o emisie a unui g�, ci simţim o adevărată pierdere de forţă care scapă cu o intensitate variabilă, după
rezonanţa pe care o simţim. Bucuria care ne leagă pentru o clipă de fiinţele vii pe care le ��im, este
de asemenea proporţională cu gradul de �bunătate� pe care-l simţim �apropierea lor.
�tr-o zi am primit o misiune �partea �unecată a atmosferei. Diferenţa de percepţii faţă de lumile
superioare mi-a permis să notez următoarele observaţii. Aveam de mult timp obişnuinţa dedublării, şi
76
dublul meu era pregătit pentru a rezista la diferite presiuni ale energiei �onjurătoare. Calitatea
substanţei nu exercita asupra mea nici o impresie neplăcută. �i focalizam toată atenţia asupra lucrării
pe care o aveam de �eplinit şi bucuria pe care o resimţeam era pur atractivă. � lumile superioare,
aceeaşi bucurie este cu' totul diferită. Este mai delicată, mai sensibilă, mai rafinată. O duioşie
nemărginită cufundă conştiinţa �r-o varietate de nuanţe, fiecare av�u-şi calităţile sale speciale, şi
totul se unifică �r-o aceeaşi iubire, �r-o plenitudine trăită faţă de Principiul etern al Armoniei
cosmice. � lumile inferioare conştiinţa nu are alt obiectiv dec�lucrarea ce trebuie făptuită. Ea �351;i
�reaptă toată atenţia pentru a o �eplini la modul cel mai perfect cu putinţă. Aveam de asemenea
sentimentul că dădeam o parte din viaţa mea �efortul pe care �făceam şi simţeam de aici o bucurie şi
o fericire nemărginită. �să această bucurie şi această fericire erau cu totul diferite de atmosfera
Planurilor superioare. Era o bucurie pur atractivă, vitală, aşa-zisă fără reflex, şi aceasta corespunde �mod normal cu amortizarea rapidă a oscilaţiilor �această parte a spaţiului.
Vom examina acum calitatea atracţiilor pe care le simţim �invizibil faţă de fiinţele omeneşti. După
cum ştiţi, văzută din Invizibil, omenirea are un caracter cu totul diferit de acela pe care �cunoaştem pe
Păm�. Masca de ipocrizie folosită �relaţiile noastre sociale nu mai există. Nu mai sunt sexe; bărbaţi
sau femei, tineri sau bătr�, ei nu mai sunt dec�focare de viaţă radiind diferitele calităţi ale energiei pe
care au acumulat-o �vieţile lor succesive. � ambianţa lor găsim afecţiunile, dorinţele care le-au
determinat motivele de acţiune. C� este vorba despre fiinţe pe care le-am cunoscut, legăturile
dominante sunt cele de genul afecţiunii care ne-a unit. Radiaţia acestor afecţiuni are o intensitate
proporţională cu �#259;lţarea lor către Principiul etern al vieţii.
De asemenea, c� ne ridicăm spre lumile superioare, numai afecţiunile foarte puternice pot pătrunde
�ele. Acestea nu se pot stabiliza dec�debaras�u-se de orice vibraţie egoistă.
Astfel, �starea de Unitate-Multiplicitate deja citată, mi-a sosit o vibraţie de iubire. � acelaşi moment
m-am lămurit asupra caracterului său, asupra persoanei care a emis-o şi am acţionat �sensul, la locul şi
cu intensitatea proporţională. Această persoană locuia pe Păm�. Nici o expresie nu poate reda duioşia
nemărginită cu care am �epărtat partea egoistă a acestei profunde iubiri, pe care o simţeam ca o
piedică pentru expansiunea radiaţiei mele �spaţiu. De aici se desprinde o remarcă foarte importantă
pentru toată lumea: dacă vreţi să fiţi �r-adevăr veşnic uniţi cu cei pe care �iubiţi, trebuie să vibraţi �sincronism cu ei pe toate planurile, �toate modurile de activitate.
Cu c�comuniunea de g�uri, de dorinţe va fi mai intimă, cu at�mai mică va fi despărţirea. Nu insist
asupra falsei prietenii a secolului. Legăturile slabe contactate prin obicei se amortizează repede şi nu au
influenţă �lumile superioare.
Scara afecţiunilor este foarte numeroasă; iată c�va observaţii asupra acestui subiect: �mai multe
r�uri m-am dus să vizitez un vechi camarad de regiment, mort �război. El mi-a povestit impresiile
sale, iar eu i-am reamintit afecţiunea noastră şi comparam starea lui cu a mea. � făceam să simtă
satisfacţia pe care o aveam de a fi aproape de el, conştient de starea mea dublă de viaţă păm�ească şi
astrală şi �explicam faze ale studiilor mele, chiar şi despre acest sf�#351;it fatal, de care şi la regiment �vorbisem �mai multe r�uri. C�despre el, mi-a cerut de mai multe ori ajutorul pentru mai mulţi
camarazi despre a căror moarte eu nu ştiam. Am făcut-o cu bucurie, fiindu-i recunoscător pentru acest
g� bun. Calitatea acestor atracţii are caracterul unei adevărate frăţii, bazată pe sinceritate şi ajutor
reciproc, fără nici un g� ascuns sau egoist. Fiecare răm� el �uşi, d� celuilalt ceea ce poate, pe
măsura puterilor şi mijloacelor sale. La plăcerea intimă a regăsirii se adaugă şi legătura de afecţiune.
Unul explică ceea ce a văzut, cere lămuriri, celălalt �ărtăşeşte şi altora ceea ce ştie şi ce a �ăţat. Este
un schimb de g�uri simpatice, nedepăşind caracterul particular al planului �care se găsesc. De altfel,
acesta este un adevăr evident. Dacă un prieten, o rudă, a fost �stare să ia cunoştinţă de caracteristicile
77
unei vieţi mai �lte, această analiză ar intra �r-o altă categorie, care priveşte stările quintesenţiale ale
spaţiului. C� este vorba de un părinte, nuanţele afective pe care le-am analizat se �letesc cu
sentimente de recunoştinţă şi devotament.
Am vizitat de mai multe ori pe tatăl meu, mort �inte ca eu să fi �eput studiul vieţii invizibile şi am
observat totdeauna particularităţi care se deosebeau net de celelalte forme de afecţiune. � pietatea filială
domneşte o bucurie afectuoasă care este dăruire de sine. Simţim că suntem gata să dăm mai mult pentru
a elimina suferinţa părinţilor noştri. Această dragoste pare compusă din mii de legături formate din
amintirile existenţelor petrecute cu d�#351;ii, şi mai ales din sentimentele adevărate de care părinţii noştri
au dat dovadă faţă de noi. Din aceste observaţii se desprinde o lecţie: să ne iubim copiii pentru ei �#351;işi.
Copiii nu sunt jucării destinate să ne distreze şi asupra cărora avem toate drepturile. Oricare ar fi rangul
unei fiinţe omeneşti, vizibile sau invizibile, părinte, călăuză protectoare sau �ăţător, eforturile sale
esenţiale constau �a uni elementele sufletului omenesc care �este �redinţat cu o formă specială. Că
această formă este compusă din elemente păm�eşti sau din substanţa eterului, ea trebuie să permită
celui care o ocupă să �pună �aplicare calităţile speciale ale energiei planului �care se găseşte. Pe
păm�, datoria noastră este de a da copiilor noştri maximum de cunoştinţe care să le permită să-şi
utilizeze forţele �cele mai bune condiţii, pentru a obţine maximum de rezultate. Simultan, să-i
�ăţăm caracterul esenţial al energiei universale, pentru ca ei să se poată desprinde puţin c� puţin de
formele convenţionale ale societăţii noastre, şi să-şi localizeze afecţiunile şi principiile indestructibile ale
Evoluţiei. Această muncă de iniţiere dă părinţilor şi copiilor prilejul să realizeze legături de afecţiune
reciprocă şi pregăteşte sufletele omeneşti pentru viitoarea lor comuniune �armonia Lumilor superioare.
78
2.7 EXPERIENŢE ASUPRA CONTOPIRII SUFLETELOR SURORI
După c� mi-am putut da seama, conştiinţa umană poartă o dublă natură: masculină şi feminină, care
�permite să-şi stabilizeze energia �afara Spaţiului-Timp al sistemului nostru de Universuri.
� afara caracterului său evolutiv, separativitatea sexelor este produsă de cauze fundamentale asupra
cărora nu am o certitudine. Observaţiile mele personale făcute asupra acestui subiect mi-au demonstrat
existenţa unor afinităţi speciale �re două conştiinţe, una cu tendinţe feminine, cealaltă cu tendinţe
masculine. Prin evoluţie, aceste tendinţe se echilibrează la acelaşi individ şi unirea Sufletelor Surori pare
a avea loc �acest moment. � afară de această uniune, de această dualitate, destinată să formeze un
sistem ternar, trăind o realitate veşnică, �re toate Sufletele, sau mai cur� �re toate conştiinţele, se
exercită o comuniune intimă, ale cărei caracteristici esenţiale ţin să vi le prezint.
�tr-o esenţă suficient de subtilă pentru a deosebi amănuntele pe care vi le prezint am observat şi
analizat atracţiile trezite �mine de prezenţa unui prieten pe care l-am cunoscut �Invizibil.
Complexitatea acestor atracţii este at�de diferită de concepţiile noastre păm�eşti ��mi-a trebuit
oarecare timp �inte să-mi obişnuiesc conştiinţa inferioară să-i �egistreze acordurile. Tot at�de net ca
şi c� ar fi fost vorba despre un Obiect material, am constatat o �ătrită expresie de afecţiuni,
formate de un dublu caracter de fraternitate conştientă �re părţile masculine şi feminine ale celor două
Suflete, şi o dublă afinitate de asemenea conştientă �re partea masculină a, unui Suflet şi fracţiunea
feminină a celuilalt. Pe de o parte mă simţeam protejat de tandreţea unui frate mai mare, iubitor, �timp ce pe de altă parte aveam senzaţia că sunt protector tandru şi devotat al unui Suflet delicat şi
sensibil. � acelaşi timp; simţeam �fiinţa mea intimă pătrunderea infinit de suavă a părţii feminine a
acestui Suflet �timp ce eu dădeam cu fericire şi deliciu fracţiunea corespunzătoare a fiinţei mele �Sufletul Prietenului meu. Totul se sintetiza �r-o iubire profundă şi reciprocă, pătrunsă de un caracter
etern de devotament fără margini. Această �ătrită comuniune a sufletelor le aşteaptă pe toate fiinţele
omeneşti la sf�#351;itul evoluţiei lor. Este inutil să insist asupra dificultăţii de a exprima o astfel de
complexitate de nuanţe care variază cu fiecare dintre noi. Descrierea, schema generală, răm�
adevărată, �ă, ecuaţia personală dă acestei comuniuni spirituale o intensitate, o strălucire, o
profunzime, o varietate cu neputinţă de exprimat �cuvinte. Din lipsa elementelor de comparaţie,
expresiile păm�eşti vor limita �otdeauna plenitudinea vieţii �Lumile superioare. Numai simfoniile
muzicale, de o duioşie nemaipomenită, ar putea �erca să redea aceste expresii, şi nici atunci n-am
obţine dec�rezultate grosiere �comparaţie cu această realitate vie a lumii divine.
� afară de această comuniune a Conştiinţelor, care este unul din cele mai frumoase triumfuri ale
Evoluţiei, unirea sufletelor surori este pentru fiecare un fapt particular.
Rezultatele experienţei se comportă ca şi cum, la originea destinului nostru, două celule sau două
sisteme oscilante, dacă preferaţi, au fost fecundate de aspectele opuse ale aceluiaşi Principiu. Progres�
separat ele se vor re��i pentru a forma o singură Unitate la sf�#351;itul Evoluţiei. Această uniune a
Sufletelor surori se traduce �Planurile superioare, printr-o Unitate-Multiplicitate pe care o putem
defini fără teama de a ne �#351;ela, cu ajutorul Principiilor generale: Lumină şi Inteligenţă, Iubire şi
Dăruire de sine. At� vreme c�aceste Principii nu au ajuns la gradul lor de desăv�#351;ire cosmică,
separativitatea �ă mai există. Iată �rejurările �care am putut face aceste observaţii interesante: am
utilizat facultăţile de călătorie �a patra dimensiune pentru a vizita periodic o fată care mi-a devenit
soţie. După ce ne-am ��it de două trei ori pe păm� �rejurările ne-au despărţit la mai multe mii
79
de kilometri unul de celălalt. Fără să cunosc oraşul, nici casa �care locuia, mă duceam atunci să o văd
�fiecare noapte, prin dedublare personală şi �această stare ne-am şi logodit. Aceste dedublări la mare
distanţă mi-au fost de un real folos. Ele mi-au permis să fac o mulţime de observaţii asupra naturii
timpului şi spaţiului, asupra punerii �acţiune a energiei personale, asupra piedicilor de orice natură.
Logodnica mea � confirma prin scrisori exactitatea amănuntelor pe care eu i le scriam. C� eram �preajma ei, impresiile mele se traduceau printr-o iubire profundă, creată din devotament frăţesc şi o
atracţie generală a tuturor moleculelor dublului meu. � ceea ce o privea, logodnica mea � simţea
prezenţa şi-mi vorbea mental, fără să mă vadă. Oricare ar fi fost locul �care se afla, oricare ar fi fost
natura ocupaţiilor sale, ea avea imediat senzaţia că mă aflam l�ă d�a şi dacă nu se putea deranja, �
spunea mental să vin din nou peste c�a timp. �t�irile noastre aveau loc �camera ei. Ea avea
senzaţia fizică de a se fi aflat l�ă un focar de energie de la care primea ne�etat valuri fluidice foarte
intense. �i �#355;elegea g�urile tot aşa de uşor cum i le prindeam şi eu pe ale ei. � această situaţie, nu
este altă deosebire �re g�ire şi vorbire dec�o mai mare uşurinţă şi o mai mare rapiditate de
exprimare. Stările de conştiinţă se traduc net şi fără ne�#355;elegeri, şi ne-am declarat fără cuvinte iubirea
noastră, cu o duioşie şi o delicateţe inexprimabilă pe păm� ! Mai t�iu, după ce ne-am căsătorit ni s-a
��lat de mai multe ori să călătorim �reună �spaţiu, trăind senzaţii cu neputinţă de descris.
C� mă dedublez �cameră am obiceiul de a-mi �răţişa soţia �inte de a-mi continua experienţele.
�tr-o zi �care eram astfel exteriorizat ea mi-a spus: �Răm�l�ă mine!� �Mai bine vino�, i-am
răspuns şi, degaj�u-se imediat din forma sa fizică, veni să mă ��ească. Am mers să ne aşezăm pe o
canapea din apropiere, şi i-am �ărtăşit natura impresiilor care pot fi simţite �această stare.
�brăţiş�-o, o făceam sau vadă potopul de senzaţii care urmau. Iubirea sa mă pătrundea sub forma
unei senzaţii de căldură generală, �timp ce un sentiment de �redere � inunda spiritul. Pe de altă
parte, ambianţa mea radiantă o pătrundea pe a sa şi aveam exact senzaţia că mă topeam �r-�a.
Intensitatea senzaţiilor erau de aşa manieră că simţeam un fel de ameţeală. Simţeam clar că, duc�
experienţa p�#259; la sf�#351;it acuitatea senzaţiilor m-ar face să-mi pierd cunoştinţa.
Eram dornic totuşi să aprofundez studiul acestui fenomen pentru a-mi da seama de gradul de uniune
spirituală ce se poate realiza. Am avut satisfacţii depline �această privinţă. �tr-una din experienţele
acestea, mi-am notat observaţiile următoare. Doream să-mi unesc forma psihică cu aceea a soţiei mele,
pentru a-i observa efectele fiziologice şi psihologice. � atmosfera �care eram dedublaţi, am văzut
dublurile noastre materiale unite sub forma unui nor. Destul de gros la �eput norul pe care �formam
se lumina pe măsură ce dublurile noastre fuzionau mai intim. Transparenţa se accentua, şi �final nu
mai eram dec�un abur abia vizibil. Senzaţiile psihologice ale acestei stări au fost �r-adevăr
extraordinare. Pe măsură ce norul se clarifica, aveam exact impresia că � scoteam de fiecare dată o serie
de �elişuri, şi că mă uneam mai intim cu soţia mea. � acelaşi timp resimţeam vibraţiile acestei stări ca
un moment psihologic care nu avea sf�#351;it. Observaţiile acestei experienţe nu sunt totuşi comparabile cu
acelea care mi-a fost dat să le experimentez �starea de Unitate-Multiplicitate. Cuvintele sunt
neputincioase pentru a descrie supra-senzaţiile acestei stări supra-conştiente. � nici o experienţă nu am
simţit o conştiinţă at�de clară, o iubire at�de puternică, un calm şi o seninătate at�de profunde. Era
un ocean de iubire lu�u-şi �stăp�re matca. Atunci c� Individualitatea soţiei mele s-a unit cu a
mea, am simţit o senzaţie abia perceptibilă, care s-a topit �iubirea mea, d�u-i o extensie
considerabilă. Aura, �rejurimile astfel polarizate, deveneau eu �umi. Prin exerciţiul puterilor legate
de această stare spirituală, toate facultăţile sunt contopite �r-o aceeaşi Unitate de viaţă conştientă.
Această radiaţie a conştiinţei astfel universalizate, deşteaptă �fiecare atom un fel de freamăt care
măreşte fineţea şi duioşia Armoniei spirituale �care mă găseam topit �mod conştient. Fiecare parte
din ambianţa invizibilă era eu �umi, cu acelaşi rang ca şi totalitatea grăunţelor de energie deşteptate de
80
radiaţia mea sferică. Cu o uşurinţă care semăna a minune, acţionam �totalitate sau �r-o fracţiune
oarecare din spaţiul astfel limitat, cu aceeaşi măsură şi cu o intensitate de reacţie proporţională cu
acţiunea; �mod reciproc, g�irea, dorinţa, conştiinţa, iubirea, nu mai formau dec�o aceeaşi Unitate
duioasă şi senină, care acţiona printr-un impuls general al �regii Fiinţe. Oboseala nu mai exista, nu
mai exista nici o cheltuială de energie, acţiunea se traducea aici printr-o imensă fericire, printr-o iubire
mai profundă. Toate aceste noţiuni de Universalitate, �r-o Unitate �afara timpului fenomenal, sunt
destul de greu de �#355;eles pentru cel care nu le-a experimentat. Ei bine, această dificultate este
ne�emnată dacă o comparăm Cu aceea pe care o simt pentru a vă descrie uşurinţa extraordinară cu
care exercitam aceste puteri aproape divine. C� mă g�esc la această experienţă extraordinară, acesta
este lucrul care mă surprinde cel mai mult. Conştiinţa mea păm�ească se �reabă de ce există o
diferenţă aşa de mare �re sărăcia lumii noastre păm�eşti, dificultăţile mijloacelor noastre de acţiune,
şi bogăţia Armoniei. Şi sunt �ă departe de adevăr atunci c� spun, prin analogie, că �această stare
supremă, ne simţim ca acasă, cu o intimitate fără asemănare cu toate stările divizionare ale eterului.
Oric�de ad� �rustate ar fi obiceiurile noastre păm�eşti, uşurinţa cu care le exercităm nu este
comparabilă cu modul spontan �care acţionăm �lumile superioare. Nu ne g�im la constantele
trecutului sau viitorului. �Suntem� pur şi simplu �r-un prezent admirabil, care �runeşte toate
Prerogativele cele mai de ne�hipuit pe care oamenii din toate timpurile le-au atribuit zeilor.
81
2.8 ATRACŢIA UNIVERSALIZATĂ ŞI ECUAŢIA PERSONALĂ � LUMILE SUPERIOARE
Pe măsură ce ne apropiem de limitele Universului nostru, �aspectul forţă al substanţei, observaţiile
devin mai greu de exprimat prin faptul că se generalizează. De asemenea, �acest domeniu trebuie să fii
foarte atent pentru a deosebi ecuaţia particulară a Fiinţei superioare care trăieşte �aceste stări
quintesenţiale ale Universului.
Pentru a judeca cum se cuvine, este util, aş spune chiar indispensabil, să fi pătruns mai �inte diferitele
dimensiuni ale eterului radioactiv. Putem deosebi apoi, �ambianţa �care trăiesc fiinţele superioare, o
nuanţă delicată, şi cu toate acestea foarte evidentă printre caracteristicile generale ale mediului respectiv.
�ainte de a prezenta observaţiile mele �legătură cu acest subiect important trebuie să vă �uşiţi bine
această idee, că �acest moment noi analizăm �nuanţe ale armoniei� şi că ar fi un �sacrilegiu� să spunem
că este un defect dacă nu ��im la toţi aceleaşi caracteristici.
Să considerăm, de exemplu, iubirea lui lsus. Această Fiinţă superioară, adorată ca Dumnezeu, este cel
mai accesibil dintre Fraţii noştri. � trei r�uri diferite m-am găsit �contact cu El, �r-un mediu �care manifestarea lui era posibilă.
A descrie multitudinea de stări care se degajă dintr-o astfel de prezenţă, este imposibil. Nici un cuv�
nu poate reda senzaţiile de mulţumire, de calm, de pace, de fericire, contopindu-se �r-o stare generală
de iubire extatică, care mă cuprindea ��regime şi care � dădea o �redere fără margini. Nu
g�eam, nu judecam deloc, �#355;elegeam şi iubeam deodată, fără ca nici un val să se interpună �re
�#355;elegerea mea şi marea iubire pe care o resimţeam. Dacă analizez caracterele dominante ale unei astfel
de Iubiri, găsesc �ea: Duioşia, Simplitatea şi Bunătatea. Aceasta nu vrea să spună că celelalte Mari
Fiinţe ale Spaţiului nu sunt duioase şi simple. Duioşia, Simplitatea şi Bunătatea fac parte din bagajul
etern pe care noi toţi trebuie să-l dob�im. Aceste calităţi sunt �ă �exaltate� printre celelalte nuanţe
care compun Iubirea lui lsus. Reţineţi bine acest caracter de exaltare, această nuanţă dominantă printre
calităţile generale ale atracţiilor noastre. Aici este singurul coeficient, nota fundamentală păstrată de
toate fiinţele evoluate ajunse la desăv�#351;ire.
Evoluţia odată terminată, un anumit număr de căi se deschid �intea fiinţei desăv�#351;ite. Toate au
caractere particulare şi generale care se �repătrund reciproc, cu o ordine admirabilă �armonia
principiilor lor. � această sinteză ��im o categorie de Fiinţe asupra cărora vă atrag atenţia. Acestea
sunt spiritele Iubirii Curate. � loc să fie exaltată �r-una din nuanţele Armoniei, conştiinţa lor
cuprinde toate modalităţile �r-un echilibru desăv�#351;it. Nuanţele multiple ale lanţurilor de Armonie,
deschise Fiinţei desăv�#351;ite, sunt contopite �r-o culoare puţin diferită de Principiul etern al Vieţii. Ele
se deosebesc suficient de Conştiinţa Universală pentru a nu se confunda cu ea, �ă Iubirea lor �reprezintă aspectul lor comun cel mai general. Prin analogie, le-am putea compara cu un cristal �care
fiecare Fiinţă desăv�#351;ită ar vedea reflect�u-se propriile sale caracteristici.
Iubirea curată care le �ufleţeşte, �răţişează toate nuanţele afective. O astfel de fiinţă dă fără să
socotească şi se contemplă �varietatea infinită a Armoniei căreia �este veşnic �oţitoare. Acţiunile
acestor fiinţe sunt destinate creşterii Armoniei universale. �tr-o zi, �r-un plan destul de elevat am
purtat o discuţie cu un t�#259;r asupra problemelor legate de dedublare şi călătorii interplanetare. �
atmosfera generală de pace, de bucurie intimă şi de seninătate, care �compunea c�ul radiant,
deosebeam �acelaşi timp o notă dominantă de calm extraordinar, dublat de o duioşie caracteristică.
Compar� duioşia magnetică a acestei ambianţe cu aceea a lui Isus găsesc o diferenţă. Duioşia fluidică
a lui Isus este oarecum mai generală, mai universală; aceea a t�#259;rului era mai concretă, particulară.
82
� aceleaşi regiuni, m-am apropiat altădată de o persoană necunoscută. Ca şi �cazurile precedente,
eram dedublat cu Conştiinţa supralucidă a dublei mele stări, şi mă ��eam �jurul acestei persoane,
observ� radiaţiile luminoase care o aureolau din toate părţile. Nu am păstrat nici amintirea chipului
său, nici a g�urilor pe care le-am schimbat �ă eram atras de ambianţa sa cu o asemenea intensitate,
��aş fi vrut să răm�mereu l�ă el. �treaga mea fiinţă participa la această atracţie formidabilă �care aş fi vrut să mă topesc. � acelaşi timp observam �această iubire imensă un devotament fără
margini. � acordurile extrem de �lte care se degajau de la această persoană, am descoperit un aşa nivel
de bunătate, că pentru a o nota �caietul meu de observaţii nu am găsit alt calificativ dec�cuv�ul
�minunat�. Este evident că �această ambianţă stăp�a Duioşia, Calmul, Seninătatea, Simplitatea, cu
caracteristicile lor cele mai desăv�#351;ite. Totuşi, �această bogăţie de tonuri generale ale unei Iubiri fără
margini, am putut deosebi, �comparaţie cu observaţiile mele anterioare, o nuanţă specială de Bunătate
care m-a atras �r-un mod diferit de toate celelalte.
�tr-o altă experienţă mă plimbam �r-un plan superior cu o fiinţă care avea aparenţa unui t�#259;r blond.
Schimbam idei cu privire la Iubirea universală, şi �special asupra Lanţului Corespondenţelor.
� numeam fratele meu mare şi l-am �răţişat �inte de a-l părăsi. Efluviile sale magnetice posedau
constantele generale ale tuturor Fiinţelor superioare; le simţeam ca pe nişte unde alternativ crescătoare şi
descrescătoare de căldură şi de mulţumire inexprimabilă şi, c� l-am �răţişat am avut impresia că
mă topesc �reună cu El �r-o aceeaşi Iubire. Şi aici, �acest prieten armonios am deosebit nuanţe
diferite de cele ��ite p�#259; aici.
� această bogăţie de tonuri, �această exaltare armonioasă de constante ale atracţiei universale, este cu
neputinţă să manifeşti vreo preferinţă. C� analizăm valoarea acestor vibraţii quintesenţiale, suntem
atraşi �aceeaşi măsură de toate categoriile, de toate nuanţele. Acestea sunt caracterele particulare,
exaltate �ambianţa noastră personală care se conjugă cu ecuaţiile individuale ale Fiinţelor superioare, şi
ne fac să le deosebim caracteristicile.
Relatarea acestor sinteze armonioase şi ritmice ale atracţiei individualizate la fiinţele superioare, nu ne
poate da nici o idee despre intensa lor realitate. Pentru a le aprecia, trebuie să fi trăit conştient �imensa
libertate a acestor supradimensiuni ale Spaţiului.
De fapt, limbajul nostru actual nu cuprinde destule calificative pentru a exprima varietatea nenumărată
a Nuanţelor observabile �Iubirea Eternă. Pentru a vă da o idee despre felul �care trebuie �#355;elese
aceste abstracţii care rezumă totuşi singura Realitate a sintezei evolutive, presupun că aţi putea defini
calităţile particulare ale Atracţiei universale, corespunzătoare fiecărei culori precum şi nuanţelor lor
intermediare. Operaţia ar trebui repetată pentru toată scara tonurilor, compar� legăturile lor cu gama
culorilor. Faceţi acelaşi lucru pentru toate lungimile de undă cunoscute şi... nu veţi fi �intat deloc.
Toate gamele oscilante ale Atracţiei universale, conservabile �universul nostru, nu reprezintă dec�o
notă de Universuri susceptibilă să se formeze �s�l Eternităţii.
83
2.9 CONTACTUL SUBLIM CU ESENŢA ENERGIEI UNIVERSALE
Deşi atingem aici graniţele misticismului, cred că, �secolul �care trăim, nu este inutil să precizăm
felul �care distingem prin experienţă calităţile fundamentale ale energiei universale. Această esenţă
atractivă a tuturor formelor de energie localizate �substanţă dă, celui care ajunge să-şi localizeze
Conştiinţa �ea, starea de Pace totală.
Această Conştiinţă cosmică, pe care o putem califica drept Dumnezeiască, nu mai are nici o legătură cu
ideile noastre generale despre bine şi rău. � haosul ideologic actual referitor la acest subiect, �general
este imposibil să avem luciditatea necesară pentru a judeca cum se cuvine aspectele vieţii universale.
Religii, ştiinţe, filozofii, se ceartă asupra calităţilor extreme, asupra punctelor de vedere opuse, fără să se
g�ească o singură clipă că echilibrul ideilor particulare necesită o medie justă, debarasată de orice
punct de vedere preconceput. Acest lucru este omenesc. Cu toţii am trecut prin alternativele părerilor
extreme şi �otdeauna avem tendinţa de a exagera un punct de vedere personal.
Ne lipseşte spaţiul pentru a trata cum se cuvine Trinitatea fundamentală a Unităţii, dar �acest sens pot
fi consultate lucrări care se ocupă �mod special de acest subiect8. Dacă vreţi cu adevărat să rupeţi
rezonanţa cu nivelele inferioare ale manifestării, trebuie să �epeţi prin a vă obişnui Conştiinţa să
raţioneze asupra acestor combinaţii numerice. Puţin c� puţin, veţi lua cunoştinţă de o ordine eliberată
de toate atributele adăugate de imaginaţia oamenilor; o nouă schemă de organizare vă va face să
�#355;elegeţi rolul jucat de fiinţa umană �natură.
Nu sunt un partizan al distrugerii brutale a ideilor şi credinţelor, fiecăruia. Oricare ar fi partea greşită pe
care ele o cuprind, acestea sunt �legătură cu caracterul, temperamentul şi personalitatea celor care le
folosesc, fiind deci necesare. Oricare ar fi Idealul care trebuie atins nu trebuie să preconizezi un Bine ci
mai degrabă să oferi căile de a-l atinge. De exemplu: cum să �aci, �starea actuală a societăţii, un
ideal moral cu necesitatea de a trudi pentru obligaţiile care fac viaţa imposibilă? Este extrem de greu !
Sunt cazuri �care nu mai deosebim onestitatea de neonestitate. Oricare ar fi �ăţişarea lui de bun
apostol, sfătuitorul moral de astăzi crapă de indigestie, �timp ce idealistul crapă de foame !
C� g�im şi medităm la constantele Armoniei exprimate �aceste paragrafe, echilibrul facultăţilor
noastre cere să nu uităm să privim totdeauna ca fiind posibilă diminuarea suferinţelor omeneşti. Prin
urmare, iată un sfat bun: atunci c� sunteţi interesat de o societate ştiinţifică, filozofică sau religioasă,
care �351;i ia drept scop �#259;lţarea sufletului uman spre un ideal oarecare, vedeţi �ce mod vă ajută aceasta
pentru �epărtarea limitărilor voastre. �trebaţi-i pe cei care conduc această societate ce fac pentru a vă
uşura nenorocirile voastre, care sunt operele sociale pe care le-au iniţiat pentru a vă ajuta �caz de
nevoie şi dacă nu vă vor pune �faţă dec�teorii, temeţi-vă ca ele să nu �ocuiască mica fericire a vieţii
voastre materiale cu o distrugere a tuturor nădejdilor voastre.
Pentru acela sau aceia cărora necesităţile materiale ale vieţii le permit starea de calm necesar organizării
unui Ideal, desprins progresiv de constantele obişnuite ale vieţii, rezultatele obţinute sunt apreciabile.
Unirea veritabilă a Conştiinţei umane cu Conştiinţa cosmică �dă autorului ei cheia Binelui şi a Răului.
Ceea ce el va descoperi �va aduce �otdeauna toleranţă şi echilibru �privinţa calităţilor intrinseci ale
fiinţelor şi ale lucrurilor.
Toate părerile, credinţele, experienţele, prin care fiinţa umană �aţă să deosebească constantele vieţii, se
contopesc la capătul Evoluţiei �aceeaşi Iubire universalizată. Am văzut că �această universalitate
fiecare �351;i păstrează o ecuaţie personală care, �legăturile lui cu Mulţimea nedefinită a Re�arnărilor �8 de exemplu �Simbolismul numerelor� (Le symbolisme des nombres) du Dr. Ren�llendy, Traditionnelles Editions, 1948, 2000.
84
dă acces la o Multiplicitate de fericiri diferite. Unitate-Multiplicitate, aceasta este pecetea Absolutului
care sfinţeşte desăv�#351;irea individuală. Această certitudine este la �em� fiinţei curajoase şi iubitoare,
fără să mai fie nevoie să se stabilească această Realitate prin ipoteze imaginare, iar simplitatea unei astfel
de stări nu se poate descrie dec�cu ajutorul unei analize complexe.
Consider� starea generală de Unitate-Multiplicitate, �afara Nuanţelor particulare fiecăruia, atracţia
universală pe care o definim �general sub numele de iubire dumnezeiască reprezintă calitatea �Unitate�
�ufleţind toate nuanţele de atracţie ale fiecărui individ uman. Fulgerător, această Unitate de Armonie
ne dă senzaţia că ne topim �iubirea Lumii. Prin mii de canale simţim, g�im, concepem cu o
uşurinţă prodigioasă. Gingăşia, Seninătatea, Calmul acestei stări fără nume sunt �ăluite de o pace şi de
o vitalitate formate de senzaţii contopite şi unificate. Dacă vom compara aceste caracteristici prin filtrul
Conştiinţei păm�eşti, deosebim un elan excepţional, format din �redere şi renunţare. Toate
problemele de interes personal, toate ideile de bucurie, de pace, de fericire chiar, nu mai intervin. Orice
formă de ambiţie a dispărut, oric�de �ltă şi dezinteresată ar fi fost. Conştiinţa păm�ească se simte
dusă spre �ăptuirea unor mai mari sacrificii, pentru a echilibra vălul de iubire pe care �primeşte. �
prezenţa acestui val imens de Iubire universală care o pătrunde, Personalitatea conştientă a Individului
ştie şi �#355;elege fără dubiu că va dori totdeauna să dăruiască, oricare ar fi eforturile sale.
Ea are conştiinţa deplină că toate jertfele cele mai extraordinare pe care le-ar putea face, toate durerile
cele mai intense pe care le-ar putea �ura, nu ar echilibra nici a milioana parte din calităţile
fundamentale ale acestui Ocean de Armonie ale cărui binefaceri le simte.
� afara ecuaţiei personale, nu cred să fie cu putinţă să se analizeze bogăţia tonurilor Armoniei care se
relevează sub influenţa acestei Unităţi. Chiar intensitatea valului de energie care ia fiinţă �expresia unei
astfel de Atracţii este inexprimabilă. � acest moment suntem �afara limitelor Universului nostru şi
orice expresie slăbeşte raportul pe care vrem să �exprimăm.
Acest supra-devotament, această supra-jertfă conştientă care invadează personalitatea g�itorului care
ia contact cu Eul sau Unitatea, se poate traduce ca fiind emanarea unui val voios, infinit de fericit,
infinit de tandru şi de senin, care se uneşte cu un alt val, ce pare a proveni din afară şi care �pătrunde
atomii cei mai intimi. Alimentarea acestui val de energie personală de către oceanul de radiaţii cosmice,
determină senzaţii de o fineţe de ne�hipuit. Contactul acestor sfere de energie personală şi cosmică
este concomitent Unic şi Multiplu. Unic prin sinteza tuturor elementelor personale care se grupează
spre Centru, spre Originea oricărei Vieţi şi a oricărei Iubiri, Multiplu prin abundenţa de sentimente pe
care le face să se nască �aceeaşi clipă. Unic prin gingăşia expansivă care se comunică tuturor vibraţiilor,
Multiplu prin valul de dorinţe pe care-l naşte ca răspuns. Unic prin suprema fericire de a fi şi de a se
simţi iubit cu o astfel de intensitate, Multiplu prin toate valurile de nuanţe afective care ies din noi.
Din punct de vedere fiziologic, corpul omenesc resimte această comuniune spirituală prin duioşia
infinită care �pătrunde, umpl�u-l de lacrimi �ochi. Această comuniune at�de duioasă şi de pură �dă senzaţia unei Păci profunde pătrunz�u-i toţi centrii subtili. Pentru a o analiza �mod obiectiv,
această stare de comuniune dintre fiinţa umană şi Originile sale nu trebuie provocată prin sugestie.
Meditaţia şi Contemplaţia pot pregăti rezonanţele. �să, această Uniune trebuie să se nască pe
neaşteptate, �r-un fel de iluminare momentană a Conştiinţei păm�eşti. A da amănunte asupra
flăcării misterioase a unei asemenea comuniuni, �eamnă a dori să exprimi inexprimabilul, �ă nu este
rău ca, �r-un secol �care se scriu at�a absurdităţi, �care se spun at�a lucruri ne�emnate, să
redăm c�va adevăruri palpabile, reale, eterne. Informaţiile date de spiritele dezechilibrate care au vrut
să abordeze aceste meditaţii de regenerare a Conştiinţei Individuale prin intermediul Conştiinţei
85
cosmice, fără să fi făcut ele �ele eforturile necesare, nu pot constitui dovezi �otriva realităţii sigure a
rezultatelor pe care Conştiinţa umană este �stare să le obţină. � esenţa spirituală care izvorăşte dintr-o
astfel de comuniune, simţim clar că există uniune �re Izvorul şi vărsarea tuturor formelor de Atracţie
universală. Acest contact dă impresia unei Tinereţi eterne, a unei veşnice Splendori �Prezentul etern al
unei Iubiri fără sf�#351;it. Avem senzaţia unei Evoluţii instantanee, fără �eput şi fără sf�#351;it �r-o Unitate,
germen al oricărei Evoluţii trecute şi viitoare.
Oricare i-ar fi expansiunea sau restr�erea, această iubire imensă răm� aceeaşi, fără mărime şi fără
durată. Ea este punctul a cărui circumferinţă este peste tot iar centrul nicăieri. Este originea tuturor
formelor Energiei universale, este sinteza tuturor potenţialităţilor spirituale, este Finitul �echilibru cu
Infinitul �r-un etern prezent.
86
2.10 EXERCIŢIUL RAŢIONAL AL CONTEMPLAŢIEI
Tendinţele neantiste ale ştiinţei experimentale dau tuturor şarlatanilor oportunitatea extraordinară de a
profita de credulitatea contemporanilor lor. Din acest motiv stărui asupra necesităţii unui efort
individual, dacă vrem să ajungem la vreun rezultat. G�iţi-vă că puterile magice nu există �afara
efortului personal; nimeni nu vă poate da o anumită putere psihică durabilă, dacă nu aţi dezvoltat-o voi
�#351;ivă. Din acest punct de vedere, iată c�va amănunte care să vă permită controlul asupra eforturilor
făcute.
Am văzut că inspiraţia nu are nimic de-a face cu aura de supranatural cu care o �onjurăm �general.
Ea este doar o metodă de lucru, care prin obişnuinţă se regularizează, transform�u-se �putere
psihică. Metoda de g�ire �care se unesc primele rudimente ale acestei facultăţi, poartă �psihism
numele de �Meditaţie�. Exerciţiul raţional al meditaţiei trebuie să se facă, după cum am spus, prin
concentrarea g�irii asupra elementelor esenţiale ale unei probleme pe care căutăm să o rezolvăm prin
noi �#351;ine, ca şi cum nu am avea nici o noţiune despre ea. Nu este o reverie mistică, o privire pierdută �infinit, ci exercitarea unei atenţii susţinute, voluntare şi conştiente. Procedeele de analiză şi de sinteză
logică folosite �acest fel dau rezultate uimitoare. Precizia, claritatea, bunul simţ sunt indispensabile
dacă vrem să ne păstrăm echilibrul capacităţilor noastre psihice şi să le dezvoltăm �r-un mod superior.
Observaţiile făcute �cadrul experienţelor de dedublare personală vin să completeze meditaţia �mod
util şi să-i permită să lucreze pe un teren �care va avea şanse maxime. � exerciţiul acestei meditaţii
raţionale, conştiinţa se familiarizează cu un nou tip de vibraţii şi Inspiraţia care ţ�351;neşte din ea devine o
capacitate psihică normală şi obişnuită.
Contemplaţia este o metodă mai puţin cunoscută. Ea este oarecum o urmare, o concluzie faţă de
exerciţiile precedente. A privi contemplaţia ca pe o admiraţie cucernică mai mult sau mai puţin
inconştientă, este o greşeală scuzabilă pentru cei care nu au studiat niciodată aceste subiecte. Ea nu este
o simplă repetare sugestivă de cuvinte, de dorinţe, de sentimente sau rugăciuni. Acest exerciţiu cere,
dimpotrivă, antrenamentul cel mai sever şi mai strict raţional. Repet: pe măsură ce ne apropiem de
raportul iniţial al sistemului de Cauze şi Efecte �care trăim şi evoluăm imaginaţia trebuie să cedeze
locul unui raţionament mai ferm, unei voinţe mai stăp� pe sine.
Dacă este la �em� oricui să creeze un cer şi să-l �estreze cu toate atributele pe care le doreşte, �schimb trebuie să fi trecut cu succes prin exerciţii de meditaţie conştientă şi dedublare personală, pentru
ca Fiinţa Superioară să ajungă să aprecieze Constantele Armoniei �simplitatea lor reală.
Exerciţiul Contemplaţiei nu trebuie să fie o reverie intelectuală ci continuarea şi stabilizarea exerciţiilor
de meditaţie, fixarea ideilor obţinute prin inspiraţie. Acest exerciţiu complementar se practică de obicei
aşezat pe un scaun confortabil, �stare de relaxare, de calm, descris de psihişti prin izolare şi destindere
nervoasă. Trebuie să facem apoi o expunere mentală clară, lucidă şi absolut conştientă a motivelor care
ne fac să acţionăm şi a raţiunilor care ne fac să iubim un principiu de Armonie. �cepem prin expunerea
unei cauze ce determină efecte de care suntem conştienţi. Gama acestor Cauze este foarte �insă. Ea
�epe cu Efectele generale pe care avem obiceiul să le observăm, pentru a urca apoi progresiv spre
principiile directoare ale evoluţiei. Este uşor să vă daţi seama că acest exerciţiu nu are nimic misterios. El
are scopul să fixeze �conştiinţă directivele pe care le-a atins. Ar fi o exagerare să se facă din aceasta baza
unui sistem mistic. Toate reproşurile care se aduc Contemplaţiei provin din lipsa de organizare �metodele de dezvoltare psihică. Alternarea meditaţiei cu exerciţiile de contemplaţie permite
87
Individualităţii să ia cunoştinţă de eforturile sale. Ea nu trebuie să degenereze �reverie sentimentală,
numai pentru a simţi nişte senzaţii oarecare.
Acest exerciţiu menţine atenţia asupra legilor Universului, apoi asupra principiilor directoare ale
Evoluţiei. El deschide astfel conştiinţei păm�eşti căi de alimentare cu energia Lumilor superioare,
grăbeşte rezultatele meditaţiei la masa de lucru, deschide mai repede calea inspiraţiei.
Pentru a rezuma, amintiţi-vă că exerciţiul contemplaţiei cere, ca bază fundamentală: Conştiinţa
Efectului căruia �contemplăm Cauza, Conştiinţa Cauzei căreia �contemplăm Principiul, Conştiinţa
Principiului căruia �contemplăm Esenţa Spirituală.
Pe măsură ce conştiinţa superioară se �lţă �această Ierarhie, reacţia dă conştiinţei individuale o
stabilitate, o detaşare care o face independentă de rezultatul actelor sale. Această progresie sf�#351;eşte �r-o
�reunare a Particularului cu Universalul, �r-o unire simultană a celor două sisteme de energie.
Infinitul mic se ��eşte cu infinitul mare. Fiinţa umană este regenerată �conştiinţă de imensa
solidaritate care o leagă pe de o parte cu Unitatea energetică căreia �datorează viaţa, pe de altă parte cu
Multiplicitatea Nuanţelor �care se exprimă această energie şi care sunt pentru ea ocazii să realizeze tot
at�a fericiri diferite.
88
CONCLUZII
C.1 Certitudinea eliberării de rău
Trebuie subliniat că, �esenţă, conştiinţa umană nu evoluează numai prin credinţă, fiind necesară şi
dezvoltarea facultăţilor sale intelectuale şi morale. A impune credinţe dogmatice �eamnă a semăna
germeni de discordie şi de războaie. Progresul ştiinţific a adus servicii reale �această privinţă.
Răsp�ind utilizarea acestei mari legi a Cauzei şi a Efectului care conduce Universul fenomenal, el a
făcut pentru ameliorarea relaţiilor interumane, mai mult dec�toate argumentele filozofice.
Deoarece aceleaşi Cauze produc aceleaşi Efecte dacă le punem �acţiune �aceleaşi condiţii, părerile şi
credinţele �351;i schimbă valoarea. �tr-adevăr, pentru ce să ne complacem �a repeta ca nişte papagali idei
pe care le-am adoptat la ��lare, prin coincidenţă, afinitate instinctivă sau sugestie ereditară?
Totul, sau aproape totul a fost spus asupra celor mai multe din �rebările care alimentează teoriile
noastre şi multe idei pe care le considerăm ca fiind noi, nu sunt dec�morminte văruite. Pentru a ieşi
din rutină şi din prejudecăţi, pentru a avea idei personale, originale, trebuie să te obişnuieşti să g�eşti.
A medita asupra constantelor vieţii şi a trage concluzii favorabile ordinii naturii este un antrenament
excelent, cu condiţia să nu te laşi influenţat de doctrinele care sunt adesea o piedică pentru libertatea de
judecată.
Pentru a readuce echilibrul �dezordinea teoriilor noastre actuale, trebuie să apară ceva nou. Acest
lucru, ca toate celelalte, trebuie să fie supus marii legi a Cauzei şi Efectului, şi fiecare trebuie să poată lua
cunoştinţă de el, dacă se repetă �condiţii identice experimentale. Să analizăm c�va caracteristici ale
dedublării personale din acest punct de vedere. Să te desparţi �două la c�355;iva paşi de corpul fizic care se
odihneşte �stare vegetativă, �deplină stăp�re a tuturor facultăţilor conştiente şi senzoriale, este o
certitudine care le cuprinde şi pe celelalte. Este de asemenea un izvor de idei noi, o sursă de
documentare. Este punctul de plecare al unei vieţi mai ample, mai lărgite şi mai complete, sf�#351;itul
tuturor mizeriilor, al tuturor frăm�ărilor noastre privind această dureroasă enigmă a supravieţuirii.
Purtaţi p�#259; acum de la o extremă la alta de toate credinţele şi opiniile, c� satisfăcuţi, c�
dezamăgiţi, am trecut alternativ de la bucurie la disperare. � sf�#351;it, după ce vom experimenta aceste
adevăruri, vom vedea ce �eamnă cu adevărat să trăieşti. Există totuşi anumite reţineri, ne confruntăm
cu o anumită teamă �acceptarea acestor idei noi. Deşi nădejdea care se �lţă din ad�ul fiinţei
�răzneşte să se manifeste, �faţa ironiei vulgare a celorlalţi nu lepădăm prea uşor masca
scepticismului. Cum am �răzni să mărturisim acestora speranţa renaşterii noastre la o nouă viaţă ?
Această intuiţie care ne cuprinde, acest av� al fiinţei noastre intime poate semăna cu o formă de
nevroză! Putem să ne confruntăm cu frica de a avea un dezechilibru mental. �să cu precauţie, cu
timiditate la �eput, �epem să ne schimbăm cursul ideilor �favoarea unei vieţi posibile �afara
limitelor vizibile ale vieţii noastre păm�eşti. Puţin c� puţin ne familiarizăm. C�ul radiant
manifestat de aceste idei este at�de duios, ��este aproape imposibil să nu ne atragă această
experienţă, atunci c� �epem să-l percepem. � faţa luminii care �epe să se manifeste, neliniştile
existenţei se estompează. � cur� formele obişnuite ale bucuriilor materiale ne interesează din ce �ce
mai puţin. Satisfacţii profunde ne umplu tot mai mult fiinţa. Viaţa nu mai este un sol mişcător. �
fiecare zi �călcăm cu paşi mai hotăr�355;i şi �cur� cunoştinţele noastre formează o st�ă pe care vom
clădi bazele nemuririi noastre biruitoare a spaţiului.
89
C.2 CERTITUDINEA UNEI FERICIRI DURABILE
După perioade seculare de �oială chinuitoare, certitudinea conştientă de a putea crea o fericire care
durează �afara efemerităţii existenţei este un bine care nu are preţ.
Fericirea este poate una dintre expresiile care cuprinde �definiţiile sale cele mai multe varietăţi. Fiecare
o consideră �felul său şi, �r-adevăr, toată lumea are dreptate. De ce să vrem să impunem altora o
formă de fericire? Fericirea de a m�a �funcţie de c�eşti de flăm� este tot at�de respectabilă ca
fericirea de a descoperi o lege ştiinţifică. Sunt fericiri care se disting şi altele care se completează. Este
aceasta o raţiune de a pune mai presus pe unele �detrimentul altora? Fiecare trebuie să găsească, prin
experienţă proprie, forma de fericire care i se potriveşte. Astfel �#355;eleptul se identifică cu Principiile
Energiei universale atunci c� constată durata trecătoare a fericirii simţurilor, a contemplaţiei formelor
vieţii.
Nu trebuie să uităm că orice proces de �ăţare cere o ucenicie. Atitudinea oamenilor �faţa lecţiilor a
vieţii este variabilă: caracterele intransigente ar dori să golească p�#259; la fund cupa amară a suferinţelor,
temperamentele slabe şi docile vor căuta să o ocolească prin toate mijloacele; fiinţa rezonabilă şi
conştientă care caută adevărul logic şi experimental nu va dori nici amplificarea, nici diminuarea
suferinţelor sale, ci va profita de experienţa acumulată pentru a aborda c�mai �#355;elept viaţa. La această
categorie de g�itori ne referim atunci c� vorbim de o fericire durabilă şi veşnică.
Nici o expresie capabilă să definească fericirea nu are valoare dec�prin experienţa c�351;tigată. Dacă luăm
�considerare nivelul de conştiinţă la care am ajuns �cadrul experienţelor vieţii, putem spune că
fericirea este de fapt o stare de echilibru interior a fiinţei, oricare ar fi gradul ei de evoluţie.
Nici o fiinţă care-şi urmează tendinţele sale naturale nu poate fi făcută responsabilă de o stare de lucruri
pe care nu a creat-o ea. Sălbaticul care-şi devorează părinţii pentru a le face onoarea �orm�ării, nu
poate avea mustrări de conştiinţă pentru ceea ce a făcut.
Binele şi răul sunt tot mai clar conştientizate odată cu expansiunea conştiinţei. Binele rezumă toate
caracteristicile unei dezvoltări normale. Răul este un dezechilibru, o neconcordanţă �re progresul
facultăţilor individuale şi aplicarea lor.
Discuţia referitoare la starea de fericire - compar� două categorii de fiinţe omeneşti aşezate, una pe
treapta cea mai de jos, a inconştienţei, cealaltă pe cea mai �ltă - nu-şi are rostul. Atunci c� există o
stare de echilibru �re calităţile fiinţei şi folosirea lor �tot ceea ce face acea fiinţă, pacea este instalată.
Răul, suferinţa se naşte din dezacordul lor. Această situaţie apare clar �viaţa spiritelor ne�rupate,
situate �lumile inferioare. Toţi sunt fericiţi c� nu au cunoştinţă de o stare mai �ltă. Este suficient
�ă să apară o oază de fericire �substanţa �care trăiesc şi �ată vor face comparaţia. Din acest
moment, suferinţa s-a născut. At� timp c�nu vor fi distrus lanţurile de afinitate care �ţin prizonieri
�lumea �care trăiesc, neliniştea lor dureroasă se va mări cu regretul faptelor trecute.
Această durere de a nu putea să ducă o viaţă completă, mai �ltă, mai conformă cu tendinţele lor, �351;i
demonstrează din belşug necesitatea. Toate expresiile cu ajutorul cărora ne idealizăm dorinţele intuitive,
nu au valoare dec��raport cu starea de conştiinţă care le corespunde. A dori să dai cuiva senzaţiile,
impresiile care se degajă dintr-o stare de conştiinţă pe care el nu a simţit-o niciodată este un adevărat
nonsens. Logica şi raţiunea superioară vor - pentru a ajunge să simţim starea de fericire - să-i folosim
orice mijloace spre realizarea unui grad mai �lt de �#355;elegere �ierarhia cauzelor şi a principiilor.
Prin aceste deducţii experimentale, este uşor să ne dăm seama de influenţa colectivă asupra progresului
90
fericirii.
Toate procedeele care au drept scop să dogmatizeze idei, sentimente sau fapte după un algoritm
prestabilit �iedică creşterea fericirii.
Toate organizaţiile care au drept scop stabilirea unei păci lăuntrice durabile, un echilibru social mărit, o
organizare superioară, trebuie să tindă spre o libertate mărită de g�ire. D� tuturor �ăţătura
necesară pentru a putea judeca liber şi pentru a deveni mai conştienţi, facem pentru fericirea poporului
mai mult dec�dacă l-am hrăni cu dogme.
�tre o judecată liberă şi o judecată impusă este o deosebire enormă. Prima atrage asupra autorului ei
repercusiuni pe care el singur le va rectifica atunci c� le va �#355;elege reacţiunile dureroase. Cea de a
doua provoacă o inhibare, un blocaj general �mecanismul eforturilor necesare stabilirii unui echilibru
mai apropiat evoluţiei sale psihologice.
Este deci cu totul inutil să se discute asupra priorităţii unui procedeu, a unei metode speciale duc� la
fericire. Toate mijloacele care utilizează raţionamentul logic sunt bune, dacă nu ne �ăpăţ�#259;m asupra
ideilor pe care nu le cunoaştem perfect.
Meditaţia, reflecţia, descompun� ideile �Principiile lor elementare pentru a le aplica apoi conştient,
este una din metodele cele mai eficace pentru toată lumea. Viaţa superioară are elemente a căror
certitudine este ne�oielnică. Evoluţia este lucrul cel mai uşor de conceput. Ea este o ordine naturală �dezvoltarea conştiinţei spre care se tinde �mod necesar. � urma observării tot mai conştiente a faptelor
existenţei cotidiene.
C.3 SIGURANŢA � EFORTUL PERSONAL
Examin� comportamentul fiecăruia se poate observa la majoritatea sărăcia eforturilor făcute pentru
desăv�#351;ire. Cei mai mulţi se lasă călăuziţi de poftele lor, de �ănţuirea evenimentelor particulare şi
generale ale vieţii sociale. Foarte puţini se străduiesc să �inteze �susul curentului şi să creeze, pentru
propria lor fericire, o ordine conformă unei vieţi mai bune.
Examinarea condiţiilor de viaţă �Invizibil ne �aţă că natura este un rezervor de energie pe care fiinţa
umană trebuie să �eţe să-l utilizeze pentru a-şi dezvolta facultăţile superioare stadiului actual de
evoluţie.
At� timp c�individul nu se organizează pe sine �uşi, este supus reacţiunilor particulare şi generale
ale evenimentelor. Fiecare poate deosebi, sub multiple forme, calităţile ce trebuie să şi le dezvolte pentru
a domina condiţiile nefavorabile ale existenţei.
Primul principiu al acestei reforme personale, este �rederea. Oricare ar fi necazurile existenţei, nu
trebuie să ne pierdem niciodată curajul, ci să păstrăm o �redere neclintită �legile vieţii. Trebuie să ne
g�im că Armonia, Echilibrul, Ordinea compun Universul �fracţiunile lui cele mai ne�emnate.
Dacă punem �mişcare, �viaţa noastră personală, aceleaşi elemente, �mod obligatoriu trebuie să
ajungem la rezultate favorabile dorinţelor noastre.
Suferinţa morală fiind rezultatul unui dezechilibru �re dorinţele, g�urile, sentimentele şi obligaţiile
noastre sociale, reorganizarea obiceiurilor şi a tendinţelor noastre o face să dispară. Totodată, organismul
fiind supus unei discipline av� deci o viaţă raţională, se manifestă o stare de sănătate plenară a �regii
fiinţe elimin�u-se boala.
91
Al doilea principiu al unei vieţi armonioase este �bunăvoinţa�. Deoarece am stabilit �noi �rederea �legile vieţii, nu mai există nici o raţiune pentru a ne supăra pe oamenii mai puţin evoluaţi. Să lăsăm
caracterele arţăgoase, ne�rezătoare să-şi creeze singure complicaţii fără a ne implica. � definitiv ei
acţionează pentru ei �#351;işi. C�priveşte egoismul, orgoliul, vanitatea, acestea sunt defecte at�de
răsp�ite, ��ar fi zadarnic să vrei să le elimini din jurul tău. Bunăvoinţa ne pune la adăpost de
gurile rele, ne apără de invidie, ne face să suportăm cele o mie şi unu de defecte pe care le vedem �jurul nostru.
A treia condiţie pentru a reuşi este de a te g�i ne�rerupt la rezultatul pe care vrei să �obţii. Omul
este o fiinţă eminamente g�itoare. Asociaţia acestor imagini pe care le numim idei, nu are limită.
C� am trecut dimensiunile succesive ale spaţiului �care trăim noi. ele se unesc cu �eşi principiile
energiei din care ele reprezintă forma de realizare.
Pentru a obţine rezultate concrete, trebuie să ne cultivăm g�irea pozitivă. Aceasta este o forţă care
trebuie dirijată �mod conştient, cu bun simţ şi raţiune. Ar fi o greşeală să credem că este necesar să
ducem un anumit fel de viaţă, mai deosebit, pentru a ajunge la un anumit rezultat.
Vechile mistere iniţiatice, probele oculte, cuvintele magice, erau adaptate unor stări de conştiinţă care
nu s-ar fi putut dezvolta �alt fel; dar, dincolo de aceasta, cele mai mici fapte pot servi drept trambulină
evoluţiei facultăţilor noastre. Fiecare poate progresa, �sfera lui de acţiune, tot at�de uşor ca �templele din Memphis. Ajunge să ne concentrăm asupra unui singur motiv spre care să canalizăm
varietatea g�urilor şi dorinţelor care ne frăm�ă. � cazul �care ne preocupă, acest motiv trebuie să
fie o idee de progres, de evoluţie. Trebuie să privim toate evenimentele, bune sau rele, ca pe nişte lecţii
din care avem de extras �ăţăminte folositoare creşterii noastre spirituale.
Dacă starea noastră socială nu corespunde simţirii noastre lăuntrice, să aspirăm şi să căutăm să ne
transformăm c�mai profund. Atunci ea se va �unătăţi �mod obligatoriu. Dacă avem ne�#355;elegeri
�familie sau �societate să răm�m fermi �bunăvoinţa noastră. C�va adevăruri spuse la momentul
oportun vor �epărta prostii mai mari sau mai mici care roiesc �jurul nostru. Prostia omenească este
un zăcăm� de �ăţăminte pe care le vom utiliza pentru perfecţionarea noastră.
Obiceiul de a studia cele mai mici amănunte ale vieţii pentru a extrage concluzii utile transformării
noastre, va dezvolta �noi calităţi care acumul�u-se vor produce facultăţi psihice noi. Fiecare va
utiliza aceste facultăţi �sensul �care �convine. Oricare ar fi aceste capacităţi, ştim de pe acum că
toate duc la acelaşi scop de desăv�#351;ire.
Pentru a ne da seama dacă nu greşim drumul, există un mijloc foarte simplu de a ne controla. Am văzut
că atracţia (rezonanţa) este principiul universal care leagă structura umană de cea cosmică. Multiple �stările inferioare ale substanţei, toate formele atracţiei se unifică �stările superioare pentru a deveni
concomitent Unitate-Multiplicitate la fiinţa desăv�#351;ită. Dacă munca de reorganizare a fost bine
condusă, trebuie să constatăm prezenţa unei atracţii generale a Fiinţei spre un Bine colectiv. Această
tendinţă de atracţie este �onjurată de linişte şi pace. Accentu�u-se această atracţie, interesul personal
se transformă �bunăvoinţă, apoi �iubire pentru principiile Binelui, Frumosului şi Adevărului, p�#259;
�clipa �care fiinţa umană se identifică cu Principiul său conştient, �r-o iubire universalizată a
fiinţelor şi a lucrurilor.
92
C.4 CERTITUDINI ŞI PROBABILITĂŢI
Deşi am eliminat pe c�posibil termenii ce ar fi putut genera echivoc, nu este deloc uşor să dau o
definiţie dogmatică forţelor �acţiune �Univers, �ă este util să le schematizez acţiunea generală
pentru a pregăti conştiinţa pentru realitatea experimentală.
Dacă privim mecanismul acestei organizări, putem spune că dedublarea personală deschide porţile unei
experimentări riguroase �r-un nou c� de activitate. Toate fenomenele metapsihice pot fi studiate cu
ajutorul ei �mod ştiinţific. Transformarea forţelor poate fi controlată �mod direct. Toate manifestările
spiritelor vii şi a celor ne�arnate devin noi subiecte de studiu. Este cazul să spunem că toate modurile
de g�ire pot fi studiate spontan, iar pentru aceasta sunt de ajuns trei operatori: primul este să le
controlăm, al doilea operator magnetizează pe un al treilea care este �ărcinat să transmită indicaţiile şi
observaţiile utile.
Acest control direct �dimensiunea �care se produc fenomenele este capabil să ne aducă servicii
imense. Compoziţia atomului, constituţia corpurilor, asocierea şi disocierea particulelor energetice ne
vor deschide noi perspective asupra originii substanţei.
Aceste analize ne vor permite să abordăm �amănunt misterele vieţii. Acţiunea medicamentelor studiată
prin acest procedeu ne poate da indicaţii preţioase asupra procesului de vindecare a bolilor. Elixirul de
viaţă lungă, piatra filozofală vor deveni realităţi. Chiar şi principiul dedublării personale este accesibil
ştiinţei. � lucrarea aceasta insist asupra dezvoltării psihologice şi morale pentru că văd, pentru
cercetător, posibilitatea de a pătrunde �alte lumi. De altfel, utilizarea unei forme noi de energie, fără o
dezvoltare morală corespunzătoare, ar mări dezordinea fiind păgubitoare pentru toată lumea. �să, din
punct de vedere fenomenal, putem spune că este cu putinţă să se determine mecanismul fiziologic al
dedublării personale şi să se cunoască adjuvantele necesare care să fie capabile să reacţioneze după
temperamente, pentru ca toată lumea, să se poată dedubla.
Astfel, nu este deloc ridicol să ne imaginăm �viitor un specialist care să recomande pacientului său un
regim special destinat să-i modifice potenţialul radiant. Acesta nu va mai avea dec�să se aşeze �r-un
mediu ionizat cu diverse culori, parfumuri, radiaţii potrivite pentru a crea o atmosferă favorabilă
temperamentului său şi care să-i permită să se dedubleze �mod automat.
Certitudinea dedublării nu lasă aşadar nici o �oială. Ea se impune şi celor mai sceptici. A presupune
că am imaginat eu �umi toate amănuntele acestor experienţe, ar �emna să mi se atribuie calităţi mai
desăv�#351;ite dec�cele necesare pentru dedublare.
O a doua certitudine se impune tuturor celor care intră �legătură cu Invizibilul. Este certitudinea
evoluţiei conştiinţei de care este legată starea cea mai rafinată a unei fericiri fără nume. � această
certitudine sunt cuprinse toate celelalte. Este deci una dintre cele mai importante care trebuie c�351;tigată.
Pas cu pas i-am trăit transformările, am pătruns, taton�, stările succesive ale conştiinţei; ele m-au dus
la scufundarea �Conştiinţa cosmică.
Pot afirma deci fără teamă că evoluţia este legea generală a oricărei fiinţe vii. V-am citat c�va
caracteristici observate pe loc: Fericire fără nume, Mulţumire şi Libertate absolute, Iubire desăv�#351;ită
�r-o stabilitate �acelaşi timp individuală şi universală, Unitate de conştiinţă, Multiplicitate de puteri.
Din această certitudine decurg evident multe altele: inexistenţa morţii, supremaţia sigură a binelui, a
ordinii, la toate nivelurile evoluţiei, certitudinea nemuririi �r-un etern prezent, inexistenţa timpului şi
a spaţiului şi c� altele pe care ar fi imposibil să le detaliem �continuare.
93
Ce răm� de cunoscut? Amănunte de greutate şi măsură, natura intimă a energiei şi substanţei,
demarcarea stărilor spaţiului, calităţile lor, mărimile lor, posibilităţile lor, mijloacele lor de pătrundere,
natura exactă a dublului şi a conştiinţei. Iată o seamă de probleme asupra cărora nu avem dec�probabilităţi, dar importanţa lor este secundară deoarece avem mijloace să le studiem.
Părerea mea este că �orice acţiune trebuie să ne intereseze mai ales rezultatul. Esenţial nu este să
argumentăm la infinit, ci să �#355;elegem raporturile de unire cu natura, cu legile vieţii, ale echilibrului, cu
principiile ordinii universale. Definiţiile nu au valoare dec�prin �#355;elegerea acestor raporturi. Odată ce
Individualitatea a luat cunoştinţă de acestea, ce importanţă mai are relativitatea cuvintelor! Fiinţa devine
conştientă că �orice moment ea va fi capabilă să reproducă aceleaşi fenomene, pun� �joc legile şi
raporturile de care are cunoştinţă.
Toate certitudinile se bazează pe conştiinţa progresivă a Cauzelor şi a Principiilor. � ceea ce priveşte
expresiile care o definesc, acestea sunt foarte multe, căci ele se adaptează gradului de evoluţie al
Individualităţii. Să luăm un exemplu. Certitudinea observaţiilor mele �diferitele grade ale eterului �
permite să-mi imaginez constituţia schematică a Universului, fără să cunosc �profunzime natura
intimă a substanţei. Oricare ar fi ipoteza pe care o fac, ansamblul va răm� adevărat, pentru ca aş
�erca să-mi adaptez cunoştinţele păm�eşti la procesul pe care l-am observat.
Pentru a fixa ideile, să considerăm o substanţă virgină ale cărei particule energetice sunt �echilibru
indiferent, �afara oricărei presiuni; distanţa dintre atomii ei nu are nici o importanţă, Fie că este de un
metru, fie că este de un kilometru, căci acesta este Infinitul �care timpul şi spaţiul nu contează. Să
presupunem că, cu ajutorul forţei g�ului, exercit o presiune. Oricare ar fi sensul acestei atracţii, eu
creez imediat o limită. Intensitatea forţei centripete va fi proporţională cu acţiunea mea care va
determina ideea de durată, de spaţiu, de materie. �cet� acţiunea, atomii revin la starea lor normală
cre� noţiunea de forţă centrifugă; aspectul materie se transformă astfel şi este �ocuit cu calitatea
forţă.
Ne putem de asemenea imagina un pendul care acţionează asupra substanţei p�#259; la un punct maxim
de compresie, apoi revenind aproape de punctul său de plecare, mai puţin o fracţiune datorată
amortizării. Este de ajuns ca un impuls să restituie de fiecare dată această pierdere datorată rezistenţei
mediului �onjurător, şi moţiunile ştiinţifice de energie potenţială şi energie cinetică sunt suficiente
pentru a �reţine stabilitatea universului. C�priveşte raportul dintre punctul de suspensie şi
extremitatea pendulului, el va reprezenta raportul constant dintre absolut şi relativ. Oricare ar fi
mărimea unui cerc sau a unei sfere, toată lumea ştie că raportul dintre circumferinţă şi diametru este un
număr constant.
Noţiunile de echilibru �fiecare punct al spaţiului pot fi de asemenea reprezentate �mod schematic. Să
presupunem că toată cantitatea de substanţă dintr-un univers este egală cu o sută de unităţi. Vom putea
considera extremitatea materie av� 99 de părţi de materie şi doar o parte forţă. � mod reciproc, la
extremitatea opusă vom avea 99 părţi de forţă şi una de materie; de aici rezultă noţiunile de echilibru
stabil şi de transformare a energiei.
Oricare ar fi partea de iluzie a acestor ipoteze, voi ajunge totdeauna la aceleaşi puncte esenţiale ale
experienţei :
1.O aceeaşi substanţă, eternă, prezent�u-se simultan sub aspectele de Forţă şi Materie;
2.Un echilibru stabil �fiecare din stări;
3.O energie comprim� atomii spre un Centru, către latura Materie;
94
4.Absenţa compresiunii către latura Forţă;
5.Posibilitatea pentru sufletul uman de a pătrunde �fiecare din stările substanţei, care se prezintă: grea
şi �unecată de partea Materie, uşoară şi luminoasă de partea Forţă;
6.Unitatea de senzaţii conştiente, consider� latura materie ca o limitare a tuturor posibilităţilor, cu un
minim de satisfacţie, şi latura Forţă ca o libertate totală de acţiune, cu un maxim de satisfacţii.
Nu stărui deci peste măsură asupra importanţei definiţiilor date �cursul acestei lucrări. Insistaţi să
deprindeţi raporturile care se desprind din ele. La fiecare pas pe care �veţi face pe această cale, veţi
�#355;elege mai bine de ce şi �c� feluri Conştiinţa este o Unitate de Viaţă capabilă să se exprime �r-o
Multiplicitate de forme.
95
SF�ŞIT
� LOC DE PREFAŢĂ........................................................................................................ 3
PARTEA �T�
Bazele experimentale ale unităţii ştiinţifice,
filozofice şi religioase, ale opiniilor şi credinţelor
1.1 0 NOUĂ BAZĂ ŞTIINŢIFICĂ DE PROGRES....................................................... 5
1.2 CONDIŢIILE MELE DE EXPERIENŢĂ............................................................... 7
1.3 C�EVA REZULTATE GENERALE....................................................................... 11
1.4 ANALIZA FENOMENULUI DE SEPARAŢIE DINTRE FIINŢA UMANĂ
ŞI CORPUL SĂU..................................................................................................... 16
1.5 PREGĂTIREA DETAŞĂRII PRIN CAPACITĂŢILE SENZORIALE..................... 19
1.6 SEPARAREA INSTANTANEE................................................................................. 21
1.7 DEDUBLAREA PRIN V�TEJ............................................................................... 23
1.8 FIINŢA UMANĂ CONŞTIENTĂ, L�GĂ FORMA SA FIZICĂ......................... 26
1.9 LEGĂTURILE ENERGETICE................................................................................ 29
1.10 MODURILE DE TRANSPORT ALE SUFLETULUI UMAN � INVIZIBIL....... 31
1.11 MODUL � CARE CONŞTIINŢA OMENEASCĂ �#350;I EXERCITĂ PUTERILE.. 33
1.12 PIEDICILE ŞI MIJLOACELE DE APĂRARE � A PATRA DIMENSIUNE......... 37
1.13 CUM DEOSEBIM � INVIZIBIL CALITATEA VIEŢUITOARELOR................. 39
1.14 CUM POT FI �VINSE FORŢELE CONTRARII................................................. 41
1.15 CUM DEOSEBIM VISUL DE DEDUBLARE....................................................... 44
1.16 OBSERVAŢII ASUPRA MECANISMULUI INTUIŢIEI ŞI INSPIRAŢIEI............ 49
1.17 VALOAREA RELATIVĂ A CUNOŞTINŢELOR ŞI A MIJLOACELOR DE
PERFECŢIONARE UTILIZATE � INVIZIBIL.................................................. 53
1.18 LIMITELE LIBERULUI ARBITRU ŞI INFLUENŢA VOINŢEI
� CELELALTE LUMI........................................................................................... 57
1.19 CUM DEOSEBIM FORMELE ŞI FIINŢELE........................................................ 59
PARTEA A DOUA
C�va rezultate experimentale
cu privire la relaţiile fundamentale dintre Univers,
Om şi Semenii săi
96
2.1 PUTEREA G�DULUI.......................................................................................... 62
2.2 ILUZIA ŞI REALITATEA........................................................................................ 65
2.3 EVOLUŢIA � TIMP ŞI SPAŢIU.......................................................................... 68
2.4 O LĂMURIRE ASUPRA FORMĂRII UNIVERSULUI......................................... 71
2.5 PRINCIPIUL UTIL ŞI FUNDAMENTAL AL VIEŢII OMENEŞTI...................... 73
2.6 CARACTERISTICILE ATRACŢIILOR OBSERVATE � INVIZIBIL.................. 76
2.7 EXPERIENŢE ASUPRA CONTOPIRII SUFLETELOR SURORI........................ 79
2.8 ATRACŢIA UNIVERSALIZATĂ ŞI ECUAŢIA PERSONALĂ
� LUMILE SUPERIOARE..................................................................................... 82
2.9 CONTACTUL SUBLIM CU ESENŢA ENERGIEI UNIVERSALE....................... 84
2.10 EXERCIŢIUL RAŢIONAL AL CONTEMPLAŢIEI............................................... 87
CONCLUZII
C.1 CERTITUDINEA EIBERĂRII DE RĂU..................................................................... 89
C.2 CERTITUDINEA UNEI FERICIRI DURABILE........................................................ 90
C.3 SIGURANŢA � EFORTUL PERSONAL.................................................................. 91
C.4 CERTITUDINI ŞI PROBABILITĂŢI.......................................................................... 93
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii SHAMBALA, 1998
97

Nicolae Teslea - Inventiv profetic magician: http://www.youtube.com si apoi /watch?v=Jw8gjlvJqT4
/watch?v=tbT28vLMfGA
/watch?v=NDID91bAPUU
/watch?v=pBquClGvlHg
/watch?v=wxYuqjARSBg

Imagini Atasate

  • a123.jpg
  • he22.jpg
  • isch16.gif
  • repulsin2.jpg
  • sch11.jpg
  • sch12.jpg
  • sch14.gif
  • sch15.jpg
  • sch23.jpg
  • sch250.jpg
  • sch251.jpg
  • Schauberger.jpg
  • Schauberger_jet_turbine_117749.gif
  • Scp1.jpg
  • Scp2.jpg
  • Teslathinker.jpg
  • Twain_in_Tesla_27s_Lab.jpg
  • Viktorold.gif
  • WirelessBulb_Tesla.png
  • Operating_tesla_coil.jpg
  • Original_Tesla_Coil.png
  • Movethingstherightway.jpg
  • N.Tesla.jpg
  • BrochureWardenclyffe_.png
  • Tesla_colorado_adjusted.jpg
  • Tesla_discharge_through_boys_body.jpg
  • Tesla_young.jpg
  • Tesla_statue_at_niagara_falls.jpg
  • 800px_Nikola_Tesla_Memorial_Center.jpg
  • TeslaCoil645576.png
  • Tesla_coil_discharge.jpg
  • Tesla_DisruptiveDischargeBox.png
  • TeslaWirelessIllustration.png
  • TeslaWirelessLightsCS.png
  • TeslaWirelessPower1891_adjusted.png
  • Teslabust_adjusted.jpg
  • Lightning_simulator_questacon02.jpg
  • Coanda_1910_1_.gif
  • 200px_Henri_Coand_C4_83_1_.jpg
  • swisscir.gif
  • swiss.gif
  • UFOTech__Tube.jpg
  • VRIL9.png
  • UFOTech03.gif
  • VRILODIN.png
  • N_schumann_levitator_7.jpg
  • A_Tachionator01.jpg
  • MonkUfog.jpg
  • 563px_Van_de_graaf_generator_svg.png
  • Van_de_graaff_generator_sm.jpg
  • Van_den_Graaff_DSC09091.jpg
  • fig1.jpg
  • fig2.jpg
  • fig3.jpg
  • fig4.jpg
  • hcoler1.jpg
  • hcoler2.jpg
  • teslabobintimemachine.png
  • tcoler.gif
  • tcolerdia.gif
  • s2dlogo.jpg
  • p_HaunebuDesign.jpg
  • reichoftheblacksun34.jpg
  • magnetic_monopole_spacecraft.png
  • magnetic_monopole_spacecraft_2.png
  • 8cetinbalDisk.png
  • 4levit_vril02.gif
  • 6bobin.jpg
  • AUFOmotorsystem.png
  • Aufoyv8.jpg
  • Av7_male.gif
  • Av8_male.gif
  • AVR7.png
  • Avril3_01.jpg
  • Avril7b_01.jpg
  • AVril25d.jpg
  • B_coler_03.jpg
  • UFObattery1.png
  • teen.jpg
  • 1zeitmaschine.jpg
  • 1testatika.jpg
  • 6cetinbaltesla_coil.jpg
  • 6HVGeneratorx.png
  • 8HVGeneratorx.png
  • Ahaunebu_100.jpg
  • AInfluenzmaschine4fach.jpg
  • Amagnetbeschl_feld01.jpg
  • antigravitydiskkx2.png
  • Asaucer.gif
  • Blevit_lifter_01.jpg
  • Blevit_haneb03.jpg
  • Blevit_haneb02.jpg
  • Bmagnet_bucking.png
  • Bmagnet_caduceus01.png
  • Bmagnet_caduceus02.jpg
  • Bproj_zwirl.jpg
  • Bvrilenenergy.png
  • Bzyklonengen01.jpg
  • cans.gif
  • cetinbaldisc.png
  • cetinbalspacecraft.png
  • Ahaunebu3.jpg
  • Ahaunebu_202.jpg
  • coler2.jpg
  • coler3.jpg
  • coler4.jpg
  • coler2a.jpg
  • COLER10.jpg
  • coler1.1.gif
  • CUFOdisk.png
  • demo31a.jpg
  • Ahaunebu_204.jpg
  • AhaunebuUFO.png
  • Bimage003.jpg
  • Bimage0031.jpg
  • Blevit_teilchbeschl_01.jpg
  • AVrilWerbung01.jpg
  • AVril_ufo002.gif
  • Avril_konzept02.jpg
  • dia1.gif
  • dia2.gif
  • dia3.gif
  • dia4.gif
  • EUFOTypen.jpg
  • Eufo0.gif
  • Evril8_1979_03.jpg
  • Evril8_1979_04.jpg
  • Evril_odin_01.jpg
  • HANABOOx.png
  • Ehaunebudoc.jpg
  • Ehaut3.jpg
  • Ehaunebu_4.jpg
  • EHaunebu207D.jpg
  • Ehaunebu2a.jpg
  • Efu2.jpg
  • eNazidisc.gif
  • Hgravitypotential.jpg
  • HImage4.jpg
  • HImage3.jpg
  • HImage5.jpg
  • HImage6.jpg
  • HImage9.jpg
  • HImage12.jpg
  • HNaziUFO.jpg
  • HVril20.jpg
  • induksiyoncoilUFO.png
  • K_andromedaAnagemi.jpg
  • MagneticHovertech.gif
  • linden.gif
  • MagneticStellar9.gif
  • MagnetivIonColumn.gif
  • Nazi_hitler_vril.jpg
  • Nazirfz2.jpg
  • P_vrilSembol.png
  • Nazi_591.jpg
  • Reich_2.gif
  • ufomotors.png
  • UFOsytstem3040.jpg
  • UFOTech02.jpg
  • ufovril.png
  • MNaziufos2.jpg
  • Anazi6.gif
  • Vril32.gif
  • aldebaran.png
  • CLuftwaffe20Vril.jpg
  • cnaziflymachine.gif
  • ufo_vril68.jpg
  • vril01_02a.gif
  • Vrila16.gif

Imagini Atasate

  • a122.jpg
  • 4stromgen_kap_transf.gif
  • Bmagnet_biffilar.png
  • REACTOR3.jpg

Fisiere Atasate


http://www.youtube.com/watch?v=3swu_lC-7zc

http://www.pro-bike.ro/forums/topic/51124-tehnica-germana-uitata-linkuri/

Tastati http://www.youtube.com/watch?v= si adaugati  ljR1JlESJYw,prcc8UQW3bY,Rp4hygoD3RU,eVocvXFeEsY,vuINhmT3V8Y,YzpJM8TJ2hk,jRn4WpoNAyo,4zPOxm6r__A,vKTgNCGhq9Y,98QwPO1b5j4,JvI1TEBqXn0,GeyDf4ooPdo,ocqxlAurZCg,uaWA2GbcnJU,xfGqINFNL40,PgfwJzAvQNE,gc0menDzaUE,DRWbmiXQba0,fI7IQQLqO6Y,T0cgM-w3rNU,cA-sHkdrwc8,3swu_lC-7zc,Y5c_m1hDg-w,2giFGsGLft4,MwUpPwyyvLw,Z9SGRqiUrnU,ZoMR_Oj6Qrs,5tydvDgVNiA,hYJXE4FCm7Q,_ChsZUwqTeE

http://www.vortex-world.org/repulsin.htm, http://davidpratt.info/gravity2.htmhttp://www.thewebfairy.com/911/missilegate/rfz/chapter3a.htm

Ride Chopper @ Love Voluptuous Women

 


#63 rock88rul

rock88rul

    rock88rul

  • Membri
  • 142 postari
    • Time Online: 1z 1o 37m 11s
  • Gen:Masculin
  • Interese:sex drugs & rock n`roll
  • Oras:Lupeni, Hunedoara
  • Motocicleta:BMW
  • Modelul:R 1200 RT
  • Numar moto:HD 25 ROK
Inregistrat: 05 Mar 2006

Adaugat 05 September 2009 - 03:21 PM


interesante chestii...


#64 vladisto

vladisto

    Moderatorul Templier

  • Membri
  • 1,014 postari
    • Time Online: 3z 1o 13m 34s
  • Gen:Masculin
  • Interese:Iubire altruista intre persoane!
  • Oras:Bucuresti, sec.4, car. Berceni, str. Straduintei, tel. 0730.490.165, 0770.979.487
  • Motocicleta:Yamaha
  • Modelul:Motociclete: Yamaha SR 250 SE Special 1992, Kawasaki Vulcan VN 750 A9 1993, Suzuki Savage LS 650 Big Single P402 1995, primul proprietar 1996, Yamaha Virago XV 535 2YL 1993, Suzuki VX 800 VS51B 1993, BMW K 100 RS 1.0 i 16 V ABS 08.1991, primul proprietar 1992, Yamaha Virago XV 535 3BR California 1991, Automobile: Dacia 1310 model export Canada, 25.09.1984, Ford Mondeo II Turnier Ghia RKB Combi 1.8 i 16 V Euro 2 1997, Opel Corsa B Hatchback 1.0 i 12 V Euro 2, 1.07.1997
  • Numar moto:B-167-HOC, Numar auto: B-421-VIO
Inregistrat: 15 Jul 2005

Adaugat 05 September 2009 - 03:37 PM


interesante chestii...

Ja!

QUOTE (vladisto @ Aug 5 2009, 09:03 PM)
Da, ai nimerit-o! Insa eu am dat o gramada de detalii si explicatii tehnice, fiind inginer de profesie si placandu-mi matematica si fizica...
P.S. Daca te intereseaza un minigaraj metalic, iti pot da un nr de mobil!

QUOTE (tanasescuandrei74 @ Aug 5 2009, 10:14 PM)
FELICITARI... eu am "fugit" de matematica si fizica ca de dracu'... CU TOATE CA RECUNOSC CA SUNT CELE MAI IMPORTANTE STIINTE (aproape...) din cate sunt...
Cat despre garaj... NU MULTUMESC! am renuntat la "sportul asta extrem"> motociclism... si oricum , cand aveam motor il tineam in casa , ca Locuiesc la CASA... era tinut "cateodata" in conditii mai bune decat locuiam eu(eram pe la fuckultati pe vremea aia, si "o mai ardeam" ocazional cu motorul aiurea....) acum am ramas doar cu permisul si o Jawa din 1961 prin podul casei...
sa stii ca mai am cateodata idei "cum ca americanii ar fi nazisti si ar detine muulte "chestii neconventionale"... dar asta cu "OZN-ul" german pare cat se poate de valabila ... doar ca eu nu cred pana nu VAD! deci> n-o sa fiu convins 100% niciodata... CRED....(doar daca nu faci tu unul! chiar si in miniatura!)

Pai ma batea gandul sa incep sa experimentez la scara mica pentru inceput...

Intra si pe acest link: http://www.pro-bike....opic=51124&st=0

ELECTROL�, electroliți, s.m. Compus chimic care, prin dizolvare sau prin topire, se disociază, scind�u-se �ioni, și care conduce curentul electric prin transportul acestor ioni. � Din fr. �ctrolyte.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de RACAI, 21 Nov 2003 | Greșeală de tipar
electrol�s. m., pl. electrol�539;i
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar
ELECTROL�/T ~ți m. Compus chimic care, dizolvat sau �stare topită, se disociază �ioni, devenind bun conducător de electricitate. /<fr. �ctrolyte
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar
ELECTROL� s.m. Substanță care se poate descompune sub influența unui curent electric. [< fr. �ctrolyte, cf. fr. �ctro-, gr. lytos � descompus].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 22 Feb 2005 | Greșeală de tipar
ELECTROL� s. m. substanță a cărei soluție sau topitură poate conduce curentul electric prin transportul ionilor. (< fr. �ctrolyte)

Van de Graaff generator
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
This article is about the machine used to accumulate electrical charge on a metal globe. For the progressive rock band with a similar name, see Van der Graaf Generator.
Van de Graaff Generator

Van de Graaff Generator.
Uses Accelerating electrons to sterilize food and process materials, accelerating protons for nuclear physics experiments, driving X-Ray tubes, etc.
Inventor Robert J. Van de Graaff

Related items Van de Graaff, linear particle accelerator

A Van de Graaff generator is an electrostatic generator which uses a moving belt to accumulate very high electrostatically stable voltages on a hollow metal globe on the top of the stand. The potential differences achieved in modern Van de Graaff generators can reach 5 megavolts. The Van de Graaff generator can be thought of as a constant-current source connected in parallel with a capacitor and a very large electrical resistance.
Contents
[hide]
� 1 Description
� 2 History
� 3 Van de Graaff generators on display
� 4 Comparison with other high voltage generators
� 5 Patents
� 6 References
� 7 See also
� 8 External links

[edit] Description


Schematic view of a classical Van de Graaff generator.
1) hollow metal sphere
2) upper electrode
3) upper roller (metal)
4) side of the belt with positive charges
5) opposite side of the belt with negative charges
6) lower roller (for example in acrylic glass)
7) lower electrode (ground)
8) spherical device with negative charges, used to discharge the main sphere
9) spark produced by the difference of potentials
A simple Van de Graaff generator consists of a belt of silk, or a similar flexible dielectric material, running over two pulleys, one of which is surrounded by a hollow metal sphere.[1] Two electrodes, (2) and (7), in the form of comb-shaped rows of sharp metal points, are positioned respectively near to the bottom of the pulley and inside the sphere. (2) is connected to the sphere, and a high DC potential (with respect to earth) is applied to (7); a positive potential in this example.
As the belt is pulled away from the upper roller, it pulls away some of the roller's electrons, leaving the roller with a positive charge, and the belt with a negative charge. This then causes electrons to concentrate at the tips of the lower brush (7), the longer the belt is turning, the higher the concentration of the electrons is. In the end this will cause the air around (7) to ionize, the electrons will then jump through the now conductive air towards the positively charged roller. But instead of hitting the roller, they meet the belt and are carried up to (2), the electrons are then pushed away from the negatively charged belt towards (2), (NOTE: the top roller must be made of an insulating material for this to work) where they are then led to the dome. As the belt continues to move, a constant charging current travels via the belt, and the sphere continues to accumulate negative charge until the rate that charge is being lost (through leakage and corona discharges) equals the charging current. The larger the sphere and the farther it is from ground, the higher will be its final potential.
The other method for building Van de Graaff generators is to use the triboelectric effect. The strong e-field from the rollers then induces a corona discharge at the tip of the pointed electrodes. The electrodes then "spray" a charge onto the belt which is opposite in polarity to the charge on the rollers. The remaining operation is otherwise the same as the voltage-injecting version above. This type of generator is easier to build for science fair or homemade projects, since it doesn't require a potentially dangerous high voltage source. The trade-off is that it cannot build up as high a voltage as the other type, and operation may become difficult under humid conditions (which can severely reduce triboelectric effects).
A Van de Graaff generator needs to be sphere shaped in order to work. The fact that electrically charged spheres have no e-field inside makes it possible to keep adding charges from a lower voltage source. Outside the sphere the e-field is very strong and applying charges from the outside is hence impossible.
Since a Van de Graaff generator can supply the same small current at almost any level of electrical potential, it is an example of a nearly ideal current source. The maximum achievable potential is approximately equal to the sphere's radius multiplied by the e-field where corona discharges begin to form within the surrounding gas. For example, a polished spherical electrode 30 cm in diameter immersed in air at STP (which has a breakdown voltage of about 30 kV/cm) could be expected to develop a maximum voltage of about 450 kV.
[edit] History


A Van de Graaff generator integrated with a particle accelerator. The generator produces the high fields (in the megavolt range) that accelerate the particles.
The fundamental idea for the friction machine as high-voltage supply, using electrostatic influence to charge rotating disk or belt can be traced back to the 17th century or even before (cf. Friction machines History)
The Van de Graaff generator was developed, starting in 1929, by physicist Robert J. Van de Graaff at Princeton University. The first model was demonstrated in October 1929.[2] The first machine used a silk ribbon bought at a five and dime store as the charge transport belt. In 1931 a version able to produce 1,000,000 volts was described in a patent disclosure. This version had two 60 cm diameter charge accumulation spheres mounted on Pyrex glass columns 180 cm high; the apparatus cost only $90.[3]
Van de Graaff applied for a patent in December 1931, which was assigned to MIT in exchange for a share of net income. The patent was later granted.
In 1933 Van de Graaff built a 40-foot (12 m) model at MIT's Round Hill facility, the use of which was donated by Colonel Edward H. R. Green.
A more recent development is the tandem Van de Graaff accelerator, containing one or more Van de Graaff generators, in which negatively charged ions are accelerated through one potential difference before being stripped of two or more electrons, inside a high voltage terminal, and accelerated again.
One of Van de Graaff's accelerators used two charged domes of sufficient size that each of the domes had laboratories inside - one to provide the source of the accelerated beam, and the other to analyze the actual experiment. The power for the equipment inside the domes came from generators that ran off the belt, and several sessions came to a rather spectacular end when a pigeon would try to fly between the two domes - causing them to discharge (The accelerator was set up in an airplane hangar).[citation needed]
By the 1970s, up to 14 million volts could be achieved at the terminal of a tandem that used a tank of high pressure sulfur hexafluoride (SF6) gas to prevent sparking by trapping electrons. This allowed the generation of heavy ion beams of several tens of megaelectronvolts, sufficient to study light ion direct nuclear reactions. The highest potential sustained by a Van de Graaff accelerator is 25.5 MV, achieved by the tandem at the Holifield Radioactive Ion Beam Facility at Oak Ridge National Laboratory.[citation needed]
A further development is the pelletron, where the rubber or fabric belt is replaced by a chain of short conductive rods connected by insulating links, and the air-ionizing electrodes are replaced by a grounded roller and inductive charging electrode. The chain can be operated at much higher velocity than a belt, and both the voltage and currents attainable are much higher than with a conventional Van de Graaff generator.
The Nuclear Structure Facility, or NSF [4] at Daresbury Laboratory, was proposed in the 1970s, commissioned in 1981 and opened for experiments in 1983. It consisted of a tandem Van de Graaff operating routinely at 20 MV, housed in a distinctive building 70 metres high. During its lifetime it accelerated 80 different ion beams for experimental use, ranging from protons to uranium. A particular feature was the ability to accelerate rare isotopic and radioactive beams. Perhaps the most important discovery made on the NSF was that of super-deformed nuclei. These nuclei, when formed from the fusion of lighter elements, rotate very rapidly. The pattern of gamma-rays emitted as they slow down provided detailed information about the inner structure of the nucleus. Following financial cutbacks, the NSF closed in 1993.
[edit] Van de Graaff generators on display
The largest Van de Graaff generator in the world, built by Dr. Van de Graaff himself, is now on permanent display at Boston's Museum of Science. With two conjoined 4.5 meter (15 foot) aluminum spheres standing on columns many feet tall, this generator can often reach 2 million(2,000,000) volts. Shows using the Van de Graaff generator and several Tesla coils are conducted several times a day. Many science museums, such as the American Museum of Science and Energy, have small-scale Van de Graaff generators on display, and exploit their static-producing qualities to create "lightning" or make people's hair stand on end.
[edit] Comparison with other high voltage generators
Other classical electrostatic machines like a triplex Wimshurst Machine or a Bonetti machine[1] can easily produce more current, but the less insulated structures result in smaller voltages.
[edit] Patents
� U.S. Patent 1,991,236 � "Electrostatic Generator"
� U.S. Patent 2,922,905 � "Apparatus For Reducing Electron Loading In Positive-Ion Accelerators"
[edit] References
1. ^ Zavisa, John M.. "How Van de Graaff Generators Work". HowStuffWorks. http://science.howst...rks.com/vdg.htm. Retrieved on 2007-12-28.
2. ^ Van de Graaff biography
3. ^ Article "Van de Graaff's Generator", in "Electrical Engineering Handbook", Richard C. Dorf (ed)., CRC Press, Boca Raton, Florida USA, 1993 ISBN 0-8493-0185-8
4. ^ J S Lilley 1982 Phys. Scr. 25 435-442 doi:10.1088/0031-8949/25/3/001)
[edit] See also
� Kirlian photography
� Los Alamos National Laboratory
� Electrostatic induction
� Superconductivity
� Triboelectric effect
� Electrical generator
� Robert J. Van de Graaff
� Static electricity
� High-voltage
� Teleforce
� 1929 in science
� Tesla coil
� Oudin coil
� Wimshurst machine
[edit] External links
� UVA Virtual Lab: Van de Graaff Generators University of Virginia
� Interactive Java tutorial - Van de Graaff Generator National High Magnetic Field Laboratory
� Dr. Van de Graaff's huge machine at Museum of Science
� Van de Graaff Generator Frequently Asked Questions
� "Vivitron English version". http://ireswww.in2p3...discovering.htm. Retrieved on 2005-12-26. Vivitron 20MV+ generator
� Illustration from Report on Van de Graaff Generator From �Progress Report on the M.I.T. High-Voltage Generator at Round Hill"
� Nikola Tesla, "Possibilities Of Electrostatic Generators DOC". Scientific American, March, 1934. (.doc format)
� Paolo Brenni ,The Van de Graaff Generator - An Electrostatic Machine for the 20th Century Bulletin of the Scientific Instrument Society No. 63 (1999)
� Charrier Jacques "Le g�rateur de Van de Graaff". Facult�es Sciences de Nantes.
� Making VDGs
� Hellborg, Ragnar, ed. Electrostatic Accelerators: Fundamentals and Applications [N.Y., N.Y.: Springer, 2005]. Available on-line at: http://books.google....fLBnUo4#PPP1,M1
� Build your own VDG
Retrieved from "http://en.wikipedia....aaff_generator"
Categories: Electricity | Electrical generators | Electrostatics
Hidden categories: All articles with unsourced statements | Articles with unsourced statements from June 2009

Despre radar:
Dl. Andrei Ciontu, ne tot vorbeste el prin de prin Tehnium-ul vechi, pana la Radioamatorul, de tehnica microundelor. Dar, parerea mea e ca doar le copiaza.

In primul rand pentru detectia microundelor, iti rebuie o simpla dioda de detectie, care isi va modifica "rezisteta" in prezenta undelor. E are forma ei unica si nu se gaseste in magazinele din tara.
Doar pe NET, sau la IPRS Baneasa, cu siguranta mai are cineva, se produceau pana in '89.


Apoi trebuie antena, care arata cam ca o palnie, ghid, cav. rezonata.
Le poti face si din cutii din conserva, nu trebuie chiar "la milimeru". Receptia va fi mai proasta.

Am avut o schema de acest gen. Sa o caut.

E frumos, ca radarele nu sunt folosite doar de politie, ci sunt si radare maritime, sau militare terestre.
E destul de interesant sa le putem auzi.
Benzile de frecvanta sunt cam : S, X, ka , ku ,,.. ( cam 3Ghz....300GHz )
( Nu mai stiu sigur, asa-mi amintesc )
Noi precizări;

- fără să-i iau apărarea (nu � este rudă şi nici nu �cunosc personal!), d-l Ciontu este şi răm� o somitate a naţiei rom� �materie de frevenţe �lte şi ultra�lte, aşa că nu este bine să aruncăm cu pietre �el; schemele şi ideile propuse �revistele de largă accesibilitate sau �cele de circulaţie restr�ă, precum şi lucrările ştiinţifice recunoscute internaţional, sunt creaţii proprii sau �reună cu colectivele de cercetători cu care a lucrat de-a lungul anilor;
- acea "simplă diodă de detecţie" trebuie neapărat să fie una pentru microunde, de exemplu IMPATT (Impact Ionisation Avalanche Transit Time) sau BARIT (Barrier Injection Transit Time); chiar şi acestea trebuie să fie montate �r-o cavitate rezonantă;
- spre deosebire de radarele "clasice" (RADAR = Radio Direction And Range Finding), care determină distanţa la care şi direcţia �care se află un corp reflectorizant radio (iar �această castegorie pot fi incluse şi radioaltimetrele de bord şi - forţ� interpretarea - sonarele de ad�ime de pe navele maritime) şi al căror lob principal este mai mult sau mai puţin deschis (oricum peste 10-15 grade), cele din dotarea Poliţiei Rutierte (radio sau optice) funcţionează pe principiul Doppler, prin care se determină nu neapărat distanţa şi direcţia obiectului, ci viteza lui, lobul principal de radiaţie av� un unghi de deschidere mult mai mic (3-5 grade). La acestea din urmă, şi lobii secundari sunt mult atenuaţi, aşa că este improbabil ca �lipsa unei reflexii să poată fi detectată prezenţa emiţătorului. Apoi, ce te faci cu maşinile poliţiei aflate �spatele tău, care "te citesc" din mers?
- staţiile terestre, fie ele civile (de ex. radare meteorologice) sau militare, pot fi "ascultate" fără costuri suplimentare cu un simplu receptor radio. Frecvenţa de repetiţie a trenurilor de impulsuri, situată undeva �jurul a 400 Hz, are suficiente armonici ��să ajungă �domeniul radio, iar �regim de căutare (c� antena se roteşte, de ex. cu 4 rot/minut), la fiecare trecere a lobului peste receptorul "ascultătorului", acesta va auzi un semnal de cca. 400 Hz şi... cam at�#33;

MATERIALE FEROMAGNETICE

Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări de laborator este determinarea dependenţei permeabilităţii complexe relative magnetice a materialelor feromagnetice in funcţie de frecvenţă, precum şi evidenţierea curbei de histerezis care caracterizează aceste materiale.

I. Introducere teoretică
C�va metale (Fe, Ni, Co) sau aliajele lor sunt materiale reprezentative pentru clasa materialelor feromagnetice. Acestea se caracterizează (la temperaturi inferioare temperaturii Curie) prin domenii (Weiss) magnetizate spontan la saturaţie, dar orientate dezordonat �absenţa unui c� magnetic exterior. Plasarea acestor materiale �c� magnetic are ca rezultat orientarea momentelor dipolare ale domeniilor �direcţia c�ului exterior. � medii magnetice se pot scrie relaţiile:
(1)
iar aspectul liniilor de c� ale vectorilor şi (din material) sunt exemplificate �Figura 1 pentru un cilindru feromagnetic plasat �c�ul (definit �absenţa materialului).

Figura 1. Aspectul liniilor de c� pentru un cilindru feromagnetic.
Caracteristicile cele mai importante ale materialelor feromagnetice sunt curbele de magnetizare B = f(H) obţinute prin aplicarea unui c� progresiv crescător unui material iniţial demagnetizat.
� Figura 2 sunt prezentate calitativ pentru un aliaj moale din punct de vedere magnetic pe bază de fier dependenţele tipice ale permeabilităţii statice (c�ul aplicat este crescut lent) şi inducţia �material.
� cazul c�urilor alternative se disting �general două regimuri tipice de funcţionare:
 regimul de �semnal mic� cu amplitudine redusă a c�ului alternativ H~ aplicat, suprapus sau nu, peste un c� continuu H=;
 regimul de �semnal mare� �care valoarea c�ului este suficientă pentru ca materialul să descrie un ciclu de histerezis.

Figura 2. Dependenţele (H) şi B(H) pentru un aliaj moale
din punct de vedere magnetic
� Figura 3 sunt prezentate aceste regimuri posibile, definindu-se permeabilităţile uzuale: iniţială (I), reversibilă (II) şi de amplitudine (III).

Figura 3. Permeabilităţile uzuale pentru materialele feromagnetice
Datorită pierderilor de energie prin curenţi induşi (Foucault), histerezis, magnetizare, permeabilitatea magnetică a materialului se defineşte (�complex simplificat) ca fiind:
(2)
unde B şi H sunt fazorii inducţiei şi c�ului alternativ aplicat, iar m este unghiul de pierderi.
Din relaţia (2) rezultă că are �general semnificaţia definită �Figura 3, iar defineşte factorul de calitate Qm al materialului.
A. Caracterizarea materialelor feromagnetice la semnal mic
Pentru a caracteriza un material feromagnetic la semn mic (B~ < 1 mT) se utilizează 2 bobine cu aceeaşi geometrie a bobinajului (preferabil toroidală pentru a neglija cu bună aproximaţie c�ul de dispersie), una av� ca miez materialul feromagnetic de studiat, iar cealaltă un miez nemagnetic de aceleaşi dimensiuni.
� Figura 4 sunt prezentate schiţele celor 2 bobine.

Figura 4. Cele două bobine cu miez nemagnetic, respectiv
feromagnetic şi schemele lor echivalente
Scriind impedanţele celor două bobine rezultă:
Z0 = r0 + jL0;
Zm = r0 + jL = r0 +  L0 = r0 +  L0 + j L0 = r + j L0 (3)
unde:
r0 este rezistenţa de pierderi prin efect Joule, proximitate, dielectrici, etc. �conductorul de bobinaj;
r � rezistenţa serie echivalentă a bobinei cu miez r = r0 + rm = r0 +  L0, rm fiind rezistenţa de pierderi datorată prezenţei miezului magnetic;
L şi L0 - inductanţa cu şi fără miez a bobinei;
 - permeabilitatea (iniţială) complexă a miezului;
- frecvenţa de măsură.
Factorul de calitate al materialului Qm este:
(4)
unde Q0 şi Qb sunt factorii de calitate ai bobinelor fără miez, respectiv cu miez:
(5)
Dacă se măsoară la o frecvenţă dată mărimile Lo, L, r0 şi r permeabilitatea complexă a miezului poate fi calculată utiliz� relaţia:
(6)
Pentru caracterizarea miezurilor av� geometrii diverse se utilizează �torul de substituţie� (imaginar) care este �confecţionat� dintr-un material cu permeabilitatea efectivă e, av� lungimea le şi aria Ae. Din condiţia ca torul de substituţie, cu acelaşi număr de spire ca şi �ăşurarea pe miezul considerat, să conducă la aceiaşi parametri magnetici rezultă dimensiunile şi permeabilitatea efectivă, astfel:

(7)

unde , li şi Ai sunt parametrii permeabilitate magnetică, lungime şi arie transversală a porţiunii omogene �i� a miezului considerat.
Inductanţa �ăşurării cu N spire pe miezul dat se poate estima pe baza parametrilor torului de substituţie:
(8)
B. Caracterizarea materialelor feromagnetice la semnal mare
Pentru a caracteriza regimul de �semnal mare� se va vizualiza pe ecranul osciloscopului ciclul dinamic de histerezis pentru un miez utiliz� tehnica figurilor Lissajous.
Principial, se va utiliza schema din Figura 5.

Figura 5. Schema principială pentru vizualizarea ciclului de histerezis.
Pentru deflexia pe orizontală (intrarea X):
(9)
de unde:
(10)
unde Ax este amplificarea pe canalul X al osciloscopului, iar kx este factorul de scală corespunzător aceluiaşi canal.
Pentru deflexia verticală:
(11)
(12)
deoarece:
(13)
Atunci:
(14)
unde Ay este amplificarea pe canalul Y, iar ky este factorul de scală corespunzător aceluiaşi canal.
Parametrii de scală pot fi calculaţi din (10) şi (14):
(15)
II. Desfăşurarea lucrării
1. Dependenţa de frecvenţă a permeabilităţii magnetice relative complexe.
Principiul de măsurare a fost prezentat �secţiunea I.A. Se va realiza montajul din Figura 6 �care:
- B este bobina (cu sau fără miez) a cărei inductanţă L şi rezistenţă de pierderi de tip serie r trebuie măsurate;
- G - generator sinusoidal (amplitudinea acestuia se fixează la U = 3 V);
- VE - voltmetru electronic (instrument de nul);
- R2 şi C2 sunt o rezistenţă şi un condensator reglabile (cutii decadice de rezistoare, respectiv de condensatoare);
- R1 = R3 = 1 K sunt rezistenţe fixe;
- Tr1:1 este un transformator de separare galvanică �re masa generatorului G şi a voltmetrului electronic VE.

Figura 6. Puntea Maxwell-Wien pentru determinarea dependenţei de frecvenţă a permeabilităţii magnetice relative complexe.
Principiul de determinare a inductanţei L şi rezistenţei de pierderi r ale bobinei B folosind schema din Figura 6 (punte Maxwell-Wien) se bazează pe particularităţile acestei punţi. Se observă �Figura 6 că puntea Maxwell-Wien se alimentează pe o diagonală cu un semnal sinusoidal de frecvenţă reglabilă, iar pe cealaltă diagonală se măsoară diferenţa de tensiune. Dacă este �eplinită condiţia de acord a punţii:
Z1�Z3 = Z2�Z4 (16)
unde Z1 şi Z3, respectiv Z2 şi Z4 sunt impedanţele de pe laturile opuse ale punţii, atunci tensiunea măsurată de voltmetrul electronic VE este nulă, indiferent de valoarea amplitudinii semnalului sinusoidal al generatorului G. Ţin� cont de acestea măsurătorile se vor efectua �felul următor:
- se acordează puntea prin modificarea valorilor rezistenţei R2 şi a capacităţii C2 (cutii decadice);
Observaţie: Reglajul celor două cutii decadice se face alternativ, pornind de la cifra cea mai semnificativă spre cea mai nesemnificativă, căut� ca indicaţia voltmetrului electronic VE să devină minimă, acesta fiind pe scara cea mai sensibilă!
- �momentul c� acordul a fost realizat, valorile L şi r pot fi calculate din condiţia de acord a punţii Maxwell-Wien, rezult�:
(17)
Se dispune de 3 �ăşurări : bobina fără miez L0 (N=300 spire) şi bobinele L1 şi L2, identice din punct de vedere geometric şi av� acelaşi număr de spire ca şi L0, realizate pe miezuri din tole E+I din tablă de siliciu. Diferenţa �re L1 şi L2 rezidă �modul de asamblare a miezului: pentru bobina L1 miezul este realizat din tole �reţesute (fără �refier), iar pentru bobina L2 din tole asamblate ne�reţesut, cu �refier.
Se conectează, pe r�, bobina L1, respectiv L2 �locul bobinei B din Figura 6. Se fixează frecvenţa la valorile specificate �Tabelul 1 şi se face acordul punţii pentru ca indicaţia voltmetrului electronic VE să fie minimă. Datele obţinute se trec �Tabelul 1.
Tabelul 1
f [KHz] 0,5 0,8 1 2 5 8 10 12 15 18
Măsurători Bobina fără �refier L1 C21 [F]
R21 []
Bobina cu �refier L2 C21 [F]
R21 []
Calcule Bobina fără �refier L1 L1 [mH]
r1 []




Bobina cu �refier L2 L2 [mH]
r2 []




Se calculează L1, r1, L2 şi r2 din condiţiile de acord ale punţii Maxwell-Wien, trec�u-se datele �secţiunea a doua din Tabelul 1.
Se măsoară L0 şi r0 cu puntea BM 504 la f = 32 Hz şi f = 800 Hz. Se completează Tabelul 2. Media acestor valori (vezi Tabelul 2) se va folosi pentru calculul permeabilităţii relative complexe după cum se va arăta.
Tabelul 2
Bobina fără miez L0 f [Hz] 32 800 Valorile medii
L0 [mH]
r0 []
Se va observa slaba dependenţă a valorilor L0 şi ro de frecvenţa de măsură �domeniul frecvenţelor joase.
Se vor calcula cu ajutorul relaţiei (6) partea reală ' şi cea imaginară '' pentru bobina fără �refier L1, respectiv 'ef şi ''ef pentru bobina cu �refier L2, pentru cele 10 frecvenţe din Tabelul 1, complet�u-se secţiunea de calcule a acestuia.

Pe baza Tabelului 1 se vor reprezenta grafic dependenţele '(f), ''(f) şi Qm(f), respectiv 'ef(f), ''ef(f) şi Qmef(f), unde Qm = ' / '' şi Qmef(f) = 'ef / ''ef sunt, respectiv, factorul de calitate al miezului magnetic pentru bobina fără �refier şi factorul de calitate echivalent pentru bobina cu �refier. Cele 6 grafice se vor realiza pe 3 diagrame diferite sau pe aceeaşi diagramă, �ă cu scale diferite pentru cele 3 mărimi. Explicaţia este următoarea: cele 3 mărimi studiate au game de valori care diferă cu c�va ordine de mărime, astfel că reprezentarea lor pe o diagramă cu o singură etalonare pe axa ordonatelor este practic imposibilă!
2. Caracterizarea materialelor feromagnetice �regim de semnal mare.
Principiul de măsură a fost prezentat �secţiunea I.B. Cu ajutorul schemei din Figura 7 se vor vizualiza pe osciloscop curbele de histerezis dinamic pentru un material feromagnetic (circuit magnetic �his) Tr1 şi pentru un material ferimagnetic �două variante: Tr2 ( circuit magnetic �his) şi Tr3 (circuit magnetic cu �refier). �făşurările celor 3 transformatoare sunt identice ca geometrie şi număr de spire (N = 1000 spire).

Figura 7. Montaj pentru vizualizarea caracteristicii de histerezis pentru diferite miezuri magnetice şi pentru determinarea dependenţei  = f(H).
Din relaţiile (10) şi (14) rezultă că tensiunile �punctele de măsură 1, 2 şi 3 sunt proporţionale cu intensitatea c�ului magnetic �miez H, iar căderea de tensiune pe rezistenţa R1 este proporţională cu inducţia c�ului magnetic B.
Se calculează constantele de scară kx şi ky folosind relaţiile (15) şi următorii parametri ai torului de substituţie pentru miezurile considerate:
le = 190 mm Ae= 190 mm2 (18)
Se calibrează osciloscopul cu ajutorul generatorului intern de semnal dreptunghiular, astfel ��amplificarea pe canalele X, respectiv Y să fie Ax = 1V/div şi Ay = 0,1 V/div.
Se execută montajul din Figura 7 utiliz� ambele canale Y(1,2) ale osciloscopului pentru a vizualiza simultan ciclurile de histerezis ale miezurilor de fier-siliciu Tr1 (tablă de siliciu 4%) şi ferită (fără �refier) Tr2 pentru a compara materialele. De asemenea, se vor vizualiza simultan ciclurile corespunzătoare miezului de ferită Tr2 (circuit magnetic �his, fără �refier) şi miezului de ferită cu �refier Tr3 pentru a pune �evidenţă influenţa �refierului asupra proprietăţilor magnetice de material.
Observaţie: �ainte ca generatorul să fie cuplat la reţea nivelul acestuia va fi redus la minim pentru ca apoi să fie crescut progresiv.
Se va lucra la frecvenţele f1 = 50Hz şif2 = 100Hz. Se vor lua, pe r�, c�uri a căror amplitudine să fie (măsurate v� la v�) de 2, 4, 6, 8 şi 10 diviziuni pe orizontală, not�u-se amplitudinile corespunzătoare ale inducţiei B. Pentru Tr1 şi Tr2 se va completa Tabelul 3. Se vor utiliza constantele de scară kx şi ky pentru conversia din diviziuni �unităţi magnetice, astfel că:
H = kx�nr.div/oriz.; B = ky�nr.div/vert.
Tabelul 3
Nr. div./oriz. 2 4 6 8 10
H [A/m]
Tr1 Nr. div./vert.
B1 [T]
Tr2 Nr. div./vert.
B2 [T]

Se vor ridica curbele 1,2 = f(H), unde . Se va observa cum permeabilitatea magnetică creşte de la o valoare iniţială i, atinge o valoare maximă max, apoi scade către o valoare sat.
Se determină permeabilitatea magnetică relativă efectivă ef pentru miezul cu �refier Tr3 prin măsurarea pantei caracteristicii de histerezis a acestuia.
Cunosc� relaţia care defineşte permeabilitatea efectivă a unui miez cu �refier:

�care:
  este permeabiltatea miezului magnetic;
 unde  reprezintă grosimea �refierului, iar l este lungimea totală a miezului (circuitului magnetic)
să se determine grosimea �refierului  folosit �cazul miezului Tr3, utiliz� pentru  valoarea maximă a curbei 2 = f(H) determinată anterior.

Conţinutul referatului
 scopul lucrării;
 Tabelul 1 şi Tabelul 2 �reună cu relaţiile de calcul folosite;
 graficele de la punctul II.1. realizate după indicaţiile de la paragraful respectiv;
 calculul constantelor de scară kx şi ky;
 Tabelul 3 �reună cu relaţiile de calcul folosite, precum şi graficele  = f(H);
 calculul grosimii �refierului pentru miezul Tr3;
 concluzii şi comentarii.

Histerezis
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.


Histerezisul (�greacă υστέρησις hysterēsis, răm�re �urmă) este fenomenul prin care starea unui sistem indusă de o anumită cauză nu depinde numai de mărimea cauzei respective ci şi de stările anterioare prin care a trecut sistemul. Termenul se foloseşte mai ales �fizică, de exemplu pentru a descrie comportamentul unor materiale magnetice, la care magnetizarea la un moment dat depinde at�de c�ul magnetic aplicat c�şi de stările de magnetizare anterioare. Fenomene similare se ��esc �domeniile:

fizică:
electricitate
elasticitate
tranziţia lichid-solid
automatizare
economie
psihologie etc.
[modifică] Magnetism

Buclă de histerezis �magnetism. Eşantionul este o bucată de oţel supusă unui c� magnetic sinusoidal de diferite amplitudini. Fluxul magnetic măsurat oscilează şi el, cu amplitudinea �re 0,3 T şi 1,7 T.� procesul de magnetizare a materialelor feromagnetice histerezisul se manifestă prin �răm�rea �urmă� a densităţii fluxului magnetic (mărime notată cu B) faţă de intensitatea c�ului magnetic aplicat din exterior, H. Graficul alăturat arată cele două mărimi, măsurate �r-un experiment de magnetizare �c� magnetic oscilant. Se observă că atunci c� c�ul magnetic scade p�#259; la zero, fluxul magnetic �oţel are o valoare nenulă, notată BR; acest fenomen se numeşte remanenţă magnetică. Pentru a anula acest flux remanent trebuie aplicat un c� magnetic invers, de o valoare notată �grafic cu HC, c�ul magnetic coercitiv.

Au aplicaţii importante at�materialele cu un histerezis mare c�şi cele cu unul foarte mic. De exemplu magneţii permanenţi au proprietatea de a răm� magnetizaţi tocmai datorită histerezisului. � absenţa acestuia materialul ar reveni la fluxul magnetic zero imediat ce s-ar �ătura c�ul magnetic exterior, deci nu ar avea proprietăţile care �caracterizează. � acelaşi fel, peliculele magnetice folosite pentru �egistrări audio, video şi de date (casete audio, benzi de magnetofon, dischete de calculator, hard-discuri, cărţi de credit etc.) se bazează pe fenomenul de remanenţă magnetică � deci pe histerezis � pentru a memora c�ul magnetic aplicat la �egistrare. � sistemele de calcul vechi celulele de memorie funcţionau pe acelaşi principiu al histerezisului magnetic.

� schimb, aplicaţiile care cer conservarea energiei necesită un efect histerezis c�mai slab. De exemplu un transformator electric al cărui miez magnetic are histerezis va avea pierderi de energie (manifestate prin �ălzirea miezului) cu at�mai mari cu c�remanenţa magnetică şi c�ul coercitiv s� mai mari. Pentru a minimiza acest efect se folosesc materiale speciale, ca de exemplu aliajul de nichel şi fier (uneori şi molibden) numit Permalloy.

[modifică] Automatizare

Presiunea este menţinută sub valoarea nominală.
Presiunea este menţinută �jurul valorii nominale.� sistemele de automatizare histerezisul este introdus din design, ca o marjă asumată de eroare a unui automat, cu scopul de a reduce numărul de opriri/porniri ale unui dispozitiv.

� aproape orice sistem mecanic, de departe cele mai solicitante faze de funcţionare ale acestuia s� oprirea, dar mai ales pornirea. Orice mecanism de orice natură este optimizat pentru starea de funcţionare �sarcină, cu toate implicaţiile (o anumită temperatură de funcţionare, o anumită stare de lubrifiere, etc). Astfel, momentul pornirii unui mecanism este un moment instabil, �care solicitările fizice sunt atipic de mari pe unitatea de timp faţă de solicitările asumate �funcţionare normală. De aceea prin proiectare se evită pe c�posibil pornirea şi oprirea repetată a oricărui mecanism.

Pentru a se evita pornirile repetate �intervale scurte de timp �cazul mecanismelor automate, se introduc �mod deliberat o anumită eroare �măsurările automatului, numită histerezis. Un exemplu reprezentativ este o pompă de apă care este proiectată să păstreze o anumită presiune �r-un recipient. � graficele alăturate, presiunea este menţinută �interiorul unui anumit interval, ales astfel ��presiunea nominală să determine limita superioară (figura de sus) sau media (jos) �timp a presiunii din incintă. � lipsa unui astfel de interval pompa ar trebui să intre �funcţiune imediat ce presiunea scade cu o valoare infinitezimală sub valoarea nominală. Histerezisul �ă permite o variaţie a presiunii, micşor� frecvenţa punerilor �funcţiune ale pompei.

� general, cele mai flexibile sisteme automate permit utilizatorului reglarea valorii nominale şi a abaterilor maxime �r-un sens şi cealalt faţă de aceasta.

Acelaşi principiu se aplică şi �alte sisteme de automatizare, cum ar fi termostatele (de exemplu fierul de călcat, frigiderul, aparatul de aer condiţionat), rezervoare de apă etc.

[modifică] Implementare
� sistemele de stabilizare cu comandă electronică, histerezisul se introduce �bucla de reacţie inversă care determină pornirea şi oprirea dispozitivului (pompă, rezistor de �ălzire, motor). Mărimea care trebuie stabilizată (presiune, temperatură), transformată �semnal electric, este mai ���contaminată� cu un semnal care reflectă starea actuală a dispozitivului (oprit / pornit) şi abia apoi trimisă la etajul de comparare. Ieşirea acestuia din urmă, av� două stări posibile, comandă pornirea şi oprirea dispozitivului.

� acest mod se produce o reacţie inversă pozitivă (dar neliniară), care generează oscilaţia de la o stare la cealaltă a dispozitivului.

� sistemele automate electro-mecanice (folosite �unele modele de fiare de călcat sau frigidere) histerezisul este produs prin utilizarea unui �rerupător cu bimetal (material alcătuit din două metale cu coeficienţi de dilatare termică foarte diferiţi şi care se deformează mult la variaţia temperaturii). � acest �rerupător starea actuală a sistemului şi informaţia de temperatură s� �combinate� mecanic.

Adus de la http://ro.wikipedia....wiki/Histerezis
Categorii: Articole cu suport bibliografic necorespunzător | Mecanică | Magnetism

www.EFizica.ro
Electricitate
ELECTROSTATICA
- Sarcina electrica
Q(q) = marime fizica scalara ce caracterizeaza starea de electrizare a
corpurilor
<Q>SI = 1 C (coulomb)
- Proprietati
a) este de doua feluri: pozitiva si negativa;
B) nu poate fi decat un multiplu intreg al sarcinii electrice
elementare "e" => este cuantificata.
c) Q = n e , unde: n=1, 2, ... ; e = 1,6 * 10 19 C
d) intr-un sistem de corpuri electrizate, izolat de exterior sarcina
electrica se conserva
e) valoarea ei nu depinde de starea de miscare sau de repaus a
sarcinii sau a observatorului
- Campul electric
este caracterizat in fiecare punct al sau de doua marimi fizice:
a)
E
= intensitatea campului electric = forta ce actioneaza asupra unitatii
de sarcina pozitiva adusa in punctul considerat
M
V
C
E N
q
F
E SI 1 1



B) V = potentialul electric lucrul mecanic efectuat la deplasarea unitatii de
sarcina pozitiva din punctul considerat la infinit
V=
q
L<V>SI = 1 J/C = 1 V
intre doua puncte A si B ale campului electric definim UAB= diferenta de
potential
UAB lucrul mecanic efectuat de deplasarea unitatii de sarcina pozitiva intre
cele puncte.
A B
AB
AB V V
q
L
U ; <UAB>=1 V
- Campul electric al unei sarcini electrice punctiforme
Legea lui Culomb
Forta lui Coulomb este: direct proportionala cu produsul Qq
Invers proportionala cu r2
Depinde de nivelul in care se gasesc sarcinii
r
r
r
Qq
F k


2
www.EFizica.ro
Electricitate
unde k: constanta de proportionalitate
4pe
1
k 
r e e e 0 
m
F
0 9 36 *10
1
p
e 
r=permeativitatea electrica relativa a mediului
2
9
2
0
| |
9*10
| |
4
1
4
| |
r
Qq
r
Qq
r E
Qq
F
k k pe p e e

Intensitatea compului electric
2
9
2 2
| |
9*10
4
| |
4 r
Q
r
Q
Q
F
E
r
r
r
Q
q
F
E
k pe pe e



<E>SI=1N/C=1 V/m
Lucrul mecanic efectuat de forta Coulombiana
)
1 1
(
4 a b r r
Qq
L 
pe
; <L>SI=1J
Potentialul electric
r
Q
r
Q
r
Q
V
r r pe pe e e
9
0
9*10
4
1
4

<V>SI=1 V
Diferenta de potential
A B
a b
AB V V
r r
Q
U ) 
1 1
(
4pe
- Campul electric uniform
Campul electric pentru care E=constant in toate punctele sale. Liniile de
camp electric sunt paralele si echidistante.
ct F g E
g
F
E 
Asupra unei sarcini aflate intr-un camp electric actioneaza forta electrica:
q>0 => F are sensul si directia lui E
q<0 => F are directia lui E si sens opus lui E
Diferenta de potential intre A si B
A si B se afla la distanta d pe directia lui E
d
U
U E d E AB
AB * 
A si b se afla la distanta d pe o directie ce face unghiul a cu E
a
a
cos
cos
d
U
Ed E
q
L
U AB AB
AB 
- Capacitatea electrica
www.EFizica.ro
Electricitate
C=marime fizica scalara ce caracterizeaza capacitatea unui conductor
izloat sau a unui sistem de conductoare de a acumula sarcina electrica
<C>SI=1 F
Capacitatea unui conductor izolat
Definitie:
V
Q
C ; <C>SI=C/V
Q: sarcina electrica acumulata pe conductor
V potentialul electric la suprafata conductorului
Conductor sferic izolat:
Intensitatea campului electric la suprafata conductorului:
4 R2
Q
E
pe

Potentialul electric la suprafata conductorului:
R
V
4pe
4
Capacitatea electrica a sferei conductoare:
9*109
R
V
Q
C r e

Capacitatea unui condensator plan
d
S
U
Q
C r e e 0
Capacitatea electrica echivalenta a unei grupari in serie de
condensatoare
n
n
n
C C C C
U U U U
Q Q Q Q
1
...
1 1 1
...
...
1 2
1 2
1 2



n
s
C C C
C
1
..
1 1
1
1 2


Capacitatea electrica echivalenta a unei grupari in paralel de
condensatoare
p n
n
n
C C C C
Q Q Q Q
U U U U
..
..
..
1 2
1 2
1 2



- Energia inmagazinata in campul electric dintre armaturile
unui condensator plan
C
QU CU
W
S
Q
d
U
E
d
S
U
Q
L el 2 2
; ;
2

e
e
- Energia sarcinii punctiforme q incampul electric format de
sarcina punctiforma Q
www.EFizica.ro
Electricitate
Energia cinetica:
2
mv2
EC 
Energia potentiala:
r
Qq
Ep 4pe

Energia mecanica: c p E E E
Discutie: Pentru un sistem de 2 sarcini electrice punctiforme:
impulsul mecanic al sistemului
p m1v1 m2v2
energia cinetica a sistemului
2 2
2
2 2
2
m1v1 m v
Ec 
energia potentiala a sistemului
r
q q
Ep 4pe
1 2
Campul electric: camp conservator de forte
CURENTUL ELECTRIC
CURENTUL ELECTRIC STATIONAR
- 1.Intensitatea curentului electric
- marimea fizica scalara egala cu sarcina electronica transportata in
unitatea de timp printr-o sectiune transversala a circuitului.
0

t t
q
i < i >SI = 1 C/s = 1 A
curent electric stationar (c.c.)
I const.
t
Q
i 
- 2. Rezistenta electrica
R = marime fizica scalara ce caracterizeaza un conductor d.p.d.v.
al conductiei curentului electric.
l S
S
l
S
l
R
s
r 1 < R >SI = 1 
= rezistivitatea electrica a materialului
< >SI = 1 m
www.EFizica.ro
Electricitate
r
s 1 = conductivitatea electrica a materialului
< >SI = 1 -1 m-1
- 3. Rezistenta electrica a unui conductor metalic
rezistivitatea electrica a unui metal creste cu temperatura:
=0 ( 1+)
= coeficient de temperatura al rezistivitatii
R=R0( 1+)
- 4. Legile circuitelor de curent continuu
Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit
R
U
U RI I
I
U
R 
Legea lui Ohm pentru intregul circuit
E=U+u
U = tensiunea la bornele circuitului exterior = tensiunea la bornele sursei =
caderea de tensiune pe circuitul exterior .
U = RI
u= caderea de tensiune pa rezistenta interna a sursei
u=rI
E=I(R+r)
Legea I a lui Kirchhoff
0
1


n
k
k I
Suma algebrica a intensitatilor curentilor dintr-un nod al unei retele electrice este nula
- 5. Energia electrica in c.c.
Energia consumata de un rezistor
t
R
U
W UIt RI t R
2
2 <WR >SI = 1 J
Energia unei surse
<WS >SI = 1 J
- 6. Puterea electrica in c.c.
Puterea unui rezistor
t
R r
E
W EIt R r I t S 

2
( ) 2
www.EFizica.ro
Electricitate
R
U
UI RI
t
W
P R
R
2
2 <PR >SI = 1 W
Puterea unei surse
R r
E
EI R r I
t
W
P S
S 

2
( ) 2
- 7. Gruparea rezistoarelor
gruparea in serie RS=nR
gruparea in paralel Rp=R/n
ELECTROLIZA. LEGILE ELECTROLIZEI
m=kIt
m=masa de substanta depusa la catodul cuvei electrolitice in timpul t
k=echivalentul electrochimic al substantei= cantitatea de substanta
depusa la catod in timpul in care prin electrolit trece o sarcina electrica de 1C.
< k > SI = 1 kg/AS =1 kg/C
I=intensitatea curentului electric prin electrolit
n
A
F
k
1 
F=numarul lui Faraday=96400 C/echivalent gram
A=masa atomica
n=valenta atomilor
CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV
1.Curent alternativ sinusoidal
este curentul electric cu intensitatea
sin( ) 2sin( ) max 0 0 i I wt j I wt j
2. Rezistor in curent alternativ
R
U
U RI I
I
U
R 
Bobina ideala (inductanta) in curent alternativ
www.EFizica.ro
Electricitate
l
N S
L
m 2
L=inductanta bobinei
X L L L w 2n XL=reactanta inductiva
Condensator in curent alternativ
d
S
C
e
C=capacitatea electrica a condensatorului
C C
XC w n

2
1 1
Xc=reactanta capacitiva
Puterea in curent alternativ
1. Puterea activa
P=UIcos
2. Puterea reactiva
Q=UIsin
3. Puterea aparenta
S=UI
CAMPUL MAGNETIC AL CURENTULUI
ELECTRIC
- 1.Campul magnetic
Pentru a putea caracteriza un camp magnetic definim:
a. Spectrul campului magnetic = totalitatea liniilor de camp magnetic
Linia de camp magnetic = curba inchisa tangenta in fiecare punct al sau la

B carora li se asociaza un sens convential dat de orientarea acului magnetic
Inductia magnetica

B = marime fizica vectoriala tangenta la linia de camp
magnetic ce trece prin punctul considerat, avand sensul liniilor de camp si
modulul dat de raportul dintre forta ce actioneaza asupra unitatii de lungime dintrun
conductor liniar parcurs de curent electric si plasat perpendicular pe liniile de
camp magnetic si intensitatea curenului electric ce-l strabate.
il
F
B Am T
B N SI 1 1

www.EFizica.ro
Electricitate
- 2. Campul magnetic al unor conductoare parcurse de curent
electric
- I.Conductor liniar

B
Liniile de camp
�cercuri concentrice cu centrul in conductor, situate in plan
perpendicular pe conductor
�sensul conventional atribuit este dat de regula burghiului drept
Inductia magnetica
�directie: tangenta la cercul cu centrul in conductor ce trece prin
punctul considerat
�sens: dat de regula burghiului
�modul:
r
I
r
I
B r




2 2
0 m m m
B T SI 1

= permeabilitatea magnetica a mediului = caracterizeaza proprietatile
magnetice ale mediului
< >SI=1Tm/A = 1 N/A2
0 = permeabilitatea magnetica a vidului
7 2
0 4 10 N A m 
Discutie
in vid :
Il
F
r
I
B 0 0
0 2



m
in mediul considerat :
Il
F
r
I
B 


2
m
Definim:
0 0 0 m
m
m 
F
F
B
B
r
- II. Spira circulara de raza R
Inductia magnetica in centrul spirei
R
�directie: perpendicular pe planul spirei
B
R
O
I
r
www.EFizica.ro
Electricitate
�sens: dat de regula burghiului drept
�modul :
R
I
B
2
m

- III.Bobina (solenoid) cu N spire, lungime l si sectiunea S
�Inductia magnetica in interiorul solenoidului
�directie: paralela cu axa solenoidului
�sens : dat de regula burghiului drept
�modul :
l
NI
B
m

- 3.Forta electromagnetica
�actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent electric plasat intrun
camp magnetic
�pentru un conductor liniar :

B 
l I

F
�directie : perpendicular pe planul determinat de

B si conductor
�sens : dat de regula mainii stangi
�modul : F=BIlsin
- 4.Forta Lorentz

L F = forta ce actioneaza asupra unei sarcini electrice in miscare intr-un
camp magnetic

L F se determina considerand ca forta electromagnetica ce actioneaza
asupra unui conductor parcurs de curent electric si plasat in camp magnetic este
rezultanta fortelor Lorentz ce actioneaza asupra sarcinilor libere din conductor
care determina curentul electric prin el

B 
v
q

L F
www.EFizica.ro
Electricitate
�directie : perpendicular pe planul determinat de

B si
v
�sens : dat de regula mainii stangi
�modul : FL=Bqvsin
- 5.Forta de interactiune dintre 2 conductoare liniare,
paralele, parcurse de curent electric
d
I I l
F
p
m
2
1 2
d m
I I A
N A
1
1
4 *10 /
1 2
17 2
0


mm p 
rezultand : N m
l
F
2 *107 /
1A : intensitatea curentului electric ce parcurge 2 conductoare liniare,
paralele situate in vid la distanta de 1 m unul de celalalt si determina o forta de
interactie pe unitatea de lungim de 2*10-7 N/m
- 6. Miscarea unei sarcini electrice in camp magnetic uniform
a. V B
r r
0
miscarea circulara uniforma: L cf F F =>
R
mv
Bqv
2
=>
R
mv
Bq 
raza cercului descris:
Bq
mv
R 
perioada de rotatie
Bq
M
T
v
R
T
2p 2p 
b. fac ungiul a 0 V siB
r r
miscare elicoidala compusa din: miscare rectilinie unifroma cu viteza v
Discutie : Daca sarcina q,m intra cu v0 intr-un camp magnetic de inductie
B modulul vitezei sarcinii nu se modifica
www.EFizica.ro
Electricitate
INDUCTIA ELECTROMAGNETICA
- Fluxul magnetic
: marime fizica scalara ce caracterizeaza campul magnetic ce strabate o
suprafata
BS cosa <>SI=1Tm2
unde : unghiul format de B cu normala la suprafata data
- Legea inductiei electromagnetice
Inductia electromagnetica = fenomenul de aparitie a t.e.m. induse la
bornele unui circuit strabatut de un flux magnetic variabil in timp
e = viteza de variatie a flucului magnetic prin suprafata circuitului
considerat luata cu semn schimbat
t
e


<e>SI=1V
- T.e.m. indusa la bornele unui conductor liniar ce se
delpaseaza intr-un camp magentic
e Blv sina
Sensul curentului indus se determina cu regula mainii drepte
AUTOINDUCTIA
- 1.Legea autoinductiei
Autoinductia : fenomenul de aparitie a unei t.e.m. autoinduse la bornele
uniu circuit strabatut de un curent electric variabil
e : este direct proportionala ca viteza de aparitie a curentului electric prin
circuit luata cu semn schimbat
t
i
e L


<e>SI=1V
L : inductanta circuitului � constanta ce caracterizeaza circuitul <L>SI= 1H
- 2.Inductia unui solenoid (unei bobine)
Fluxul magnetic printr-o bobina cu N spire, sectiunea unei spire S si
lungimea l parcursade curentul I
l
N SI
l
NI
B
NBS
m 2
m



T.e.m autoindusa, inductanta bobinei
www.EFizica.ro
Electricitate
l
N S
L
t
I
e L
t
I
l
N S
t
e
2
2
*
m
m











http://www.youtube.com/watch?v=3swu_lC-7zc

http://www.pro-bike.ro/forums/topic/51124-tehnica-germana-uitata-linkuri/

Tastati http://www.youtube.com/watch?v= si adaugati  ljR1JlESJYw,prcc8UQW3bY,Rp4hygoD3RU,eVocvXFeEsY,vuINhmT3V8Y,YzpJM8TJ2hk,jRn4WpoNAyo,4zPOxm6r__A,vKTgNCGhq9Y,98QwPO1b5j4,JvI1TEBqXn0,GeyDf4ooPdo,ocqxlAurZCg,uaWA2GbcnJU,xfGqINFNL40,PgfwJzAvQNE,gc0menDzaUE,DRWbmiXQba0,fI7IQQLqO6Y,T0cgM-w3rNU,cA-sHkdrwc8,3swu_lC-7zc,Y5c_m1hDg-w,2giFGsGLft4,MwUpPwyyvLw,Z9SGRqiUrnU,ZoMR_Oj6Qrs,5tydvDgVNiA,hYJXE4FCm7Q,_ChsZUwqTeE

http://www.vortex-world.org/repulsin.htm, http://davidpratt.info/gravity2.htmhttp://www.thewebfairy.com/911/missilegate/rfz/chapter3a.htm

Ride Chopper @ Love Voluptuous Women

 


#65 rock88rul

rock88rul

    rock88rul

  • Membri
  • 142 postari
    • Time Online: 1z 1o 37m 11s
  • Gen:Masculin
  • Interese:sex drugs & rock n`roll
  • Oras:Lupeni, Hunedoara
  • Motocicleta:BMW
  • Modelul:R 1200 RT
  • Numar moto:HD 25 ROK
Inregistrat: 05 Mar 2006

Adaugat 05 September 2009 - 03:51 PM


mai aveti? mai dati detalii :)


#66 vladisto

vladisto

    Moderatorul Templier

  • Membri
  • 1,014 postari
    • Time Online: 3z 1o 13m 34s
  • Gen:Masculin
  • Interese:Iubire altruista intre persoane!
  • Oras:Bucuresti, sec.4, car. Berceni, str. Straduintei, tel. 0730.490.165, 0770.979.487
  • Motocicleta:Yamaha
  • Modelul:Motociclete: Yamaha SR 250 SE Special 1992, Kawasaki Vulcan VN 750 A9 1993, Suzuki Savage LS 650 Big Single P402 1995, primul proprietar 1996, Yamaha Virago XV 535 2YL 1993, Suzuki VX 800 VS51B 1993, BMW K 100 RS 1.0 i 16 V ABS 08.1991, primul proprietar 1992, Yamaha Virago XV 535 3BR California 1991, Automobile: Dacia 1310 model export Canada, 25.09.1984, Ford Mondeo II Turnier Ghia RKB Combi 1.8 i 16 V Euro 2 1997, Opel Corsa B Hatchback 1.0 i 12 V Euro 2, 1.07.1997
  • Numar moto:B-167-HOC, Numar auto: B-421-VIO
Inregistrat: 15 Jul 2005

Adaugat 05 September 2009 - 03:56 PM


mai aveti? mai dati detalii :)

Da, mai avem, marire Domnului Iisus Hristos!
You are the visitor to this page!

B.I.O.S. FINAL REPORT NO.1043
Item No. 31.
[was] CONFIDENTIAL
THE INVENTION OF HANS COLER, RELATING TO AN ALLEGED NEW SOURCE OF POWER
Reported by R. Hurst, M. of S.
B.I.O.S.Trip No. 2394
BIOS Target Number: C31/4799.
BRITISH INTELLIGENCE OBJECTIVES SUB-COMMITTEE,
32, Bryanstone Square, London, W.1.
________________________________________
[was] CONFIDENTIAL
TABLE OF CONTENTS
Page No.

I. Object of Visit and Summary ........................... 1

II. Historical Notes

1. The "Magnetstromapparat"...... 1

2. The "Stromerzeuger".................. 2

III. Report

1. Interrogation of H.Coler............. 3

2. Interrogation of F.Modersohn.. 4

3. Construction and Testing of
the "Magnetstromapparat"........ 5

IV. Conclusion............................................. 6

APPENDICES

Appendix I Details of Stromerzeuger......................... 7

II Report by Professor Kloss.................... 9

III Report by Professor Schumann............. 15

IV Report by Dr. Frohlich and Coler
to O.K.M............................................ 20


V Report by Coler on Frohlich�s
Experiment............................................. 29

Figures 1 - 4
Personnel of Team
� R. Hurst, Ministry of Supply Captain R.Sandberg, Norwegian Army
________________________________________
The Invention of Hans Coler relating to an alleged new source of power
I. OBJECT OF VISIT AND SUMMARY
Coler is the inventor of two devices by which it is alleged electrical energy may be derived without a chemical or mechanical source of power. Since an official interest was taken in his inventions by the German Admiralty it was felt that investigation was warranted, although normally it would be considered that such a claim could only be fraudulent.
Acccordingly Coler was visited and interrogated. He proved to be co-operative and willing to disclose all details of his devices, and consented to build up and put into operation a small model of the so-called "Magnetstromapparat" using material supplied to him by us, and working only in our presence. With this device, consisting only of permanent magnets, copper coils, and condensers in a static arrangement he showed that he could obtain a tension of 450 millivolts for a period of some hours: and in a repetition of the experiment the next day 60 millivolts was recorded for a short period. The apparatus has ben brought back and is now being further investigated.
Coler also discussed another device called the "Stromer- zeuger", from which he claimed that with an input of few watts from a dry battery an output of 6 kilowatts could be obtained indefinitely. No example of this apparatus exists today, but Coler expressed his willingness to construct it, given the materials, the time required being about three weeks.
Opportunity was taken to interrogate Dr. F. Modersohn who had been associated with Coler for ten years and had provided financial backing. He corroborated Coler�s story in every detail.
Neither Coler nor Modersohn were able to give any theory to account for the working of these devices, using acceptable scientific notions.
II HISTORICAL NOTES
1. The "Magnetstromapparat"
This device consists of six permanent magnets wound
-1-
________________________________________
in a special way so that the circuit includes the magnet itself as well as the winding, (See Fig.1). These six magnet-coils are arranged in a hexagon and connected as shown in the diagram (Figs. 2 and 3), in a circuit which includes two small condensers, a switch, and a pair of solenoidal coils, one sliding inside the other.
To bring the device into operation the switch is left open, the magnets are moved slightly apart, and the sliding coil set into various positions, with a wait of several minutes between adjustments.
The magnets are then separated still further, and the coils moved again. This process is repeated until at a critical separation of the magnets an indication appears on the voltmeter.
The switch is now closed, and the procedure continued more slowly. The tension then builds up gradually to a maximum, and should then remain indefinitely.
The greatest tension obtained was stated to be 12 volts.
The "Magnetstromapparat" was developed by Coler and von Unruh (now dead) early in 1933, and they were later assisted by Franz Haid of Siemens-Schukert, who built him self a model which worked in December 1933.
This was seen by Dr. Kurt Mie of Berlin Technische Hochschule and Herr Fehr (Haber�s assistent at the K.W.I.), who reported that the device apperently worked, and that they could detect no fraud.
One model is said to have worked for 3 months locked in a room in the Norwegian Legation in Berlin in 1933.
No further work appears to have been done on this system since that date.
2. The "Stromerzeuger"
This device consists of an arrangement of magnets, flat coils, and copper plates, with a primary circuit energised by a small battery.
The output from the secondary was used to light a bank of lamps and was claimed to be many times the orginal input, and to continue indefinitely.
Details of the circut, and a theory as to its mode of operation were given (summarized in Appendix I).
In 1925 Coler showed a small (10-watt) version to Prof. Kloss (Berlin), who asked the Government to give it a thorough investigation, but this was refused, as was also a patent, on the grounds that it was a "perpetual motion machine". This version was also
-2-
________________________________________
seen by Profs. Schumann (Munich), Bragstad (Trondheim) and Knudsen (Copenhagen).
Reports by Kloss and Schumann are translated in Appendics II and III.
In 1933 Coler and von Unruh made up a slightly larger model with an output of 70 watts. This was demonstrated to Dr. F. Modersohn, who obtained from Schumann and Kloss confirmation of their tests in 1926. Modershon then consented to back the invention, and formed a company (Coler G.m.b.h.) to continue the development.
At the same time a Norweigan group had been giving financial support to Coler, and these two groups clashed.
Modersohn�s connection with Rhein- metall Borsig, and hence with the official Hermann Goering combine gave him an advantage in this. Coler then in 1937 built for the Company a lager version with an output of six kilowatts.
In 1943 Modersohn brought the device to the attention of the Research Department of the O.K.M. The investigation was placed under direction of Oberbaurat Seysen, who sent Dr. H. Frolich to work with Coler from 1.4.43 to 25.9.43.
Frohlich was convinced of the reality of the phenomena, and set about investigating the fundamentals of the device. He apperently concentrated on a study of the energy changes which occur on the opening and closing of inductive circuits.
At the end of the period he was transferred to B.M.W. to work on aerodynamic problems and is now working in Moscow.
In 1944 a contract was arranged by the O.K.M. with Continental Metall A.G. for further development, but this was never carried out owing to the state of the country.
In 1945 the apparatus was destroyed by a bomb, in Kolberg, whither Coler had evacuated. Since that time Coler had been employed, sometimes as an engineer and sometimes as alabourer.
Modersohn had severed his connection with Rheinmetall Borsig, of which he had been director, and was working for the russian authorities as a consultant in chemical engineering.
III. REPORT
1. Interrogation of Coler
Coler was questioned first about the history of his
-3-
________________________________________
inventions, when the details above were given.
He was then questioned about the theory of the devices, but he was unable to give any coherent suggestions as to the mechanism. He stated that his researches (apparently conducted with crude apparatus) into the nature of magnetism had lead him to conclude that ferro-magnetism was an oscillating phenomenon, of frequency about 180 kilohertz.
This oscillaation took place in the magnetic circuit of the apparatus, and induced in the electrical circuit oscillations the frequency which of course depended on the values of the components used.
These two phenomena interacted, and gradually built up the tension.
As the mechanism was not understood the proper arrangement could not be worked out, but had been arrived at by experiment, and the apparatus had to be brought into adjustment by similar trial and error methods.
Coler stated that the strength of the magnets did not decrease during use of the apparatus; and suggested that he was tapping a new sort of energy hitherto unknow, -"Raumenergie" (Space-energy).
Coler gave a resume of the work done by Dr. Frohlich for the O.K.M., and produced a copy of Frohlich�s report, written jointly with himself (translation reproduced as Appendix IV) and a report of his own (part of which is given in Appendix V).
Coler was next asked if he would consent to build models of these devices if material was made available. He agreed that he could do this, and stated that it would take one week to construct a "Magnetstromapparat", and a month to construct a "Stromerzeuger".
Accordingly we supplied the magnets, condensers and copper wire needed for the former, and Coler proceeded to build an apparatus as discussed in Section 3. A list of material required for the "Stromerzeuger" was drawn up by Coler.
2. Interrogation of Dr. F. Modersohn
Modersohn was questioned about the history of these devices, with which he had been concerned financially, and corroborated the details given by Coler. He stated that he had at first disbelieved Coler�s claims, but had taken great precautions to eliminate fraud.
He had seen the 70 watt "Stromerzeuger" working on a number of occasions, and had taken it while working from one
-4-
________________________________________
room to another. All parts were visible and nothing was hidden. As he was himself not expert he had tried to get experts to examine it thoroughly, but reputable scientists either refused to have anything to do with it at all , or else were more concerned to find a fraud than to see how it worked.
The exception was Dr. Frohlich, who was convinced of the reality of the effect, and who also believed that the secret was to be found in a analysis of the energy changes in the special inductive circuit used.
He had made experiments to test his ideas, but Modersohn denied knowledge of the results.
Modersohn was extremly methodical, and showed his files on the subject: these contained copies of all letters and reports concerning the device, since 1933.
3. Construction and Testing of the "Magnetstromapparat"
In our presence and with material supplied by us (some brought from England and the rest bought locally) Coller built an apparatus as shown in Figs. 1, 2, and 3.
It is to be noted that some magnets are wound in a clockwise direction looking at the N pole (called left) and others in an anti-clockwise direction (called right).
The magnets were selected to be as nearly equal in strength as possible, and the resistance of the magnet- coil combination was checked after winding to see that this also was uniform (about .33 ohm).
The physical arrangement was as shown in Fig. 2, in a breadboard style. Measurements of voltage and current across A-B were made with a Mavometer. A mechanical arrange- ment of sliders and cranks for separating the magnets evenly all round was made up.
On 1.7.46 experiments were being continued after three days of fruitless adjusting, and when the magnets were at a separation of about 7 mm. the first small deflection was noted (about 9 a.m.).
The switch was closed and by slow adjustment of the sliding coil, and by increasing the separation of the magnets to just over 8 mm, by 11 a.m. the tension was raised to 250 millivolts and by 12.30 p.m. it was 450 millivolts.
This was maintained for another 3 hours when a soldered tag became disconnected, and the meter slowely dropped back to zero. Soldering up the broken connection did not restore the tensinon. The magnets were closed up and left overnight and the same procedure for finding the adjustment was repeated on 2.7.46. After about
-5-
________________________________________
three hours a deflection of 60 millivolts was obtained; this was maintained for more then 30 minutes, but then decresed to zero when further adjustments were tried.
During all this work the model was completely open, and nothing could be hidden in it. The breadboard and meter could be picked up and moved round the room, tilted, or turned, without effect.
The apparatus would appear to be too crude to act as as a reciver of broadcast energy, or to operate by induction from the mains (the nearest cable being at least 6 feet away), and the result must for the moment be regarded as inexplicable.
IV. CONCLUSIONS
� 1. It was judged that Coler was an honest experimenter and not a fraud, and due respect must be paid to the judgment of Frohlich in the matter as deduced from his report to Seysen.
� 2. The result obtained was genuine in so far as could be tested with the facilities available, but no attempt has yet been made to find a explanation of the phenomen.
� 3. It is felt that further investigation by an expert in electromagnetic theory is warranted, and that Coler�s offer to construct a model of the "Stromerzeuger" should be taken up.
-6-
________________________________________
APPENDIX I
Summary account of the "Stromerzeuger"
� 1. The basic principle is that an electron is to be regarded not only as a negatively charged particle but also as a South magnetic pole.
The basic element is that of an open secondery circuit, capacity loaded, inductively coupled to a primary circuit. The noval feature is that the capacities are connected to the secondary core through permanent magnets, as shown:-

It is claimed that, on switching on the primary circuit, "separation of charges" takes place, i.e M1 becomes + vely charged and M2 - vely charged, and that these charges are "magnetically polorised" when they formed, owing to the presence of the magnets.
On switching off the primary circuit a "reversing current" flows in the secondery, but the magnets "do not exert a polarising effect on this reversal"
� 2. Two of these basic elements are now placed together making a double system or stage with the plates close together in parallel planes as shown:-

The secondary windings are both exactly equal and wound in a direction such that on switching on the primary coil the electrons in the secondary coil flow from P1 to P2 and F1 to F2.
-7-
________________________________________
It is then stated that system F1 - F2 merley has an inducing effect, and the useful current comes into existence in the system P1 -P2.
� 3. A single stage cannot be effective but two stages connected so that the numbers of effective North and South poles are aqual will provide a basic working arrangement.
More double stages can then be added to provide higher outputs.
� 4. It is then stated that as well as the normal electrons flowing from the battery and induction when the circuit is opened or closed "space electrons" flow from "repelling spaces" to "attracting spaces" between the plates, but this theory I was unable to follow any further.
-8-
________________________________________
APPENDIX II
Translation of Report by Professor M, Kloss (Berlin)
on test on the apparatus, constructed by Captain
Coler (dated 4th March, 1926)
On the 3rd of March I have on request inspected the apparatus constructed by Captain Coler, and I undertook some tests regarding its efficiency. Professor Dr. R. Franke from the Technical College of Berlin was present at these tests.
The apparatus, in its construction already known to me from a previous inspection, consists of:
� a double-row system of copper-plates,
� a double-row system of flat spools, and
� a system of electro-magnets,
to whose cores silver wires are attached and through which branch currents of the plate-system are conducted. For each of the three systems a three part accumulator-battery of 6 volts and 6.5 ampere hours capacity is provided.
The plate-circuit and the spool-circuit are parallel so that the two batteries appertaining there-to can also be replaced by a single battery.
This was ascertained towards the end of the tests by switching off the one battery while the apparatus was working.
When asked why two batteries were used at all, Captian Coler declared that for starting the apparatus a double battery is necessary to get a second charge -impetus after exciting with the one battery, and this for releasing the peculiar character of the apparatus.
A test made towards the finish of a series of trails confirmed this assertion in as much as the mechanism could not be started with the single battery, on the contrary the "adjustment" of the mechanism got disturbed.
Current-indicatores are built into each of the three circuits mentioned, as well as volt-meters, behind some switch-resistances necessary for the "adjustment".
Between the open ends of the two plate and spool-systems there are therminal clamps for the effective circuit for whose loading three bulbs of 8 volts are provided.
The apparatus was then put into action and above all the load was tested with 2 lamps, 3 lamps and running light.
There-upon and by means of precision-instrument (continuos current type)' Siemens & Halske Nr. 423820 the indications of the built-in instruments were controlled by switching on the mentioned precision-instrument in turn to the single circuits, that is direct to the one terminal clamp of the battery, in order to ascertian if perhaps through any by-connections with the batteries, not conspicuous at once, more current might be received than the built -in instruments were showing.
The tests showed a sufficient conformity within the bounds of measuring accuracy.
-9-
________________________________________
Finally the same instrument was switched on also to the effect circuit, whereby some greater differences with the instruments built into this circuit were shown; on the other hand, however, not such differences as to alter fundamentally the total result in any way.
In order to find out besides, whether the output current might be identical with a wave-current overlapping continuous current, the last control test was repeated by using a hotwire-instrument furnished by me, make of Hartmann & Braun, Nr. 254159.
In case there would have been such wave-currents, the hotwire- instrument would have had to indicate a bigger current than was shown by the continuous-current instrument.
In reality, however, a somewhat smaller current was found when employing the hotwire-instrument. This may be explained by the fact that the inner resistance of the instrument is about 10 times greater than that of the continuous-current instrument, so that when switching on the hotwire-instrument the load of the apparatus was somewhat lessened.
The difference between 3.08 ampere measured with the continuous-current instrument as compared with 2.95 ampere measured with the hotwire-instrument is easily explained when taking into account the divergences of the two instrument-resistances.
Therefore one can infer from this test that in the load-circuit we have to deal with real continuous current.
The results of the tests are compiled in the annexed table.
The figures show very well that the consumption of energy in the exernal circuit is greater than the energy taken from the batteries.
According to the curcuit, produced by Captain Coler, which within this short time I could not check in all its parts, the magnet-exciting circuit is fed by special battery, completely separated from the other two circuits.
Consequently, a direct comparison of efficiency and consumption of the apparatus would mean that only the sum of current of the plate circuit and of the spool circuit would count.
After the established estimates with my own instrument and on a load of three bulbs, there was resulting a current from the two mentioned batteries of 0.215 + 0.070 = 0.285 ampere.
At the same time the three bulbs consumed ca. 3.7 ampere, according to the built-in instruments, which is about 0.2 ampere too much as was proved later on by a control of this instrument, so that the real consumption has been about 3.5 ampere at a tension of about 2.3 volt.
The reception of current from the two batteries in this case consequently was 1.7 watt while the consumption of the
-10-
________________________________________
PART 2/3
bulbs amounted to about 8 watt. Especially striking in this connection is the considerably higher current-power in the bulb-circuit being about 12 times bigger than the current coming from the two batteries.
We have also absolutely made sure that from the batteries no other conducters led to the apparatus than those into which my instrument was built-in.
The fact that an increase of power from the battery to the terminal clamps of the effective circuit in the plate-system take place, could, indeed, not be tested on different parts of the apparatus by a direct measuring of the power itself, because Mr. Coler declared that when switching on an instrument in the interior of the system, probably the "adjustment" would be disturbed.
I have therefore tested the decrease of tension in the single plates on a load of three lamps by means of a millivolt- meter, make of Hartmann & Braun, Nr. 462375, in order to get at least in an indirect way an explanation for the increase of current.
This examination showed a remarkable increase of tension-losses with a distinct maximum on the third-last plate of the one row. These estimates too are compiled in the table at the end of this judgment.
Results
The result of the investigation showed an astonishing working of the apparatus, which, without further researches cannot be explained or compared with the hitherto known characteristics.
Regarding the Cause of the observed characteristics, especially the solution of the question, where the energy in the apparatus orginates, no explanation can be given yet, after the short and simple tests.
Solely the conjecture can be expressed that the magnet- system is the source of the energy. If therefore seems desirable to clear this point by further thorough and systematic examinations.
For this purpose the proposition of Mr. Coler to construct a bigger apparatus is very sensible, an apparatus, into which from the beginning measuring-instuments should be built in the respective parts of the single circuits in order to enable the "adjustment" of the apparatus including these instruments.
A judgment for the possible utilization of the phenomena,
-11-
________________________________________
observant in the apparatus, from the economical point of view, I am, of course, not able to pass on after these short tests.
This question could only be answered after some lengthened and permanent tests, by which should be established what productiveness the source of energy, existent in the apparatus will show, especially if the magnets, in case they are the supports of the energy-source would wear out after some time, and at what expense each time they could be replaced by new ones.
Above all, however, it appears important that the part or parts of the apparatus, being possibly responsible for causing the observed phenomena, should be taken out in a way as simply as possible and be submitted to an examination in all directions.
Before finishing this, I wish to say that the results of the tests are put at the disposal of Captain Coler for which reason I enclose a copy herewith.
I should like to ask, however, the gentlemen in question not to mention my name and that of Professor Franke nor divulge the results of our tests without our express consent, or to make them known publicly and above all not in the press.
(Signed) Dr. Ing. M. Kloss
Professor
-12-
________________________________________
Results of Measuring
Apparatus Coler
3rd March, 1926
___________________________________________________________________________
Nr. Test with Charge Magnet Plate Spool External
instrument circuit circuit circuit circuit
___________________________________________________________________________
Amp. Volt Amp. Volt Amp. Volt Amp. Volt

1 built-in - 0.21 0.5 - 6,4 - 6.3 - 6.0

2 idem 2 bulbs 0.21 0.5 0.16 4.7 0.06 4.3 3.1 3.5

3 idem 3 bulbs 0.21 0.5 0.22 4.0 0.075 3.75 3.7 3.0
___________________________________________________________________________

Control of the buildt-in instruments: Of the battery
circuits

4/5 built-in 3 bulbs 0.215 4.0 3.7 3.0
S&H.423820 0.215

6/7 built-in 3 bulbs 0.08 3.4 3.7 3.0
S&H.423820 0.070

8/9 built-in 0.21 0.5
S&H.423820 0.2
___________________________________________________________________________
The three built-in instruments show with sufficient
precision the series of the three battery circuits
____________________________________________________________________________

Control of the instruments in the external circuit

10 built-in 3.3 3.0
11 S&H423820 3 bulbs 3.08 2.30
12 S&H254159 2.95

13 built-in 2 bulbs 3.15
14 S&H423820 3.15

15 built-in 1 bulbs 4.1
16 S&H423820 4.45
___________________________________________________________________________
From the buildt-in tension meter of the external circuit estimations below 3 volt could not be read any more.
When slightly over 3 volt the instrument indicates correctly, when over 5 volt, the indication is somewhat too low.
-13-
________________________________________
The built-in current indicator of the external circuit points somewhat too high.
The control-instrument S.& H. 423820 is a precision continuous current-instrument (Millivoltmeter) for current and tension measurings. The control instrument H. & B.243159 is a hotwire-instrument.
-14-
________________________________________
APPENDIX III
Translation of a report by Professor W.O,Schumann
(Munich) on the examination of the apparatus of
Mr. Coler in Berlin on the 19th and 20th March
1926 (dated 3rd April, 1926)
The apparatus in question principally consists of two parallel connected spools, which being bifilarly wound in a special way, are magnetically linked together.
One of these spools is composed of copper sheets ( the spool is called the plate spool), the other one of a number of thin parallel connected isolated wires (called: spool winding), running parallel at small intervals to the plates.
Both spools can be fed by separate batteries; at least two batteries are necessary to put the spools at work.
The spools are arranged in two halves each, according to the bifilar winding system.
To the starting points the batteries are attached, to the parallel connected ends the current-receivers.
Besides, inter-communications are connected between parallel windings of the two halves of the plate spool which contain iron rods with silver connections.
These rods are magnetised by a special battery through applied windings (called: exciter windings).
According to the statement of the inventor, the production of energy principally takes place in these iron rods, and the winding of the spools plays an essential part in it.
As far as it was possible I convinced myself of the conformity of the circuit with the mechanism.
The exciter winding is electrically completely separated from the other windings which was proved when testing the apparatus while being devoid of tension, as well as when testing it while being at work with the aid of an Ohmmeter and a Millivoltmeter.
In order to ascertain possibly concealed sources, the apparatus was searched with a millivoltmeter, without using any external batteries.
No effect was perceptible.
Besides the apparatus was carried from the one room through a corridor to another one in the establishment to exclude the possibility of any secret connection to the mains.
Installed in the apparatus were three current meter for the currents from the three batteries, and furthermore current and volt meters of the soft iron type for the current receivers.
One and two bulbs respectively were employed for this purpose. Besides there were at disposal one precision milliameter of the S. & H. turn spool type, also employable as ammeter and voltmeter
-15-
________________________________________
(called: Dr. Sp.C.), and a turn spool millivoltmeter of the A.E.G., an ordinary laboratory instrument, also employable as a voltmeter, (called: Dr. Sp. A.E.G. C.).
While the apparatus fed two bulbs, the current delivery of the three current-supplying batteries was measured directly at the terminal clamps. The results are as follows:
l. current of the plate battery 48 mA )
)
2. current of the spool battery 39 mA ) Dr. Sp. S. &
) H. C.
3. current of the exciter battery 170 mA )
The indications of the built-in instruments were in unison with the statements of the S. & H. instrument.
The total capacity of the batteries of three elements each: 0.257 x 6 - 1.542 watt, (the tension of the batteries in reality being below 6 volt).
The possible capacity of the two bulbs according to the built-in soft-iron instruments was 3A x 3.5 v., that is 10.5 watt which means the 6.7 fold of the above-mentioned capacity.
Thereafter only one bulb was connected, and a seond one, exactly of the same type, was regulated with a special accumulator battery to get the same light.
All currents were measured with the "Dr. Sp. S. & H. C.", all tensions with the "Dr. Sp. S. A.E.G. C." and not with the built-in instruments.
1. current of the plate battery 28 mA
2. current of the spool circuit battery 23.5 mA
3. current of the exciter battery 180 mA
That means, if reckoned with a 6 volt battery tension, 6 x 0.232 - 1.392 watt.
The possible capacity of a bulb, fed by a special battery, and showing the same lightpower was 4.5 volt x 1.5 Am - 6.75 watt. Proportion of both efficiencies ca. 4.85.
Both instruments used for testing (measuring) from S. & H. and from the A.E.G. were then compared with each other by a current-voltmeter, the highest possible deviation being less than 10% which can therefore scarcely influence the result.
The apparatus, according to the statement of the inventor, is adapted now for current increase. The bulb-tension of 3-5 volt is less than the tension of the feeding batteries.
-16-
________________________________________
By changing over in the interior it would also be possible to use it for an increase of tension.
Then there was a test with the aid of the Dr. Sp. Milli- voltmeter from the A.E.G. to try the decrease of tension in the single winding halves of the plate spool on the right.as well as on the left side of the mecanism. (The form of the spool is that of a long small rectangle).
Tensions in Millivolt: Winding from the tap downward:
Right Side Left Side

1. - 2. 0.24 l. 0.34 2, -
3. - 4. 2.6 3. 2.8 4. -
5. 8.4 6. 24 5. 12.4 6. 22
7. 22 8. 24.6 7. 28 8. 100-140
fluctuates much
9. 26 10. 25 9. 46 10. 30
The tensions are distributed very unequally which must be due to current increases and decreases through the iron-cores.
Further measurements on the single parts could not be carried through for the reason of getting impeded by the built- in parts in the apparatus.
Any variations of the regulation-resistances were also not undertaken, because the inventor stated that the apparatus in its installation was very sensitive, especially with regard to the magnetic conditions of the iron-cores, and that a wrong treatment would cause interferences which would be wearisome and very difficult to be eliminated.
The next day I got a Hotwire-voltmeter "H. & B" (called: H. Dr. TH), and further a precision milliameter "S & H." (called: Dr. Sp. TH) at the Technical High School of Charlottenburg. With these instruments and those of the previous day the following tests were made:
1. Plate circuit 28 mA Dr. Sp. T H
Lamp current 1.52 A Dr. Sp. S. & H. C.
1.60 A H Dr. T H
1.3-1.4 Built-in soft iron
instrument
Lamp tension 4.05 V H Dr. T H
Lamp tension 4 V Built-in soft iron
instrument
-17-
________________________________________
2. Spool circuit 28.5-30 mA Dr. Sp T H

Lamp current 1.47 A Dr. Sp S. & H. C

1.56 A HDTH

Lamp tension 3.8 V H Dr. T H

3. Exoiter circuit 0.173 A Dr. Sp S. & H. C

Lamp current 1.5 A H Dr. T H

Lamp tension 3.75-4 V H Dr. T H

Spool circuit 30-30.5 mA Dr. Sp T H
Once again a comparison of capacity was carried through by using an equa1amp to that in the apparatus with an accumulator, and bringing it to the same brightness, as judged by the eye.
Lamp in accumulator circuit:

tension 4 V Dr Sp S. & H. C

3.3 V Dr Sp A.E.G. C

current 1.5 A Dr Sp S. & H. C

Lamp in apparatus:

tension 3.85-4.0 V H Dr. T H

current 1.59 H Dr. T H

Current in spool circuit 27-28.5 mA Dr. Sp T H
Thereafter the instruments with the measured current - and tension - figures were compared with each other:
1. Tensionmeter parallel on two accumulators:

Dr. Sp A.E.G. C 3.2 V

H Dr. T H 3.8 V

Dr. Sp S. & H. C 4.2-4.3 V

2. Voltaelectrometer in line:

H Dr. T H 1.47 A

Dr. Sp S. & H. C 1.46-1.47
-18-
________________________________________
Even when taking into account the errors of the instruments, the resulting multiplication of energy, in principle, does not undergo any alteration through the apparatus.
Judging from the conformity of the hotwire - and turnspool instruments in the lamp circuit, the inference is to be drawn that principally it is continuous current one has to deal with.
A test of current from the batteries by way of hotwire measurement was not possible.
As a striking fact it should be mentioned that the spool circuit having been at first always switched on alone, received a current of 104 mA.
As soon as plates and exciter circuit additionally and simultaneously were switched on, as, according to the inventor, the apparatus demands it, the current in the spool circuit comes down to about 27 mA.
A definite judgment about the apparatus must be reserved by me until all parts have been singly tested, and until variations in the connections in the load and c have been undertaken.
After the present examination, carried through as care- fully as the limited possibilities of experimentation permitted, I must surmise that we have to face the exploitation of a new source energy whose further developments can be of an immense importance.
The apparatus was visible and accessible in all its essential parts.
The inventor agreed quite willingly to each trial in so far as, according to his statement, no harm could be done to the working of the apparatus.
I do not believe in a deception. I deem it expedient to put the apparatus to a further test, and I believe that a further development of the apparatus and an assistance, given to the inventor, will prove justified and of great importance.
-19-
________________________________________
APPENPIX IV
Report of Examination on Coler Apparatus
Time; 1.4.43 to 25.9.43
Place: Research Department of the Admiralty (OKM), Berlin, Wannsee
Time: l.4.43 to 30.6.43
Place: Physical Institute of the Technical University of Berlin
Time: 1.7.43 to 25.9.43
Report by Hans Coler and Dr. Heinz Frohlich
Abstract
Some years ago an apparatus (the Coler apparatus) was empirically developed, which according to a series of reports by well known scientists and practical engineers, was able to deliver a considerably higher electrical output than the input necessary to excite the electromagnetic fields of the apparatus.
Due to the lack of sufficient knowledge of the complicated activity within the apparatus, and of the impossibility of explaining this in known terms, the success in starting the apparatus depended upon happy accident.
With the support of the OKM an attempt was made to examine and measure the activities in the Coler apparatus.
Due to lack of sufficient technical and physical means, we did not at first succeed in starting it.
This work, however, led to valuable knowledge and information.
It is therefore necessary, through a systematic basic research, to transfer the adjustment and other necesary procedure for starting the apparatus, from the domain of accident into a practical experimental procedure which is at any time reproducible.
1. History
During the years 1923 to 1926 the undersigned, Captain Hans Coler, basing his work on lay theories of electromagnetic and inductive activities, has developed an apparatus for generating electrical energy, wich delivered a considerably higher electrical output than was necessary to excite the
-20-
________________________________________
PART 3/3
primary fields of the apparatus. This development was carried out merely empirically and due to the lay procedure without recording measurements or making diagrams.
This apparatus was the subject of numerous examinations by scientists and practical engineers, who in their reports, almost without exception, had to admit an energy surplus or energy multiplication without being able to explain the process by present knowledge.
The inventor also could not give an explanation due to lack of sufticient knowledge of the activities in the apparatus. (See reports by Professors Kloss and Schumann on record at the OKM).
Due to unplesant differences with the financiers, mostly foreigners, and a nervous breakdown of Coler because of these, the apparatus and original theories were lost.
Upon resumption of the experiments at a later date the effect was occasionally successfully reproduced, (see report by Dr. Modersohn cocerning events at New Year 1936-7) which, however, evidentially due to disturbance of the adjustments, could not be maintained because sufficient measurements were not taken.
The outbreak of war then put a temporary end to the exprimental work.
2. Intervention of the OKM
In 1942 Coler and Dr. Modersohn made an application to the OKM to supply them with materials for further work, hoping that by simple technical means, the apparatus could be made to work.
Their aim was to produce a working apparatus, which could be shown to the Fuhrer of Germany, leaving the measurement of all activities of the apparatus to a later date.
The OKM approved the aplication and sent sufficient materials to build the apparatus and lent the inventor ordinary ampere-meters, voltmeters, and necessary tools. It was found, however that due to the overload of work upon them at this time, their spare time work was not sufficient to secure quick results.
The OKM therefore procured their release from other work, to allow a more intensive, and, due to the cooperation of Dr. Frohlich, who had experience in physical measurements., a more scientific approach.
The newly developed apparatus could not be made to work, however, because of the lack of thorough knowledge of the activities in the apparatus which now appeared to be very
-21-
________________________________________
complicated. Valuable knowledge and promising signs, however, were obtained.
3. Short description of the apparatus
The apparatus consists of three principle circuits which are inter-wound and intercoupled (verkoppelt) in a peculiar way. Some of these are divided again into single subsidiary circuits which evidently have all to be brought into resonance with one another.
The principle circuits (called the anchor) in which the energy gain probably occurs, consists of metal plates between which transformer coils are connected, the whole being connected to one large plate coil (Plattenspule).
On each of the single windings on this is coupled a large flat coil (Flachspule) (called field).
These flat coils are interwound in two groups, these groups represent the turns of a transformer.
This couples, on one hand on the flat coils of the other group (as secondary coils), and on the other hand on the anchor-plate coil, which is placed between them.
The third electrically independent circuit (called the directing circuit) (Steuerkreis) regulates this transference.
Figure 1 shows diagramatically and in plan these interwound parts (anchor in red, field in green, directing circuit in blue).
Figure 2 the so called basic diagram, shows the connections between these different parts. This basic diagram shows the conditions necesary for self-interuption.
In consequence of this arrangement, different types of current are created in different conductors (pulsed direct current, alternating current, etc.)
The transformer coils, connected between the anchor plates, are connected in a peculiar way through thin permanent magnet rods. Their main object seems to be to pre-magnetize the transformer cores, it is, however, very probable that they are also connected with the Barckhausen effect, which will be mentioned later.
4. Experiments carried out
From the reflections which led to the diagram of the apparatus described above, the reality of some physical effects was assumed, which partly from the inventor himself, and partly also from the scientists who had examined the working apparatus, were stated as a possible or probable explanation of the phenomenon observed.
-22-
________________________________________
As these hypotheses had not been examined by measurements, it seemed suitable, for further development of the apparatus, to clarify these questions by further expriment, so far as was possible with the means at our disposal.
The expriments carried out are described below.
Experiment 1
If a single layer solenoid is connected to a battery, a current begins to flow at the moment of connection, which is known to rise exponentially, untill it reaches a constant maximum determined by the voltage of the battery and resistance of the circuit.
Every point on the current/time curve corresponds to a magnetic field, which is dependent upon the dimensions of the solenoid.
At the moment of connection the electrons do not begin to flow at the same time in all parts of the coil, because the electromagnetic wave (Storungwelle) travels with the velocity of light.
The electromagnetic field at different parts of the coil also builds up with a corresponding time difference.
Now in a right hand wound coil a north pole is produced at the end where the current enters (the current direction is taken now and hererafter to be the direction of flow of the electrons, i.e. from negative to positive), in a left hand coil a south pole is similarly produced.
In the first case the building up of the magnetic field proceeds from the north pole to the south, in the second case from the south to the north, or in other words: The direction of the building up of the field is in one case with the direction of flow of the field and in the other against it.
� Question: Is the velocity of the building up of the field different in these two cases, although the data of the coils is the same except for the direction of winding? This means, is there a difference in the time in which the currents are reaching their maximum value?
If such an effect could be found, it must show itself in one of the following ways:
(a) The coils must have different apparent resistances (scheinwiderstand). By measurements of voltage and current the apparent resistance of ten right-handed and ten left-handed coils tested with a Philips-Schwebungs-Summer. The apparent resistances were the same within an experimental error of about � 1%.
-23-
________________________________________
(B) Other conditions being the same the coils must induce different potentials across a secndary coil, when connected to a battery.
Measurements were made with a cathode ray oscillograph from Siemens and Halske. The induced potentials were the same. It can therefore be taken as proved that no such effect exists.
Experiment 2
Given a solenoid consisting of two windings, one upon the other, of the same length and number of turns, enclosing a soft iron cylindrical core. Firmly attached to one end of the core is a pre-magnetized steel rod. If an alternating current is passed through one of these coils, acting as primary, the residual magnetism of the steel rod is strengthened during one half cycle, through the magnetism induced in the core, during the other half cycle it is weakened. If now the other winding is connected in series with the pre-magnetized steel rod - as secondary coil - in such a way that the secondary current must pass through the magnet, one half cycle of the secondary current must be more or less subdued, in other words a rectifying effect must be created. (It may be remebered that according to measurement by Professors Kloss and Schumann a high frequency pulsed direct current - about 180 Kc - is flowing in the output resistance of the apparatus, for the creation of which no other explanation seems possible).
Unfortunately the testing of these effects could only be made with tuned frequency (Tonfrequent) alternating current, with the use of which no such phenomenon could be seen when using measuring instruments and a cathode ray oscillograph.
The question is open whether, and if so in what way, an influence on the electron movement exists through the oscillation of the magnet molecules by high frequency alternating fields, especially of such an impulse-like character.
Experiment 3
Previous measurements, from the year 1937, made by the inventor and his assistant, Dipl. Ing. Rudolf Hingst, had shown the following effect. Given two solenoids each consisting of two coils one upon the other, of the same length and number of turns, one winding of one solenoid is connected in series with one winding of the other, wound in the same sense, and an intermittent direct current is passed through them.
The remaining windings, which, are to be considered as secondary coils, are also connected in series but wound in opposite sense to one another. The induced secondary currents are therefore
-24-
________________________________________
similarly in opposition, and would, due to the equal dimensions of the coils eliminate one another.
The measurements referred to above are said to have given the result that in such a secondary circuit a considerable direct current component exists which can be strengthened by means which we shall not go into here. And this strengthening to a degree such that the "secondary direct current" is comparable to the primary current.
Testing the results of these measurements, however, did not confirm them.
Experiment 4
Besides the above questions, uncertainty existed as to what part the above described plate and flat coil unit plays in the function of the apparatus, how great is the mutual influence of the flat coils upon one another?
Of the flat coils upon the plates? And finally of the plates between them? As the plates are not only charged as condensers, but also have directed currents passing through them it had to be assumed that their mutual influence not only consisted of a condencer effect, but that they also created a magnetic field.
It must first be stated that the frequency of the "Summer" at our disposal (0-12Kc) was not sufficient to measure the mutual electromagnetic influence of the plates, due to the low apparent resistance.
This examination should be carried out with high frequency alternating current. It was, however, possible by the use of a highly sensitive oscillograph as a valve voltmeter to measure the potential induced by the flat coils on the individual plates, to discover the induction currents in the plates, and also to determine the value of the potential induced by the flat coi1s on the plates in proportion to the currents created in the plates from the current induced in the anchor coils (the directing current was used as a primary winding in these measurements, being connected to the Schwebungs-Summer).
It appeared that the "Ankertrakte" AC or BD (See Fig.1) are not all to be considered as oscillating circuits, but that the single group systems, consisting of plate - to anchor coils - plate, already represent independent oscillation circuits. According to this the apparatus contained ten such oscillation circuits.
The individual frequency of these circuits and possible differences existing between them could unfortunately not be measured, because, as already mentioned, up to now only tuned frequency for excitation was at our disposal.
In order to make the apparatus work the harmony of all oscillating circuits in their individual frequencies would evidently be
-25-
________________________________________
necessary - at least within certain limits determined by the suppression in question.
Such an adjustment can of course not be secured by the means at our disposal at the present.
The previous occasional success must be considered as due to chance.
The mutual influence of the flat coils upon one another could on the other hand easily be examined because, despite the great distance between the windings (25 mm), they have remarkably great apparent resistance (about 200 ohms at 10 Kc).
It appeared that the power factor (Ubertragungs-faktor) of both of the flat coils wound 1 : 1, in consequence of their peculiar interwinding (See Fig. 1) have the astonishingly high value of 0.85. The value of the power factor was at a maximum at 10 Kc, at which frequency the most favourable matching of the impedance of the Summer was obtained.
The assumption could easily be made that the power factor of the flat coi1s upon the plates is still more favourable, but this measurement can only be made with high frequency alternating current.
Apart from the great number of alternative arrangements and connections between the different parts, - during the period covered by this report eight different circuit diagrams were tested in addition to the experiments above - the following so far unsolved problems are hindering success in making the apparatus work:
� (a) The influence of the pre-magnetization and of the magnetizing effect due to the battery current, upon the individual frequency of the oscillating circuits.
� (B) The influence of the Barckhausen effect on the phase conditions of the oscillations in the individual circuits and on the mutual magnetic and electrical processes.
� � The influence on the movement of electrons in the pre-magnetized steel rods by the high frequency pulse-like field variations, through the oscillations of the molecules of the magnets.
-26-
________________________________________
5. Conclusions
After experience previously gained on the working apparatus, and on the basis of the technical measurements and examinations mentioned above, the picture of the way in which the apparatus works is as follows.
Due to the connecting of the batteries, a current impulse is induced in the anchor circuit which charges the plates. The discharge current from the plates causes electrical interruption of short duration of the battery current in the field circuit, which furthermore inductively interrupts, or changes the direction of, the battery current in the directing circuit for a short time.
The electromagnetic field induced by this process in the directing circuit by its dissipation, induces over the field circuit a current in the anchor circuit recharging the plates, and so forth.
Due to the influence of the Barckhausen effect each single process has an impulse-like character, and. the necessary change of phase is produced to allow the regularity of the process.
Due to a source, up to the present not investigated, and not explainable by existiting scientific theories, an additional quantity of energy is freed during each cycle which leads to a continual raising of the amplitude of the mutual processes, until the magnetic cores are saturated.
From the fact that, in the resistance of the apparatus pulsed direct current is flowing (see Report by Professors Kloss and Schumann) there is possibily an up to now unknown rectifying effect, or alternatively the gain in energy is produced only during one half of the cycle, either during the charging or discharging of the plates. The activity in the apparatus must take place in the ten oscillation circuits in a phase-like manner. As mentioned above no technical means were available to make the necessary tuning adjustments.
It is clear from the above that the success of the inventor up to now could only be to chance, or happy accident. The necessity, therefore, arises to transfer the apparatus from the state of empirical development, with sufficient technical means and based on results of an exact basic research, to a state of working procedure which can be controlled.
-27-
________________________________________
6. Further Procedure
In a simple apparatus, possibly only consinting of one oscillation circuit, the problems mentioned in paragraph 4 should be cleared up.
The exoitation of the oscillating circuit being caused by an appropriate valve circuit.
After clearing these problems a second oscillation circuit may be added, which will allow the examination of the conditions necessary for the mutual building up of effects.
It will then be possible for the first time to go from external excitation to self interruption and a solely electro-magnetic basis, whith the aim of bringing the apparatus in question to work systematically.
Berlin, 27 September 1943
(Coler) (Dr. Frohlich)
-28-
________________________________________
APPENDIX V
Extract from Statement by Coler relating to
Frohlich experiments
These fundamental researches, which have made the first real and large breach in the citadel of present scientific belief, will now be described in detail.
The installation shown in Figure 14 was used in the experiments.
A transformer, with a ratio of 1 : 1 was connected on its primary side through a periodic make-and-break X to a D.C. source U. Great care was taken, to ensure that the make and break functioned smoothly, without backlash and uniformly, at high frequencies and thus produced as clear and unambigous a result as possible.
On the secondary side the coil S was conected with resistance R, a reversible rectifier G, and a highly sensitive hot-wire ameter, to form a circuit.
The resistance R was large ocmpared with the apparent resistance of the coil S.
Switch Sch allowed the switching of the rectifier G to be carried out in such a manner, that in one case the half-wave of the opening impulse, and in the other that of the closing impulse, was transmitted.
In order to prevent any possible objection, that the iron had any influence on the results, the whole transformer was cut out during the expriments and an iron-free flat coil arrangement used as the inductor during these experiments. This eliminated all interference and had excellent transmission properties. The required. sensitivity was attained in these measurements by using a thermopile with the most sensitive milliammeter. After many trials, the motor-driven driven interrupter of a Bosch ignition magnet was used as make-and-break.
This gave very uniform and smooth interruption with a frequency of 100 c/s. The result obtained with this experimental arrangement, which already eliminated all the possible causes of later objections, was the clear proof of a considerably larger energy during opening (intake), compared with closing impulses.
The energy was determined by i2 from the measured current intensity, and as the resistance R is large compared to the apparent resistance of the coil, the objection, that the opening impulse had a frequency spectrum of considerably higher value than the closing impulse, could not hold good.
In order to counter all other plausible and possible objections the processes were recorded by an oscillographic method. Unfortunately the light strength of the available cathode ray oscillograph tubes (Braun's tubes - it was during war time) did not suffice to produce perfect oscillogramms. Consequently,
-29-
________________________________________
for the time being at least, this aid, which would have completely removed all objections, had to be dispensed with and a Simens' loop oscillograph was therefore used.
By choosing suitable loops, sources of error were eliminated as far as possible, or at least kept within very sma11 limits.
The most careful planimetric measurements again gave the same results as those obtained with the experimental installation described above, at least in principle, even though the percentage difference of the quantity of energy in the opening and closing impulses was slightly less in the measure- ments of the oscillogram than those obtained from the thermophile. It still amounted to an average of 10% compared with 50% in the measurements, so that errors in the planimetric measurements are not to be assumed.
Also, if this had been merely a scattering of the results, a difference in favour of the closing impulse must have occurred at least once.
However the difference was always in favour of the opening impulse. Any possible errors in the planimetric measurements controlled and avoided, by carefully cutting out the figures produced and weighing them on a most sensitive and accurate balance.
Consequently this observation can also be considered as a proof of the fact that an energy difference exists.
The circumstance that the percentage of this unequality appears smaller in the oscillographic measurements than in the thermal, which at a power frequency of 100 c/s assuredly yield a sufficiently accurate mean value, allowing also for the resistance ratios of the rectifier, can readily be explained by the lag of the oscillograph used, which is not even capable of recording the considerable, but extremely short, energy peak of the opening impulse.
Although, therefore, the inertialess cathode ray tube was not used in these measurements as a final proof, I can consider my discovery of the energy difference between the opening and closing impulse as proved on the basis of Frohlich's experiments.
As this also proves simultaneously, that my intuitively derived view, based on my most primitive experiments, of these processes has proved correct, the reader will forgive me, if I consider my other two results as correct, until new, and above all better explanations are found for the phenomena described. This all the more, as my development of the "Space energy receiver" was based on this and was successful.
-30-
________________________________________
� Fig: 1
� Fig: 2
� Fig. 3
� Fig. 4

1) Circuit Of High Self-induction
(2) Circuit Of Low Self-induction
(3) Circuit Controller
(4) Source of Direct Current

The Hans Coler Magnetstromapparat Device
UPDATE: Nov. 23, 2008


Figure 1. A replication of the Hans Coler device.
Magnetstromapparat devised by German naval engineer and inventor, Hans Coler (or Kohler). Entitled "The Invention of Hans Coler, Relating to an Alleged New Source of Power," B.I.O.S. Final Report no 1043, Item No. 31, Summer 1946, this report consisted of tests and findings on two strange circuits conducted at the University of Berlin between the World Wars under the auspices of none other than Dr. Winfried Otto Schumann, discoverer of the Schumann resonance of the earth. A mere glance will explain why the device attracted the immediate attention of the German Navy, which classified it as a possible source of quiet and limitless energy for submarine propulsion.

It will be noted that this hexagonal construction of coils and magnets and two "rotating" sub-circuits has absolutely no source of power. Yet, to the mystified Coler and Dr. Schumann, it nevertheless managed to produce, or better, transduce power seemingly... from nowhere.

Little is known how much farther the Germans took this device, or for that matter, how far the British took it for the two decades and a half after the war that they had to work on it until its declassification. What is unusual is that Dr. Schumann was involved with secret German research on "batteries" as late as 1943, and was subsequently brought to the United State as part of Operation Paperclip. It was this same Dr. Schumann who had noted in 1926 that Hans Coler's device exhibited "no fault, hoax, or fraud on the part of its inventor." Such "free energy" devices seemed to have come very early to the attention of the leadership of the Third Reich - witness the meeting between Hitler, Planck, and Schauberger - and more especially to the attentions of the SS. Devices involving pulsed Tesla coils, suspiciously similar to Tesla's own "Impulse Magnifying Transformer" were constructed.


Figure 2. The Hans Coler device.


Figure 3. Circuit diagrams of the Hans Coler device.


Figure 4. Circuit schematic.


Figure 5. Constructing the magnet coil.


Figure 6. A finished magnet coil assembly.

________________________________________
RELATED RESEARCH
� The Coler Magnetstromapparat, by Rob Arndt.
� The Invention of Hans Coler, by Rex Research.

________________________________________
RETURN TO MAIN INDEX

This Page Is Proudly Hosted By:

A Place For All Your Stuff!
Be The First To Know About Energy Additions & Updates - Click Here

http://www.youtube.com/watch?v=3swu_lC-7zc

http://www.pro-bike.ro/forums/topic/51124-tehnica-germana-uitata-linkuri/

Tastati http://www.youtube.com/watch?v= si adaugati  ljR1JlESJYw,prcc8UQW3bY,Rp4hygoD3RU,eVocvXFeEsY,vuINhmT3V8Y,YzpJM8TJ2hk,jRn4WpoNAyo,4zPOxm6r__A,vKTgNCGhq9Y,98QwPO1b5j4,JvI1TEBqXn0,GeyDf4ooPdo,ocqxlAurZCg,uaWA2GbcnJU,xfGqINFNL40,PgfwJzAvQNE,gc0menDzaUE,DRWbmiXQba0,fI7IQQLqO6Y,T0cgM-w3rNU,cA-sHkdrwc8,3swu_lC-7zc,Y5c_m1hDg-w,2giFGsGLft4,MwUpPwyyvLw,Z9SGRqiUrnU,ZoMR_Oj6Qrs,5tydvDgVNiA,hYJXE4FCm7Q,_ChsZUwqTeE

http://www.vortex-world.org/repulsin.htm, http://davidpratt.info/gravity2.htmhttp://www.thewebfairy.com/911/missilegate/rfz/chapter3a.htm

Ride Chopper @ Love Voluptuous Women

 


#67 rock88rul

rock88rul

    rock88rul

  • Membri
  • 142 postari
    • Time Online: 1z 1o 37m 11s
  • Gen:Masculin
  • Interese:sex drugs & rock n`roll
  • Oras:Lupeni, Hunedoara
  • Motocicleta:BMW
  • Modelul:R 1200 RT
  • Numar moto:HD 25 ROK
Inregistrat: 05 Mar 2006

Adaugat 05 September 2009 - 04:04 PM


next


#68 DARK-RIDER-82.

DARK-RIDER-82.
  • Membri
  • 1,585 postari
    • :
  • Gen:Masculin
Inregistrat: 28 Feb 2009

Adaugat 05 September 2009 - 04:25 PM


Ja!
Giroscopul electrogravitational RFZ-7 sau VRIL 1 Jager=Vanator (RFZ=Rund Flug-Zeug=Avion Rotund sau farfurie zburatoare de vanatoare germana) avea un sistem de actionare electromagnetic-gravitational, adica un motor electrostatic sau mai exact electrogravitational, format din convertorul de energie libera al lui Hans Coler, cuplat la un generator de banda Van De Graaf si un dinam de vortex Marconi (un recipient urias sferic cu mercur), pentru a crea un puternic camp electromagnetic de rotatie, care afecteaza gravitatia, anuland-o; diametrul farfuriei zburatoare era de 11,5 m, cu un pilot, inarmata cu 2 tunuri MK-108 si 2 mitraliere MG-17, cu jet de particule (ciorchini de atomi de mercur sau tungsten) incarcate electric la inalta tensiune, de milioane de volti, prin repulsie electrostatica, de un transformator magnificator, un fel de tun ionic sau arma cu plasma, asa-numita raza a mortii sau a pacii, sau arma cu energie directionata sau cu energie negativa, sau arma cu teleforta, sau superarma care pune capat tuturor razboaielor, cum ii spunea Nikola (Nicolae) Tesla; discul zburator era capabil sa atinga intre 2.900 si 12.000 km/h, putand zbura 5 ore si 30 min, in 1941 fiind construit primul si testat in 1942, iar apoi au fost construite 17 bucati intre 1942-1944 si testate in 84 de zboruri.
OK , VLADISTO, nu te contrazic ...DAR: atat am sa te intreb: pe ce anume te bazezi cand faci toate afirmatiile astea si posturile astea "kilometrice"?ca lectura este interesant si placut sa citesc ceea ce "copy-paste" tu , dar.... NU VAD CUM DE ESTI ATAT DE SIGUR PE AFIRMATIILE TALE! PANA ACUM NU AM FACUT DECAT SA CITESC , DAR NIMIC PALPABIL, SI ... ESTE JENANT SA VAD CA NU FACI ALTCEVA DECAT SA VB SI ... NIMIC CONCRET...
pe mine nu m-ai convins de existenta acestor "treburi" , ci doar ai facut mai mult rau... eu daca nu pot dovedi CEVA, ORICE, mai bine tac si nu zic nimic... cam cum a facut DARWIN... a tinut lucrarea lui cea mai importanta aproape 20jde ani pana a publicat-o... OARE DE CE? :D pt. ca "Originea speciilor" nu ar fi "dat bine" la vremea respectiva... DAR , ASTA CU OZN-urile dureaza de muuult prea mult timp ca sa mai poata fi "inghitita" si crezuta.... macar ceva concret si sunt de acord cu ce zici tu mai sus... giroscopul electrogravitational... pana una-alta m-ai ofticat rau , si nu vad sensul da a mai citi aceste posturi kilometrice ale tale...

:blink:

Imagine Atașată
[color=red][b]

#69 vladisto

vladisto

    Moderatorul Templier

  • Membri
  • 1,014 postari
    • Time Online: 3z 1o 13m 34s
  • Gen:Masculin
  • Interese:Iubire altruista intre persoane!
  • Oras:Bucuresti, sec.4, car. Berceni, str. Straduintei, tel. 0730.490.165, 0770.979.487
  • Motocicleta:Yamaha
  • Modelul:Motociclete: Yamaha SR 250 SE Special 1992, Kawasaki Vulcan VN 750 A9 1993, Suzuki Savage LS 650 Big Single P402 1995, primul proprietar 1996, Yamaha Virago XV 535 2YL 1993, Suzuki VX 800 VS51B 1993, BMW K 100 RS 1.0 i 16 V ABS 08.1991, primul proprietar 1992, Yamaha Virago XV 535 3BR California 1991, Automobile: Dacia 1310 model export Canada, 25.09.1984, Ford Mondeo II Turnier Ghia RKB Combi 1.8 i 16 V Euro 2 1997, Opel Corsa B Hatchback 1.0 i 12 V Euro 2, 1.07.1997
  • Numar moto:B-167-HOC, Numar auto: B-421-VIO
Inregistrat: 15 Jul 2005

Adaugat 05 September 2009 - 04:27 PM


next




The Swiss ML Testakica

________________________________________
This machine was constructed about 15 years ago in a commune near Bern Switzerland and could have the answers to our energy needs .
Unfortunately the members of the community has expressed a desire to keep the details of the device from the general public ,due their belief it could be used by miltary authorities to harm humanity.
Whilst visitors have been welcome most have been disappointed by the fact that the community no longer demonstrates the device to the public , so it seems other researchers must find the secret to this amazing device.
What little is known is presented here.
The Unit is started by hand by revolving the two disks in opposite directions and continues to move without further input.
This device has only two moving parts namely the bearing races at the centre of the disk.
The disk are made of clear plastic upon which are placed flat a series of fifty blade type steel or aluminium sections equally spaced around the middle sections of each disk.
The speed of the revolving disks is about 50 to 60 rpm limited to this by magnetic impulses from the magnetic section on the rim.
To those that have seen this powerhouse in operation it is certain that useable power is being extracted from the environment and some is being used to run the machine.
This is an energy system which relies on the self moving wimhurst electro static generator for the high voltage and somehow the members of this commune have found a way to extract ,amplify and convert this energy to powerful useful levels.
The Swiss M/l converter is based on a modified wimshurst electrostatic machine.
________________________________________
My people have seen the swiss m/l converter in operation but to do date no one has been able to understand
or successfully reproduced the results as claim by the Swiss commune group Methernitha in Linden .
But to one fortunate individual had a visit to Paul B.who is claimed to have had said that if they could understand the above following experiment they would be close to understanding how the device was able to work.(as illustrated above)
It consists of two plates of metal one aluminium the other copper separated by a insulator of some unknown
material could be paper or plastic(unknown)
It also included a horse shoe magnet wrapped with a coil of wire and both ends soldered together.
Paul B placed this capacitor made of the differing metals between the poles of a horse shoe magnet and
then asked a witnesses to connect the plates to two probes of a voltmeter to each plate and to their surprise
found a voltage of seven hundred volts which occasionally dropped in value..
I have communicated with some people how have performed the above experiment with little result however.
WHAT I THINK HAPPENED ALTHOUGH I DON'T KNOW FOR SURE
PB may have conditioned the insulator of perspex of other similiar insulator by the following means without
revealing what he had had done.
It is known that if you heat perspex or lucite until soft to touch and becomes tacky and you then subject the heated mass to
a high voltage field via means of metal plates on each side of perspex mass and leave it there until the perspex is
cool .Removing the applied high voltage charge
an electrostatic high voltage charge may still be continously taken from those metal plates
something like this also happens with the electrostatic microphones in modern tape recorders..
What part the magnet and the coil and differing face metal plates plays in additional to the electrostatic charge is yet to be determined by yours truly.
Looking at other parts of the machine the pickup fields that don't touch the spinning disks are also made up
of perforated Aluminium separated with a perspex insulated and withcopper behind it.
I would like to know if any one has performed the above experiment and got a successful result.
________________________________________
BASED OF THE WIMSHURST MACHINE
The theory of operation of a wimhurst machine is. The disks are of plastic, glass, hard rubber or in one case I saw old phonograph records.
The contra rotating disk causes air molecules to become electrically activated by the fictional movement of the air both disks causes.
This rotating action causes the disks to become continually charged and an electrostatic charge builds up, causing a flash over.
To stop this flash over, a series of foil sections are attached to the centre portion of each disk and equally spaced and back to back with foil sections on the outer sides.
To remove the charge, collection arms are arranged to collect the charge and transfers the charge to a storage capacitor. At 45 degrees to these collection points is a neutralising bar that extends to full length of the disk and has brushes at both ends. A neutralising brush equals the charges on the metal foil position at both positions on both sides.
The neutralising bar on opposite side disk is at ninety degrees to the one for the other side.
________________________________________
WHATS IN THE BIG CAN

For many the cans in front of the Testakica have proved to be a bit of a mystery.
From information I have obtained the general opinion is that the above diagram is close to explaining what in the twin cans. It seems to a combination of two copper cylinders interlaid with two perforated alumina screens
In the middle are six or more doughnut magnets upon which are wrapped coils some think they could be bifilar in nature.
Between each magnet there is an air gap made possible by the plastic spacers between each of them.
In the middle of the magnets there is a single spiral of copper or aluminium metal.
It is possible although not confirmed that there is a common ground at the bottom of each can connecting all these elements.
Don't quote me on this but it reminds me of an automotive transformed connected in reverse and shielded with copper and aluminium shielding.
I not sure what roles the magnets provide but tesla used a magnet field in his designs to give a dc voltage output
like modern day rectifiers in some of his AC circuits.
The magnets may also work similiar to work carried out by Captain Hans Coler.

Some facts know about this machine.
Constant Power output 230 volts at 13 amperes for a 3kw rating pulsed DC
Dimensions 110cm wide 45 cm deep 60cm high
43.23 wide 17.68 deep weight approximately 20kg/ or 44 lbs X23.58
Self propulsion by way of the esf flow principle of motorised brushes to revolve the twin disks.
the machine is started by hand revolving the disk after this no additional input power is required.
Once unit is functioning it is not able to be moved with the machine coming to a stop.
The temperature in the area of the machine tends to become cooler.
P.B. seems to be in the area next to or by the machine when first started.
________________________________________
Additional Information
There also seem to be a four inch single disk version that gave out 300 watts but I know only little of this at the moment.
Although not always seen a small motor is used to turn both disks at a constant speed in opposite directions in both devices.
________________________________________
From the weird science on the other sites section you can downland several small mpeg videos of the machine in operation. I have a 25 minute video of the Swiss ML in operation in the Australian Pal format.
________________________________________
I am continually searching for addition information about this device and if there is anyone who has additional information on it's construction and operation I would be most grateful as I have already built a wimhurst machine ,I would now like to construct a ML machine.
If you have any information on this device and you send it to me it will be kept confidential if you so wish.
________________________________________
Letters
________________________________________
.Some late information I have recieved (28/Sept/97) unconfirmed.
The correspondent has written to me
I currently think the energy comes from a different dimension, and that a toroidal-type oscillating magnetic field can be a catalyst for an energy transfer. (This is a loose and poor description)" In the middle of the magnet stacks in the large containers could be a "wire". Now, this is what Don Kelly from S.E.A. tells me. an electrode like the one Prof. Stefan Marinov described in the small machine. In a post card Prof. S. M. Said, "The capacitors have a cylindrical grid, cylindrical plastic insulator and a copper spiral in the center. I saw in one of the small machines there are NO MAGNETS."
About the permanent magnets, The chief technician (Luzi Cathomen) told a freind of mine (The Linden Report 1994)that the ends of the magnets or in the cass of the magnet stacks between the magnets seems to work the best. The toriod coil could just be used for energy storage but I don't know.
If you or some one else could get the Linden Experiment (according to U.P.Sander)to work then the Testatika could be explained. Insted of a two foot loop try hooking your Wim. static generator up to the Wires around the hours shoe magnet then try placing the flat Cu. Al. capacitor between the poles. may be d/c power would come out insted of the static electricity going in.
________________________________________
Report supplied by Albert Hauser
________________________________________
Report: Methernitha Linden, Switzerland.
Together with my two companions, I visited the community Methernitha in Linden,
on the 14th February 1986.
During our 4 hour long visit, we did following observations. First, my shorted
report was printed in our association newspaper "DIFOT-News" no. 5, May 1986, later
in UFO-Contact no. 6, 1986 and last the English version from the same publisher,
February 1987. The persons in Linden asked me to be patient in publishing our
observations via the big magazines.
During the ongoing time I have had the possibility to compare my ideas with the
other visitors. Further we have seen rather good pictures, and reports from other
visitors. These have been printed in bigger news letters allready.
Even relatively many persons have seen the tecnology already, until now the shown
technic isn't understanded.
To avoid misunderstandings, bad reputations and also to avoid the possiblities for
misuse of the system, I have decided to give my opinion, this concerning.
Based on the quistions to our hosts we received following respons:
They described themself as primitive Christians. - A community counting approx. 200
persons, living "biblical" together, with their own school, machine factory,
market-garden and also a film studio.
That's the reason why they did'nt want to publish the developed technic, which has
taken approx. 25 years to develop. - Especially because they were afraid of the
possibility of misuse, - also from the weapon-industry.
It's maybe wellknown, that the device has to be hand-started and thereafter the
machine is self-running.


________________________________________
The performance is partly known, and corresponding data is stated on my drawing.
During our visit, the big machine was tested with a 1.000 watt glow-lamp. (there
was also a smaller machine)
The machine(s) was mainly constructed of traditional parts and materials.
The shown machine weighed approx. 20kg. - The foundation plate was of wood and the
rest was mostly made of plexiglas.

pos. 1 Plexiglas disk o500x5mm with 50 chrome-steel lamellas, approximately
0,2x20x16Omm, placed on the outside surface. - This was called "the cloud"
pos. 2 Correspondingly big disk of the same material, but in a darker colour,
but running in the opposite direction, and with lamellas placed on both the sides.
- This was called "the ground"
pos. 3 Magnet wheel against a timing gear for braking the disks pos. no. 1 and 2.
(Controling the speed at 6Orpm)
The disks was connected with a flexible belt transmission.
pos. 4 The lamellas was a little magnitized and made of a material/or coated for
protection against corona oxidation.
pos . 5
All lamellas are made of perforated sheets of metal and all without touching the disks. There is 8 pcs on the front of the disks and maybe also 8 pcs on the back side.
The last mentioned is'nt placed parellel with the disks. - The electrodes is turned edging in a radius, and by turns assembled in lays of perforated plates and isolating plates.
pos. 6 Concentric acryl pipes between 3 perforated sheeded pipes (metal-coating and in the center a bifilar coil around a magnet-tupe.
pos. 7 and pos. 8. - A smaller lying "capacitor"
pos. 9 A glass-tupe around an aluminium spiral, which really was a revolving shaving.
Dos. 10 Horse shoe magnets with coils which are turned bifilar, - and between the shoe-legs several lays of isolating sheets and perforated metal sheets.
pos. 12 Possibly a rectifier. - An oblong piece of perforated metal plate placed vertically and around a coil. The glass cover contains one or several crystals.
In accordance with the notes from other visitors, the end-caps are magnetic.
In my opinion, the systen isn't evacuated, because a smaller machine had a quite open rectifier.
The electric connections between the single parts can only be mentioned uncompletely.
But the likeness with the old "Wimhurst machine" is clear. Here we have several
electrodes. (Wimhurst have totally 6, and 4 of them are touching).
The horizontically placed electrodes are - like "Wimhurst" transmitting the high voltage itself to pos. 6.

There is a question concerning the center magnet or the coatings. - The many coatings are internally connected, - also to pos. 7 and 8, and partly also to other parts, like pos. 9, 10 and 12.
The useable performance, shown on'the drawings with the + and - connections, and on the coloured photos with read and blue wirings, looks like as if they where connected from 2 metal rings placed on the top of pos. 6.
In accordance with the reports from other visitors, the thick wooden foundation plate
should be made in turns of lays of perforated plates and isolating plates.
Also they started a smaller machine which was running in 2 hours. - We tested the machine with only measuring instruments. - It means to say, that we didn't load the machine with any resistance. - I think the performance is maybe 200 watt.
Surprising, but this model was'nt so heavy, only approx. 1 kg. - The size of the disk was only approx. 12 cm, and the construction was much more simple. (few "capacitors" only)
The self running mechanism was constructed of a little traditional DC-motor, which for the use was winded with thinner thread.
________________________________________
Information below added as of 26 January 1998
________________________________________
Some Recent Information to hand from
JNaudin
This device use a kind of PCM ( Pulse Current Multiplier ) for converting EHV ( Electrostatic High Voltage ) to Low voltages/High current. The PCM device uses some Radium doped capacitors with a radioactive dielectric ( like the Bruce Perreault valve ) connected in parallel with some step down transformers....The small vaccum energy fluctuations produced in the dielectric by the radioactive material between the plates ( Thanks to Casimir (...?) ) of these capacitors create an induced voltage in the stepdown transformer connected in parallel. The EHV from the Wimshurst machine is used only for creating the initial E-potential ( like the Moray radiant energy converter...). The main mechanical design is a kind of enhanced Wimshurst machine that we can find in all common freeNRG books ( Borderland, Childress, Tesla Book...). The loopback can be closed because some DC current produced by this machine is used for powering the rotating magnetic motor hidden in the main design..... You may find find the latest Testatika diagram from Nelson Camus in the "NET- JOURNAL" No 2/12 ( December 97) and also the complete feedback about the TransAltec Conference ( on 6 dec 97) in Zuerich with some pictures and comments about some demonstrations that I have done during this meeting...
________________________________________
Converting EVH To LVHC Patent
This patent contains the main principles for tapping ZPE by using a kind of Electrostatic machine and also explain how to convert EVH to LVHC.... Nothing Weird or Magic......This is only Advanced Physics... :-)
________________________________________
Testatika Generator
It is the first scientific method to convert electrostatic into electrodynamic power:
Fuel: Radium Chloride
Method of Conversion : 2 Wheel brushes in motion in different ways.
Wimhursts Capacitor: Electo static capacitor store power
Leyden Jar : Normal DC capacitors of Farad by 300 volts DC
________________________________________
Below is circuit diagram suggested by Jean Naudin showing how the high voltage can be converted to a lower voltage and suggested method of getting free energy using radium doped dielectric in the capacitors.

The diagram below is usually regarded as a discredited drawing but the radium doped capacitor is something new in this now old drawing.
The truth is somewhere in the middle maybe.

________________________________________
Re: TESTATIKA (SWISS ML) MACHINE
A similar device will be demonstrated at the next EXOTIC RESEARCH conference. This conference will run four days. July 23 to July 26 1998
Calvin B. from International High Tech. is now in the process of building this device. We are able to build this as recent information has been obtained from The Boston Musium of Science. At the end of the conference we will tell ALL!
Bruce A. Perreau
________________________________________
Correspondence received March 1998 I have received this letter from a contact some parts identify people has been deleted.
March 10 99
an extract follows.
Now to the ML converters in general When I talked to two the two engineers Sauder and Snicker who had made measurements on earlier models. I mentioned those variations and fantastic assumptions made by other researchers.
Then S and S looked at me and started to smile.They said that the constructions done by those who tried to copy the machines in one or other manner are � on the wrong track � Taking a photograph (or a video and making a Japanese copy is the wrong way to do it.!
Sheer guesswork is not the way to get a result!
The principle must be understood!! Sauder sad that the converters they had tested were extremely simple! eg the big jars or capacitive �pots�( of earlier models )� were plastic containers filled aluminium shavings like those you get when you turn a rod of material on a lathe. Also there was not a so called rectifier diode on top; it was a kind of solenoid with a movable jumper ,like that of a potentiometer or variable inductor. Baumann had to tune that jumper after S & S had partially disassembled and inspected one of the machines.
It is a pity that engineers although competent in their proper disciplines do not observe precisely and memorise what they have been working on ! This also with S and S, not an exception .
Nevertheless I can trust ( not believe ) what Sauder tells me.
Here an argument why Methernitha was certainly not showing a Hoax
The elephant still does not work. It seems to me that the Methernitha have gone now through the phase of mystic physics�.
At present they have to get back the money they have spent for the new factory and the setting up of the electronics production; This only comes by hard and realistic work.
It may be a configuration I have thought of when I came back to Linden in September 1994 . Here we again see coils, permanent magnets, a capacitor .When we consider where the Testakica power comes from in the first place. then it are those �pots� on the sides! Whatever the excitation of these combinations might be ,T/he secret lays in the pots. Paul Baumann had his reasons why he uses high voltage excitation. It is how he started and never abandoned this scheme. When you look at the elephant with its 2 meter disks and what is mechanically involved - it is a real mess and over killing. The elephant might even never run as expected.
Here I should say, again that I trust much more the technique with magnets than with wimshurst disks. My friend Werner Kunz recently got a strong stoke from a 20000 volt charged capacitor.. He told me he could hear the angels signing.
With magnetic circuits there is less danger and magnets can hold much more energy than capacitors. The Volkrodt circuits seam the right path to follow. The explanations given in his 1985 paper sound logical, although I have not gone though the calculation and formulas.
I am mainly an experimenter. What I can prove by measurement I can trust! I am definitely facts oriented. All other beliefs are out of my consideration. End of extract
________________________________________
from an email message recieved by me (web master )
Here are some Infos from Mike Watson which Marinov told him:
Date: Sat Jul 21, 2001 4:51 pm
Subject: Marinov on the Testatika etc
Hello All,
Some years ago I met Stefan Marinov in London and took the opportunity to question him about the Testatika. As is well known Marinov was a member of the "inner circle" of I think twelve members who ran the Methernitha group in Linden. Marinov was the only one not in on the secret of how the testatika worked. However, Baumann unexpectedly gave Marinov one of the small machines to play with.
Marinov said that the two Leyden jars contained no magnets. The central electrode was a helix of a few turns of thick wire. The concentric mesh were simple cylinders insulated from each other by clear plastic cylinders.
The machine had a single revolving disk with iron wire for sectors. The wire was threaded from one side to the other radially on the disk face as can be clearly seen in the photos of the small machines.
The machine would only start with the disk axis pointing east-west. When operating, if the disk was stopped with the finger there was a steady torque on the disk. If a sheet of metal was held behind the machine the rotation stopped and the rest torque stopped.
There are no rubber contacts or brushes on the disk. A few spins with the fingers would start the machine. The wheel of the machine delivered less than 100mw according to Marinov's estimates. Marinov had an electrostatic motor, and said that the torque on the testatika disk at rest was greater than from his electrostatic motor. The testatika disk revolved 30-40 times slower than that of the electrostatic motor.
During his tests he estimated that the power output was about 100 watts as judged by the heating effect in a power resistor.. Marinov had no test equipment available to do quantitative tests since all these observations were made at Linden, and Marinov did not expect to be shown anything when he visited.
These early machines were built by Baumann when in prison from scrap materials found in the workshop. Baumann also said that the sectors of the big machine were a lightly magnetised special Fe-Ni alloy.
Unfortunately Marinov is no longer with us, he told me that the group would tell him the secret provided his swore an oath of not disclosure. He would not do this because he regarded this as against the spirit of science.
The Methernita group seem to think that the Testatika is based on principles not known to current orthodox science.
What about unorthodox science? It seems to me there is plenty here for fruitful research. The problem is that dowsers and others do detect such unorthodox EM-like fields but no satisfactory instrumentation exists to detect them objectively. Objective instruments do exist but are of an unsatisfactory statistical nature. Quantisation and energy conservation go hand in hand. If an unquantised Electromagnetism exists and given the apparent uselessness of conventional instruments for such fields a new method of detection would be needed.
If Baumann is using such unorthodox fields in the Testatika then presumably he discovered the field first and created the machine after to prove it to himself.
Regarding such fields, what about the Bedini scalar field generator, orgone, Karl Welz's chi generator, Dowsing fields etc. All these point hazily to another unknown power.
Mike Watson
________________________________________
________________________________________
email message from: testatika@yahoogroups.com newsgroup
This was translated from a home video made at Mathernitha.
Documentation of the Testa Distatika of amateur video film
Present persons:
1 man of Methernitha (M) and 2 Germans (D) and (T), hardly talks.

M: There is not yet quite finished, there come still segments drauf. I can show these segments here you.
Belong still drauf. Only then it begins to function.
D: Is that magnets?
M: No those are special alloys.
D: Is that magnet foils?
M: One could magnetize those.
D: A magnetized foil is that now and those drauf is stuck here.
M: See that are a 2-metriger and a that are a meter. And 4 KW deliver there.
That is those, which saw to Dr. Winter. Those delivers 4 KW.
D: Those delivers 4 KW?
M: Half of the double converter.
D: Is that a double converter?
M: That is exactly the same again.
D: Why do you build those not parallel, but now more largely in the diameter?
M: We are to, we are to.
D: I mean to build parallel am that for advantage or more largely to be built. What is the advantage?
M: I would estimate stationary, which delivers it approximately 20kW.
D: 20kW?
M: Yes.And there should approximately half of there.
D: Thus approximately 2kW?
M: Yes. There did I see still one (machine there above) in tandem it?
D: I see her there in front.
M: That is in tandem. May I tell briefly or do interest it you not? Can they make smaller or not?
D: Make how smaller?
M: Yes, if they have 4.
D: Well, theoretically one could switch 6 or 8 consecutively.
M: Yes, geht.s more simply if they knew each disk 2 KW of gittern.. They can make that.
But is for a newspaper?
D: No, it really interests me. M: Approximately 60, not faster.
D: 60 revolutions for the 50 cycles per second.
M: Those are the Kondenser.
D: Those are leydnische bottles?
M: (those are the leydnischen bottles, thereby one the voltage get there ago). And from there we take the current away.
D: I.e. as said, the principle functions in such a way, which one the electrostatic field...
M:jawohl.
D: one forms.das....
M: That is, like if it straehnen exactly here has, that it ahead already saw.
D: Is clear, is clear. With what is the energy removed now?
M: The energy is removed then there.
D: To both Poland.
M: and go..... Those are still special (is).
D: Moment,the energy goes now from here where to?
M: That can be done there up.
D: Here above drauf?
M: and there it is strengthened.
D: What is called strengthened to that extent?
M: That is called simple..... There do we quote one.... as say one?
D: Transformer.
M: Transformer.
D: It is converted?
M: No, it is up-changed. We do not need that. We have direct current.
D: Here however is high voltage of like much 20?
M: No, those are 100, 100, 100kW.
D: 100kV M: Yes. That gives such a flame.
D: And goes here above drauf. And that is..... which is still times exactly?
M: That is thing, with what we increase the capacity or?
D: Moment as is increased now here the capacity? As that is made.Spark gaps or which is that.
M: No, there are only magnets and things (coils?) in it. Where we there there....
D: That you do not want thus to say which it are.
M: No I would also not like that.
D: Well. Thus like said thus it goes here........
T: Important!
D: Property of OK ONE. That can be done say here drauf and strengthened it. And then the energy continues?
M: The energy comes then down on the condensers and it is stored there.
D: On the wrong niches bottles?
M: Yes, on the wrong niches bottles. And from there evenly it leaves.
D: For what still times here in front was this section?
M: The section.
D:Yes. M: that is........(lachen)
D: Well. A type is spark gaps.
M: Jas that is it, but I cannot do it you.....
D: Is a vacuum inside.
M:Vacuum, I means......
D: Vacuous. Vacuum is which other one.
M: Vakuu Best Regards, Ken
________________________________________
Further information sites these sites are over 2 years old may not be current.
Further information
Testatika and Overunity
Magnetic paradox
check out the webmasters original article on the swiss ml
Some interesting comments and ideas on the Free energy machine Swiss ML or Testatika Thestica Distakica
latest discovery of how the Testatika is most likely to work
The index and information page for this series of pages
Electrets vs Dielectric Absorbers
Eguchi Electrets
Horseshoe Magnets and the Testatika
The electron field generator
The electron cascade effect
Some free electric notes
The Principle Experiments
Testatika demonstration 1999 report
Methernitha Testatika News
Testatika Machine ML converter pictures
A transcript from the Testakica video
I have an Australain Pal format copy only of this video
email me for pricing details Australian residents only
________________________________________

________________________________________
________________________________________
If you like the material presented at this website you may also be interested in the following product

The encyclopedia of free energy on CD
Encyclopedia of free energy now on CD click for more information


Main Links Directory

Viktor Schauberger
The UFO's Of Nazi Germany
Viktor Schauberger;
The Repulsine, UFO's and Flying Saucers of Nazi Germany
It was nearly the end of WWII. At that same time, scientist Viktor Schauberger worked on a secret project. Johannes Kepler, whose ideas Schauberger followed, had knowledge of the secret teachings of Pythagoras that had been adopted and kept secret. It was the knowledge of Implosion (in this case the utilization of the potential of the inner worlds in the outer world). Hitler knew - as did the Thule and Vril people - that the divine principle was always constructive. A technology however that is based on explosion and therefore is destructive runs against the divine principle. Thus they wanted to create a technology based on Implosion. Schauberger's theory of oscillation (principle of the overtone sequence, monochord) takes up the knowledge of Implosion. To put it simply: Implosion instead of Explosion! Following the energy paths of the monochord and the implosion technology one reaches the realm of antimatter and thus the cancellation of gravity.
Whatever might have been thought of Viktor Schauberger in Austria, word of his abilities and the statements contained in his new book, "Our Senseless Toil - the Source of the World Crisis", evidently reached others ears, including those of Adolf Hitler. At a time when the relations between Austria and Germany were at an all-time low, Viktor Schauberger was summoned to an audience with the Reich Chancellor Hitler, in Berlin. Special papers were arranged and all the documentation carried out within one day. Suddenly Viktor Schauberger left for Berlin and a meeting with Hitler, who greeted him warmly as a fellow countryman, telling him that he had studied all the reports about his work thoroughly and was very impressed with what he had learned.
Thirty minutes had been allocated for the discussions, which Prof. Max Planck had been requested to attend as scientific adviser shortly before he was rudely deposed from his position as Privy Counselor. This exchange of views eventually lasted 11 hours, during which Schauberger explained the destructive action of contemporary technology and its inevitable consequences. He contrasted this with all the processes of natural motion and temperature, of the vital relation between trees, water and soil productivity, indeed all the things he considered had to be thoroughly understood and practiced in order to create a sustainable and viable society.
When Viktor had finished his explanations, Max Planck, who had remained silent, was asked his opinion about Viktor's natural theories. His response was the remarkable and revealing statement that "Science has nothing to do with Nature". Pausing for a moment to take in this astonishing admission, Viktor then referred to the proposed four-year plan, the so-called Goering Plan, stating that,
"not only was the time frame far too short, but, if instituted, it would gradually undermine and ultimately destroy Germany's biological foundations. As a result, the Third Reich would last only ten instead of the boasted 1,000 years." (Viktor was not far out in his estimate!)
During the earlier part of the discussion, Hitler had been enthusiastic, but he became greatly perturbed at what he had just heard and ordered his technical and economic advisers, Keppler and Wiluhn, to discuss with Schauberger what could be done. Once outside the door, these two men demanded to know how Viktor had got in there in the first place. Angered at their truculently condescending air, he replied "Through the same door I've just come out of!" Seeing that his ideas had no hope of acceptance, and leaving them gaping, he returned to his hotel and left for Austria the following morning. Keppler and Wiluhn, however, were to get their revenge later, after the Anschluss on March 13th, 1938.

Once again he was the victim of deceit and his ideas were usurped, for, in a later letter to his son Walter, he wrote that copies of the preliminary application had been fraudulently obtained by Prof. Ernst Heinkel, the famous aircraft designer, through a firm of patent attorneys, Lehmann-Harlens in Berlin. By mining the information contained in this document, Heinkel obtained insights into how a jet-engine could be produced, even though he misinterpreted its findings; his first prototype exploded due to his lack of proper understanding. With a certain absence of principle, he then sought Viktor's collaboration in the project. Although some initial discussion eventually took place, Viktor did not cooperate, having become aware of what Heinkel had done, and further contact between the two men ceased. Using his ill-gotten gains, however, Heinkel persevered with his research, which culminated in the construction of the first successful jet-plane, its first flight being on August 27th, 1939.
Although Heinkel never had the honesty to reveal the source of the ideas for his invention, keeping all the kudos for himself, this jet plane was nevertheless built as a direct result of Viktor's theories. Viktor Schauberger is therefore the real father of the present jet age. He even went as far as to state that in order to develop and build fast-flying, supersonic aircraft successfully, the bodily forms of deep-sea fish should be copied. Today's 'stealth bombers' very much emulate these forms. In 1939 Viktor's personal research virtually came to an end, all the materials he needed being appropriated for war production. In 1941, however, he was summoned by Air Marshal Ernst Udet to discuss the growing crisis of energy production and means of solving it. Premises were subsequently set up near Augsburg for research and development, all of which came to nothing partly due to the death of Udet and partly because it was bombed by the Allies in 1942.
In 1943, despite his incapacitating war wounds and 58 years of age, Viktor was declared fit for active duty and was inducted into the Waffen-SS, very much under duress. He came under the control of Heinrich Himmler, who forced him into research to develop a new secret weapon. Provided with suitable accommodation at Schloss Schonbrunn, the nearby Mauthausen Concentration Camp to supply the workforce of prisoner engineers, Viktor was threatened with his life if he did not comply with orders and carry out this research. In spite of these threats, however, Viktor put his foot down and demanded from the SS Command the absolute right to select the various engineers he needed. He further demanded that any technicians he chose were to be removed entirely from the camp, fed properly, dressed in normal civilian clothes and billeted in civilian accommodation, otherwise they would be unproductive. As he explained, people who live in fear of their lives and under great emotional stress could work neither consistently nor creatively. Surprisingly the SS agreed and so Viktor selected somewhere between twenty and thirty engineers, craftsmen and tradesman from Mauthausen, to be accommodated in various houses near the plant.
When they were all assembled, Viktor exhorted them to work as hard as they could, but under no circumstances were they to attempt to escape, otherwise his own life would be forfeit. They set to work with a will, and, while not understanding what Viktor was trying to achieve, they nevertheless carried out his instructions faithfully. Two machines were eventually built, one called a 'Repulsator' and the other a 'Repulsine', reflecting their forces of recoil. Accurate information about them is difficult to obtain, because after the end of the War all top-secret information was confiscated by the Allies - the Russians, French, English and Americans - and is therefore no longer available to the general public. Let's run this by again, with particular emphasis on the Repulsine, both the A & B models.

Disc Aircraft of The Third Reich

Introduction by Rob Arndt

Probably the most misunderstood and problematic of all terrestrial-based disc technology lies at the heart of the German disc programs that started with the birth of the NSDAP (Nazi Party) in 1920- a full 13 years before Adolf Hitler came to power as the leader of the Third Reich.

To fully comprehend the depth of these programs requires the knowledge that above all else the NSDAP was founded from the onset by the occult Thule (1917) and Vril (1919) Gesellschafts (Societies), and other occult groups like the DHvSS (Men of the Black Stone) that stretched back to the turn of the 20th century with the old German Order (a.k.a. Order of Teutons).

As such the very first disc project in Germany built in 1922 was not even an aircraft but an inter-dimensional flight machine in disc form- the JFM built by Thule-Vril.

When Adolf Hitler (a Thule member along with Goering, Himmler, and various other top Nazi officials) became chancellor in Germany in 1933 the 11 year occult metaphysical science of Thule-Vril became strengthened by official state backing for the continued disc development programs starting with an RFZ (RundFlugZeug), or "Round Aircraft" series of discs that utilized levitators developed by W.O. Schumann of the Technical University of Munich who worked on the JFM.

1934 saw the first RFZ discs built which led in five short years to two vast programs of highly advanced disc aircraft overseen by Himmler’s SS- specifically, the SS technical branch Unit E-IV (Entwicklungsstelle 4) which was created to explore various alternative energies. This unit was tasked with developing both the Haunebu and Vril disc designs that utilized the world’s first electro-magnetic-gravitic drive systems: the Vril and Thule Triebwerks. These drives relied on Hans Coler’s free energy Konverter coupled to a Van De Graaf band generator and Marconi vortex dynamo (a huge spherical tank of mercury) to create powerful rotating electromagnetic fields that affected gravity.


Many have often inquired why then when war started in 1939 did Germany not use these advanced and unique machines in air combat? The simple truth lies in the fact that these machines, despite their superior overall performance to conventional piston-engined aircraft and early jets, could not be realistically adapted to any useful military role other than the most basic transport and recon work. The strong EM engines were difficult to control and could not hope to imitate the flight characteristics of high performance fighters like the Me BF 109 or Fw 190. There was very little room for either offensive or defensive armament in these designs except for a few experimental light MG and MK cannons that proved impractical in flight and a rather large experimental Donar (Thunder) Kraftstrahlkanone (Strong Jet Cannon). These guns tended to destabilize the disc badly and were eventually removed. The disc bodies themselves were not capable of carrying any ordnance at all internally or externally (no bombs, unguided rockets, or missiles) and could only make turns of 22.5, 45, and 90 degrees.

Nevertheless, the SS pursued an aggressive policy of theft, forced cooperation, and strong internal development of these types of machines due to the increasing Allied bombing offensive that made conventional aircraft take-offs and landings highly dangerous. VTOL was seen as the logical solution to this problem. If the SS could develop a production machine that in the future could be armed (with cannon, missiles, or even an electrostatic weapon) then Germany might be able to turn the air war.

To shorten the time of finding VTOL solutions, the SS robbed both Germany’s patent office and every patent office in occupied Europe. Those with aeronautical skill enough to contribute to the SS effort were either arrested or coerced into participating in the programs- among them Viktor Schauberger of Austria and Henri Coanda of Rumania. The SS also used its large slave labor force to assist in construction of large underground facilities for these discs and often for production of components to these machines.

Although the SS requested additional slave laborers from Armaments Minister Albert Speer, Speer himself was not told what war projects the laborers would be used for; indeed, Speer was deliberately kept out of the entire SS disc development programs for security reasons and the fact that the SS was a state-within-a-state with its own production facilities, war material, scientists and technicians, slave workforce, and the knowledge of secret Third Reich military bases outside Germany where these discs were both tested and stored.

Among those held, Viktor Schauberger became the leader of most interest due to his highly unconventional use of liquid vortex technology which was perfected while he was in custody at Mauthausen. Originally designed for an odd bio-submarine, the strange Repulsin discoid motors were to be adapted to aircraft. Heinkel was the first to receive the results of these early discoid tests but refused to act on it. A year after the Repulsin Model A motor was being studied one of Heinkel’s own engineers named Rudolf Schriever proposed his own "Flugkreisel" (Flying Gyro) that utilized conventional jet engines instead of the Repulsin discoid motor. His design was taken from him and handed over to a team of scientists for further study and the construction of a large flying prototype. The team consisted of Dr. Richard Miethe, Klaus Habermohl, and an Italian- Dr. Guiseppe Belluzzo, who had come up with his own design for a jet powered round flying bomb- the Turboproietti.


Meanwhile, BMW started work on a design very similar to Schriever’s Flugkreisel but utilizing the company’s own BMW 003 jet engines. These machines, called ‘Flugelrads" (Winged Wheels) were not really true disc aircraft but jet autogyros that used a standard BMW 003 with a Strahlrohr (Jet pipe) deflector to power a multi-blade disc rotor. These craft were built on a much smaller scale than Schriever’s Flugkreisel so work proceeded from 1941-45 with construction of prototypes beginning in 1943. Instability, however, was never really solved in the earlier designs. One disc, however, a BMW Fluglerad II V-2 possibly achieved flight in April 1945.

Schriever’s own disc began to take shape in 1943 as well and flew under jet power provided by three attached special kerosene-burning jet engines driving the disc rotor as well as two kerosene jets on the body for forward thrust and horizontal stability.

Flight characteristics were good but then the SS decided to abruptly drop Schriever’s jet-fan design in favor of Miethe’s version that eliminated the large disc rotor blades driven by jet engines for Schauberger’s liquid vortex engine, but on a larger scale. With Schauberger released back to Austria in 1944 by the SS, the Miethe disc took to the air that same year over the Baltic.

At the same time a private venture with official backing from Air Ministry General Udet was taking shape in Leipzig. Arthur Sack who caught the attention of Udet way back in 1939 with his A.S.1 circular wing flying aero model was given permission and some funding to build a manned large-scale version of his model. Sack took up the challenge and built 4 more models of increasing size. When the A.S.5 demonstrated that the basic concept was sound construction began on the manned version in early 1944- the A.S.6. Within a month the strange largely wooden aircraft utilizing salvaged parts from a ME BF 108 was taxiing and making attempts to fly. But this project was doomed from the start with an underpowered engine and plagued by structural problems which meant the aircraft could hop- but never fly.



Due to round-the-clock bombing the SS was forced to try even more drastic measures, launching unmanned interceptor discs from the Schwarzwald. These discs were known as the "Feuerball" weapon, sometimes erroneously referred to as the mystery "V-7" weapon (of which there never was an official designation). The WNF Feuerball relied on a rocket motor for launch, a plume sensor for aerial detection, and an electrostatic filed weapon invented at Messerschmitt’s Oberammergau facility. Production of these craft was initially performed by WNF. Because the discs burned chemicals around its ring to create the electrostatic field necessary to disable Allied bomber engines and radar the object was soon nicknamed the "Foo Fighter" by the Allies who sighted this fiery halo weapon approaching them by day or night. FOO was a take on the French word Feu (Fire) and from the Smokey Stover comic of a bumbling fireman that actually started fires!

Naturally, WNF observed the burning effect too and soon nicknamed their weapon the WNF Feuerball (Fireball). The Feuerballs plagued the 415th NFS from November 1944 to April 1945. By that time production had been shifted to the Zeppelin Werk that nicknamed the larger improved weapon as "Kugelblitz" (Ball Lightning). The Allies seemed confused by these weapons which ranged in size from small to large and attacked in singles or multiples. The Germans further confused the Allies by launching "Seifenblasen" along with the Feuerballs. Seifenblasen (Soap Bubbles) were large weather balloons trailing metal strips that confused Allied radar. Their large round shape reflecting in daylight gave them the appearance of a shining globe similar to the Feuerball. The Germans further complicated the identification of the "Foo Fighters" with a range of smaller purely spherical aerial probes that were used as psychological weapons. These "KugelWaffen" (Ball weapons) played aerial games with the Allied bomber gunners that would have in time distracted them from the real threat of larger approaching Kugelblitz discs.

But by the spring of 1945 the war was lost regardless and most of the remaining disc programs were halted. Henri Coanda had been arrested in Paris in 1940 and forced to work on a disc under SS supervision. His design for a lenticular disc that benefited from his own "Coanda effect" was a masterpiece of jet disc design. But because it required 12 JUMO 004 jets to power the huge machine the project never got past the wind tunnel testing phase. Likewise, Andreas Epps independent Omega Diskus which utilized two Pabst ramjets and 8 Argus lift fans was also confined to 1/10th scale model testing.

Dr. Alexander Lippisch had also studied disc aerodynes back in 1941 but was too involved in the ME-163 Komet and DM-1 delta glider programs to produce anything more than brief design concepts based on the Gottingen K 1253 disc wing profile. The Horten brothers, experts with flying wings, also studied circular wing designs but did not actually work on any in Nazi Germany. They did so for the US Govt. postwar in late 1945-46 producing what is now believed to be the craft that crashed at Roswell in 1947- a spy craft parabolic lifting body carried by a large meteorological balloon.

In the face of imminent defeat BMW destroyed all their Flugelrads. Schriever’s Flugkreisel was also destroyed. Miethe’s disc may have been captured as Miethe went to Canada postwar to work on AVRO’s designs.

Habermohl was captured by the Russians while Dr. Belluzzo returned to Italy. Schauberger’s Repulsins were also captured by the Allies while most of the SS scientific branch records still intact were captured by the British who postwar attempted to create a working design through AVRO Canada with eventual US assistance.

One very little known Peenemunde disc project under Heinrich Fleissner was the last disc to take off from Berlin in late April 1945 on an official mission. But details of the "Dusenscheibe" (Devils Disc) remain clouded in mystery.
Meanwhile, the Feuerball attacks that stopped in April 1945 in Germany resumed in August 1945 in Japan- an obvious technology transfer from Germany to Japan via U-Boat. The Japanese, however, lacked all the documentation for this weapon and only launched a few. It is said that the Japanese were frightened by this "demonic thing" and destroyed the remaining Feuerballs by dynamiting them in a pit. Photographic evidence also seems to identify "Kugelwaffen" sent to Japan as well as several are seen trailing Sally bombers, probably for flight testing.

But the Third Reich story ends as strangely as it had begun. What about the mysterious Thule-Vril discs which were actually built in small numbers? By 1945 there were quite a few Haunebu II and Vril 7 discs flying. Vril had even tested the Vril 8 Odin and possibly the even more streamlined Vril-9 Abjager. These craft were not destroyed but evacuated from March 1945 to an area safe from Allied bombing or capture.

In the year preceding the start of WW2 Germany sent an expedition to Antarctica to scout out a location for a military base there. The Germans found such a location in the former Queen Maud Land which Germany renamed Neu Schwabenland. There, in secret during 1942-43, a base was built in the Muhlig-Hoffman mountains. Base 211 (or Station 211). The base was supplied with slave laborers shipped by sea and U-boats to construct an elaborate cave complex deep within the mountains- an impregnable fortress. Hot internal springs were found there, iron ore deposits, vegetation and access was achieved primarily through an underwater trench that ran through the area.


During the war, especially the latter part, German U-boats made frequent trips to the South Atlantic, South America, and Antarctica. Germany also set up floating meteorological buoys in Antarctic waters and weather stations on islands located between Antarctica and the tip of South America. The SS RuSHA, (Rasse und SeidlungsHauptAmt- Race and Settlement Bureau) began in 1942 to take women of Aryan decent (Volksdeutsch) from the Ukraine solely for the purpose of transporting them to Base 211. Ten thousand women between the ages of 17-24, blonde and well proportioned, were recruited for the project along with 2,500 Waffen SS soldiers serving in Russia. The goal of this massive undertaking was to create a colony at Base 211 suitable for habitation and continued development of the Thule-Vril technology. It is believed that both the Thule and Vril Gesellschafts evacuated that technology to Base 211 at the close of the war under SS General Kammler, who was in charge of Germany’s most secret weapons programs. Two U-boats that surrendered after the war in Argentina are also believed to have carried cargo and high-ranking SS to Base 211. Both boats were empty upon surrender with the crews refusing to disclose their cargos and destinations.



It became apparent in 1946 that 54 U-boats and over 6,000 technicians and scientists were ‘"missing" from Germany- especially from the SS Technical Branch. There were also 40, 000 slave laborers and between 142,000-250,000 German citizens unaccounted for. Despite simply writing these off as probable losses and deaths of the war, Washington suspected that a large number of these missing actually escaped to South America and Base 211 (if such a base existed). The US then went on a hunt using the "war criminal" propaganda to cover up the search for technology akin to a South American version of "Operation Paperclip".

The United States was so concerned about the secret base that in 1947 with the first Antarctic summer "Operation Highjump" was launched with a full military task force headed by Admiral Byrd. The task forth was to head straight for Neu Schwabenland and recon the area for a base. If one was found 4,700 armed troops would have been sent to capture it or destroy it. The task force performed the aerial recon, trailing magnetometers to detect any magnetic anomalies under the ice… but several of Byrd’s planes were lost. The aircraft had run into enemy opposition. "Operation Highjump" ended in failure as Byrd headed back after several weeks, far short of the 8 months that was intended. In his unofficial comments to the South American press Byrd stated that he was attacked by "enemy aircraft" that "could fly from pole to pole at incredible speed". Subsequently, the modern UFO phenomenon sprang up in 1947 and concentrated disc development programs were initiated in the ‘50s that have continued on to present-day "black project" aircraft operated by the CIA, NSA, and NRO.

So the story of the Third Reich disc programs does not end with the collapse of the Third Reich itself. It continues unresolved…


---------------------------------------

Vril 1 "Jager (Hunter)"
(1941)

The Vril motto “Not all good comes from above” summarizes the entire history of the Vril Gesellschaft (Society) from its inception to the final days of WW2 when this occult group seemed to vanish right off the face of the earth.

The name Vril is the shortening of “VRI-IL” which means “Like God”. Officially Vril was “The All German Society for Metaphysics” which merged with the Thule Gesellschaft and the obscure DHvSS (Men of the Black Stone) in the year 1919.


Each occult group had its own distinct beliefs and origins. The DHvSS (1912) worshipped the German mountain goddess Isias and the Schwarz Stein (black stone). The Thule Gesellschaft (1917) believed in the hollow earth theory and derived its name from Ultima Thule the ancient capital of Hyperborea at the top of the world. Vril worshipped the Black Sun (the invisible inner light of the Godhead) which supposedly gave or generated incredible power and communicated with Aryan aliens through psychic channeling.

But unlike the other two groups the Vril Gesellschaft were an inner circle of women who were also fighting against their times and culture. They were psychic mediums that wore a horse-tail hairstyle. They believed that their long hair acted as cosmic antennae to receive alien communication from beyond. So this is where the Vril disc story begins.

Despite their distrust of men, the women of Vril joined with the Thule Gesellschaft and DHvSS in order to construct an inter-dimensional channeled flight disc known as the JenseitsFlugMaschine (JFM). By 1922 the odd disc shaped machine was constructed in Munich and tested for two years. It is not known if any success with channeled flight was ever achieved but a certain W.O. Schumann of the Technical University of Munich invented a levitator from the channeled JFM information provided by the mediums Maria Orsic and Sigrun. By 1924 the JFM project was scrapped but work continued on perfecting the levitator unit known by then as the Schumann SM-Levitator.

With the Nazi Party in power in 1933 (which itself originated from the Thule Gesellschaft) the occultists now received official backing for their continued development of the flight discs. Thule and Vril started with the RFZ (RundFlugZeug, or Round Aircraft) series from 1934-41.

As war had started in 1939 the RFZ-5 became the Haunebu I and by 1941 the RFZ-7 had become the Vril 1 Jager (Hunter). The reason for the changes were due to Thule’s revolutionary Triebwerk (Thrustwork) engine that used rotating electro-magnetic-gravitic fields to affect gravity. Vril had by 1941 perfected the SM-Levitator as well and thus two new series entered limited construction, but with slightly different goals.

Thule wanted to develop both a production combat craft and a functional Raumschiff (Spaceship). Vril, by comparison, only wanted to develop Raumschiffen to reach Aldebaran in the Taurus Constellation 68 light years from earth.

As Hitler had forbid secret societies in Germany from 1941 forward, both Thule and Vril were documented under the SS Technical Branch Unit E-IV (Entwicklungsstelle 4) tasked with developing alternative energies. This unit had already helped with the RFZ series but now “officially” Thule and Vril did not exist. Vril became known secretly as “the chain”. Vril members wore a Doppelsignet disc that represented the two mediums Maria Orsic and Sigrun.

The first purely Vril disc - the Vril 1 Jager (Hunter) was constructed in 1941 and first flew in 1942. It was 11.5 meters in diameter, had a single pilot, and could achieve 2,900 km/h - 12,000 km/h! It flew with a metal dome at first but subsequent test versions had a heavily reinforced glass dome and could seat two crew. Flight endurance was 5.5 hrs. It was planned to arm this craft with two MK-108 cannon plus 2 MG-17 machineguns. Seventeen of these craft were constructed and tested between 1942-44 with 84 test flights

The Vril 2 Zerstorer (Destroyer) was a highly advanced oval shaped disc that was much too complex for the time period; thus it was projected for 1945/46, so no construction was started. The Vril 3 and 4 have been photographed but no surviving information is found on them. Vrils 5 and 6 likewise do not show up and may have only been projects. The Vril 7 and 8, however, were constructed.

The Vril 7 Geist (Ghost) was 45 meters in diameter and crewed by fourteen men. It was built in 1944 and tested at Arado-Brandenburg using Vril‘s own Triebwerk.

Vril’s medium Sigrun made frequent trips to the facility to oversee construction and testing. In 1944, Arado engineers approached her with a request. They wanted to know if the Vril Triebwerk could be adapted to one of their projects- the Arado E.555 strategic bomber. They were abruptly told , “No” and returned to their designs which resulted in eleven different versions of the bomber.

Sigrun was actually insulted because the entire purpose of the Vril discs was aimed at space flight. No conventional bomber could withstand the heat of the velocity achieved by these machines which were constructed of hulls specially made of an advanced metal called Viktalen (in some sources Victalen or Viktalon). The Vril 1 had a single hull of this type, the Vril 7 two. The large Haunbeu III had three!

With the SS supervising all aspects of the disc programs every model had to have at least theoretical provision for armament. In the Vril 7 Geist it would have been four MK-108 cannon.

The Vril 8 Odin was the last official Vril disc that was flight tested in the spring of 1945 during the collapse. This disc had an automatic Oberon upward-firing gun installation on top of the control center.

The Vril Gesellschaft had started evacuating to Base 211 in Neu Schwabenland Antarctica in March 1945 so it would seem like the Vril 8 Odin was the last Vril disc actually tested. However, some weeks after Germany surrendered both Haunebu and Vril craft were spotted in the skies over occupied Germany. Although the Vril 9 Abjager (Universal Hunter) was show as a design on paper, a craft identical to it was photographed postwar.

Vril’s final plan was the construction of a large 139 meter long cylindrical Raumschiff known by the SS E-IV Unit as the Andromeda-Gerat. Work on this “flying cigar” was to commence in 1945 at a huge, sheltered above-ground Zeppelin-like hangar. Once completed it could internally accommodate one large Haunebu IV and two Vril 2 craft, making the journey to Aldebaran, the ultimate dream of the Vril Gesellschaft.

Although these mysterious craft seem to come from the realm of science fiction it is interesting to note that once Germany was occupied and the military Intel teams swept through the defeated nation all documentation and evidence of the Vril Gesellschaft was destroyed by the Allies. If the occult Society and craft never existed and did not represent any threat to the Allies then why has all trace of their existence been forcefully carried out by the victors?

“Not all good comes from above”. For Vril it came “from beyond… 68 light years from earth” and it was this obsession that lead to ALL of the occult German disc programs. One can only wonder if any of them truly made it to their ultimate destination?

http://www.youtube.com/watch?v=3swu_lC-7zc

http://www.pro-bike.ro/forums/topic/51124-tehnica-germana-uitata-linkuri/

Tastati http://www.youtube.com/watch?v= si adaugati  ljR1JlESJYw,prcc8UQW3bY,Rp4hygoD3RU,eVocvXFeEsY,vuINhmT3V8Y,YzpJM8TJ2hk,jRn4WpoNAyo,4zPOxm6r__A,vKTgNCGhq9Y,98QwPO1b5j4,JvI1TEBqXn0,GeyDf4ooPdo,ocqxlAurZCg,uaWA2GbcnJU,xfGqINFNL40,PgfwJzAvQNE,gc0menDzaUE,DRWbmiXQba0,fI7IQQLqO6Y,T0cgM-w3rNU,cA-sHkdrwc8,3swu_lC-7zc,Y5c_m1hDg-w,2giFGsGLft4,MwUpPwyyvLw,Z9SGRqiUrnU,ZoMR_Oj6Qrs,5tydvDgVNiA,hYJXE4FCm7Q,_ChsZUwqTeE

http://www.vortex-world.org/repulsin.htm, http://davidpratt.info/gravity2.htmhttp://www.thewebfairy.com/911/missilegate/rfz/chapter3a.htm

Ride Chopper @ Love Voluptuous Women

 


#70 DARK-RIDER-82.

DARK-RIDER-82.
  • Membri
  • 1,585 postari
    • :
  • Gen:Masculin
Inregistrat: 28 Feb 2009

Adaugat 05 September 2009 - 04:56 PM


:wacko: da-i tare inainte...
sa-mi dai si mie un PM cand iesi cu farfuria shpatiala la plimbare... poate dam o tura pana pe luna ca vreau sa verific daca au ajuns americanii acolo PE BUNE :rolleyes:
la revedere....
:wacko:

Imagine Atașată
[color=red][b]




2 utilizatori citesc acest topic

0 membri, 2 oaspeti, 0 utilizatori anonimi